Întrebare: Lucrăm în special în grupurile noastre locale. Cum putem împărţi efortul nostru corect între munca în grup şi activităţile comune cu alte grupuri?

Răspuns: În primul rând, trebuie să încercăm să facem parte din planul general, în conformitate cu care, în cele din urmă, toate grupurile noastre din întreaga lume trebuie să se simtă ca un singur grup mare. Problema este că nu avem suficient de mulţi oameni, în special manageri de proiect. Trebuie să organizam activitatea astfel încât fiecare grup ar trebui să ia parte în procesul general, în funcţie de specificul ţării şi al regiunii.

Acum, de exemplu, lumea experimenteaza pe o perioadă de răscoale, şi toate grupurile noastre trebuie sa lucreze, ca răspuns la asta. Aceasta, desigur, trebuie să se facă ţinând cont de condiţiile locale, uşor, în mod rezonabil, şi într-un mod care sa poata fi înţeles. Nu poate exista faptul că un grup vrea să se ocupe de acest lucru si un altul nu. La urma urmei, este nevoia prezenta. În cazul în care lumea deja simte că e reciproc conectata, trebuie s-o tratam ca pe un grup. Poate ca nu înţelege situaţia încă, poate fi confuza, dar a fost deja formata.

Sistemul spiritual se descoperă astăzi, Malchut din lumea Assiya, şi astfel toată lumea recunoaşte deja unitatea globala. Odată a fost perceputa diferit, dar acum este exact în acest fel. Cabalistii obişnuiau să spună că înţelepciunea Cabalei va fi dezvăluita la sfârşitul secolului 20, deoarece Malchut din lumea Assiya coboară în lumea noastră. Putem să descriem acest lucru în mod diferit: Este dezvăluita din interior, ca o retea care se ridica din strafundul oceanului şi ne închide pe noi, peştii mici, care suntem capturati în el.

Aceasta este situaţia din lume astăzi. Suntem în această retea, dar suntem in ea de bună voie, spre deosebire de alţii, pentru că-i conduce printr-o criză. Acesta este motivul pentru care trebuie să facem tot posibilul pentru a le explica celor prinşi în retea: „Acesta nu este sfarsitul lumii, deloc. Nu mai putem scăpa de aceasta retea, nici macar nu visati la aceasta. Putem înţelege legile sale şi să le folosim în favoarea noastră. Dacă înţelegem situaţia, vom obtine placerea, eternitatea, integritatea şi o nouă viaţă minunată. Lucrurile nu vor fi la fel. Deci, haideţi să vedem despre ce este vorba. La urma urmei, nu avem de ales. ”

Trebuie sa facem „reclama” la noua realitate. Astăzi politicieni, experţi si oameni de ştiinţă deja vorbesc despre asta. Aceasta este munca noastră în ceea ce priveşte lumea şi grupurile noastre.

Mulţi dintre noi suntem inca ingrijorati cu privire la propriile noastre probleme. O persoana vrea să atingă lumea spirituală şi nu o vede în legătura cu alţii. Îmi amintesc cum eu personal am găsit greu de digerat această idee. Am auzit şi am citit mult despre acest lucru şi încă nu puteam conecta acest lucru direct la mine. „Ce este scris acolo este un lucru, iar eu sunt un alt lucru.” O persoană poate folosi cuvinte frumoase pe plan extern, dar pe plan intern trateaza lumea într-un mod cu totul diferit. Deci, numai forţa generală a grupului, care opereaza asupra noastra, a tuturor împreună, ne poate conduce treptat la înţelegerea corectă.

Astăzi ne ridicam la un nou nivel. Anterior, toată lumea isi facea calcule personale: „Dacă toată lumea studiaza, ma voi alătura deasemenea, în scopul de a atinge spiritualitatea.” Apoi am început să vorbim un pic despre conexiunea în grup, că este singura cale prin care lumea spirituală poate fi atinsa. Acest lucru nu este simplu, iar noi nu am fost de acord în totalitate nici cu asta.
Acum ne confruntăm cu o conditie nouă şi mai avansata, şi nu putem incetini procesul de evolutie. Acest lucru nu depinde de noi. Suntem doar de acord că daca procesul se îndreaptă în această direcţie, vom merge impreuna cu acesta pentru că nu există nici o altă opţiune.
Astăzi, aceeaşi problemă se descoperă peste tot în lume. Dar se manifestă în mod diferit în lume şi pare să se transforme în direcţia noastră. Oamenii încep să sufere din a fi conectati intre ei. Ne dorim sa fim în grup şi în acelaşi timp, nu se poate ajunge la această conexiune reciprocă. Este opus în lume. Legătura uneste pe toată lumea, împreună, împotriva voinţei lor. În cazul în care grupul ar fi mers deasemenea în această direcţie, lucrurile ar fi fost mult mai uşoare.

