Medium a publicat noul meu articol “Jocurile foamei pe timp de război ”

După o lună de război în Ucraina, se anticipează o criză alimentară mondială fără precedent. Exporturile de grâu ale Rusiei și Ucrainei împreună reprezintă aproape 30% din producția globală, în timp ce Rusia este principalul exportator de îngrășăminte din lume. Prin urmare, conflictul amenință să declanșeze rapid o „furtună perfectă” în agricultura globală, care afectează disponibilitatea alimentelor și preţurile. La rădăcina ei, trebuie să realizăm că foamea iminentă nu este rezultatul lipsei de hrană, ci o consecință a unui exces de egoism uman.

Dacă ne gândim că în jur de 45 de milioane de oameni din lume sunt deja în pragul foametei, iar aproape 283 de milioane de oameni din 81 de țări sunt expuși unui risc ridicat de insecuritate alimentară (conform estimărilor Programului Alimentar Mondial), prognoza pentru viitor nu este promițătoare. Criza energetică și creșterile vertiginoase ale prețurilor la gaze naturale au dat o lovitură gravă producției de alimente și costurilor de transport.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură prezice o creștere de cel puțin 20% a preţurilor la alimente în următoarele luni, pe lângă perturbările și creșterile de costuri din cauza pandemiei de COVID-19. Este de așteptat ca situația să exacerbeze acut securitatea alimentară globală și să creeze tulburări și instabilitate socială.

Dacă lumea ar fi abordat corect problema securității alimentare, s-ar putea să nu fi ajuns la o astfel de criză încât să pună în pericol prevederile care ar putea pune milioane de oameni în pericol de foame. Am fi putut aborda situația într-un mod sănătos și să evaluăm ce avem, cât este nevoie, ce lipsește și cum să ne distribuim cel mai bine resursele, ca într-o familie.

Problema este că, în timp ce lumea este din ce în ce mai interdependentă, în același timp a devenit din ce în ce mai deconectată. Nimeni nu se gândește cu adevărat la bunăstarea altora. În unele locuri, cerealele de bază pentru consum vor fi chiar arse pentru a menține prețurile ridicate, determinând oamenii din alte locuri să moară de foame. Așadar, criza alimentară cu care ne confruntăm nu este o chestiune de prevederi limitate, ci de lipsa de preocupare și responsabilitate reciprocă dintre noi.

Aceasta nu este prima criză alimentară cu care s-a confruntat lumea și nu va fi ultima. Miliardele de dolari primite de organizațiile internaționale pentru a combate foamea ar fi putut hrăni întreaga lume de mai multe ori, dar problema nu este rezolvată, pentru că nu există un interes real în găsirea unei soluții. Foamea este o afacere profitabilă și o modalitate de dominare. Cei care fac o vacă de muls bani din ea vor fi fericiți să perpetueze foametea. Alții, într-o analiză neclintită, se uită chiar la populația globală de 8 miliarde și cred că ar fi mai ușor și mai avantajos în ansamblu să tratăm cu jumătate din acest număr de oameni, așa cum era cazul în urmă cu o sută de ani, când se cereau resurse naturale mai puține.

În viziunea mea, până nu ne vom ocupa de miezul problemei, care este egoismul în natura umană și războiul dintre beneficiul personal și interesul comun, nu vom găsi nici un remediu pentru necazurile noastre. Am rămas fără opțiuni. Doar ridicarea deasupra intereselor egoiste în beneficiul comun poate scuti omenirea de încă mulți ani de chinuri inutile.

Criza alimentară cu care ne confruntăm ar trebui să ne oblige să ne reevaluăm prioritățile cu privire la modul de a face față problemelor globale. Doar atunci când oamenii înțeleg că toată lumea din societate este dependentă de toți ceilalți și că lumea este ca un singur corp în care o boală gravă în oricare dintre organele sale afectează întregul sistem până la colaps, vom începe să ne schimbăm. În acel moment vom începe să vedem acte de interes reciproc și sisteme de sprijin care sunt stabilite de comunitate, autorități și toți cei responsabili pentru apariția unei noi societăți de responsabilitate reciprocă. Omenirea pur și simplu nu are altă alegere, nici o altă cale de a supraviețui.

Filed under: Educatie, Educatie integrala | Add Comment →