Dar nu vedem că suntem conectati intre noi. Trăim ca şi insule izolate în oceanul umanitatii. Acesta ne descopera o conexiune strânsa, crescatoare, de la care nu există nicio scăpare, întrucât noi, în grupuri, parem a fi total deconectati.

Acesta este modul în care suntem obligaţi să ne conectam de bunăvoie şi independent şi sa construim o reţea generală între noi. Trebuie să ma conectez eu insumi. În cadrul retelei uriase de suflete, grupurile noastre sunt libere de sirurile sistemului general. Astfel, ni se dă posibilitatea de a ne conecta la reţea, utilizând puterile noastre proprii şi de a crea aceste conexiuni. Aceasta este munca noastră.

Să sperăm că ne putem explica acest lucru mai bine pentru noi înşine, inclusiv cei care s-au „mutat deoparte”, deoarece nu pot accepta această situaţie. Acesta este motivul pentru care avem mari aşteptări de la convenţia din decembrie. Pana la urma, astăzi întreaga lume este deja legata reciproc, în timp ce noi nu suntem. Acest lucru înseamnă că noi suntem cei care trebuie să se pregătească să facă legătura şi să strige: „Să ne unim!”

Noi trebuie să vedem că lumea este mai corectata decât suntem noi. Toata lumea este conectata de Sus, fără nicio pregătire. Ei sunt, pur şi simplu, „prinşi în retea.” Noi, cu toate acestea, trebuie să descoperim această retea şi s-o construim noi înşine, şi apoi „insulele” noastre vor trage întreaga lume la ele şi o vor învăţa cum să funcţioneze corect în noul mecanism spiritual.

Să sperăm că vom reuşi sa facem un pas important în această direcţie, la convenţia următoare.

Din Lecţia 1 a Convenţiei de la Arava 27/10/2011

Filed under: Congrese, Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: În una din conferinţele tale recente ai spus că trebuie să acţionăm. Ce ai vrut să spui?

Răspuns: Fiindcă lumea devine mai intgrală şi mai conectată, pentru a ne fi mai bine în ea, interconexiunile noastre trebuie să ia aceeaşi formă. Experienţa artă că noi suntem deja rămaşi în urma lumii interconectate şi de aceea acţiunile noastre devin din ce în ce mai eronate. Trebuie să învăţăm noua structură a lumii şi să fim corespunzători ei. Aceasta este o garanţie a succesului în viaţă.

Întrebare: Este posibil să pregătim adolescenţi pentru Convenţie? Ei au o adevărată dorinţă de a se alătura Mişcării de Garantare (Arvut) în viitor. Astăzi, este dificil cu aceşti copii. Vreau ca cel de al doilea fiu al meu să participe la pregătirile pentru Convenţie, nu cu adulţii ci cu copii asemenea lui.

Răspuns: Trebuie să iei legătura şi să rezolvi problema asta cu organizatorii, sunt sigur că fiul tău îşi va găsi locul şi va activa în timpul pregătirilor pentru şi la Convenţie.

Întrebare: Este greu să te aduni într-un singur loc într-o ţară aşa mare ca Mexic. Cât de important este să se adune fizic într-un singur loc, măcar o dată pe an?

Răspuns: Este de dorit, pe cât este rezonabil posibil, să se adune în grupuri cât se poate de mari.

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: La Convenţie trebuie să fim copleşiţi de sentimentul de unitate. Ce trebuie să facem ca să nu uităm intenţia în acest timp?

Răspuns: Nu cred că trebuie să ne facem probleme cu asta în timpul Convenţiei. Până la urmă, acolo noi lucrăm constant conectaţi. Sunt aceia care se întorc seara acasă şi încet redescoperă o întreagă lume cu probleme şi dificultăţi. Atunci vor fi uimiţi de cât de mare este diferenţa între ceea ce trăim în interior şi ceea ce se întâmplă în exterior.

Acum diferenţa va fi şi mai mare fiindcă despărţirea (rupere) este dezvăluită în afară în timp ce unitatea – înăuntru. Contrastul între aceste două stări se va manifesta cu şi mai mare intensitate.

Trebuie să ne pregătim în interior pentru convenţia din decembrie pentru a nu ne pierde intenţia în timpul conferinţelor, activităţilor şi pauzelor. În general, mediul trebuie să ne preseze constant în această direcţie astfel încât să avem această senzaţie tot timpul.

În afară de asta, mai avem încă o lună şi jumătate până atunci şi cred că în acest timp oameni noi din Israel şi din alte părţi vor fi atraşi de convenţie inclusiv din aceia care încă nu au puncte in inimă dar totuşi simt că este important şi că soluţia se ascunde aici, chiar dacă încă ei nu înţeleg asta.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 10/23/2011 „Pacea în lume”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Dorinta de a te bucura, placerile egoiste, dorinta egoista, se numeşte „lumea fizica”, iar dorinţa de a darui, de a implini şi daruirea este numita „lumea spirituală.” Este cu greutate vreo diferenţă dintre cele două, cu excepţia uneia – rezultatul.

Daca o persoană împlineşte un act de daruire, ea trebuie să descopere Lumina. Aceasta înseamnă că ea ajunge la Keter (coroana). Dar dacă nu împlineşte un act de daruire, ea nu obtine Keter. Singura diferenţă este rezultatul.

Prin urmare, forţa impura (Sira Achra) se numeste „Malchut fără coroană (Keter),” atunci cand sunt in dorinta de a primi, dar Lumina Keter nu mă atinge.

Din Lecţia a 6-a a Convenţiei de la Toronto 9/18/11

Filed under: Congrese, Munca interioara - Niciun comentariu→

Se spune: „întunericul va straluci ca Lumina.” Nu există nici o zi sau noapte în activitatea noastră interioară.Lumina străluceşte în tot şi umple întrega Malchut a Infinitului. Existăm într-un ocean de Lumină. Cum poate exista noapte? …

Nu avem nicio zi sau noapte în spiritualitate, dar simţim diferite modificări în starile noastre. Este necesar să discernem aceste schimbări. Poate că acestea sunt zilele şi nopţile mele pe care le simt în egoismul meu, atunci când o zi înseamnă că am câştigat şi am cucerit, în timp ce o noapte arată că nu sunt atât de norocos. Intre timp, ziua si noaptea Creatorului sunt opuse.

Pentru El o zi este o posibilitate de a darui, de a iubi, de a implini şi de a conecta, în timp ce o noapte, dimpotrivă, este o lipsă a forţelor de daruire si dragoste.

Prin urmare, trebuie întotdeauna sa discernem în ceea ce există: în întunericul nopţii sau în lumina zilei, ale mele sau ale Creatorului, şi să încercam să rămânem în definiţia corectă.

Din Lecţia a 6 a a Convenţiei de la Toronto 9/18/11

Filed under: Congrese, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cuvantul rodie (Rimon in ebraica) vine de la cuvantul maretie (Romemut). Cu cat atributul de a darui este mai inalt in ochii mei, cu atat mai mult pot avansa deasupra tuturor calculelor personale.

De unde pot lua aceasta importanta a atributului de a darui? Doar daca ma plasez sub influenta mediului. Apoi forta exterioara a tuturor prietenilor vine la mine, imi va „spala creierul”, imi va intra in inima si cel mai important, imi va da sentimentul ca daruirea este cea mai importanta.

Suntem intr-un ocean de Lumina, dar nu o simtim pentru ca o minimalizam. Cum putem primi sentimentul maretiei ei, care sa ne faca sa o putem simti?

In orice profesie, cel mai important punct este sa fii atent la cele mai mici detalii, pe care care ceilalti nu le pot simti sau intelege. Daca sunt croitor, ma uit la o camasa si iti pot spune totul despre ea: din ce material a fost facuta si cum anume a fost cusuta. Dar daca nu sunt croitor, pentru mine este doar o bucata de material.

Acum ne aflam in oceanul de Lumina, dar nu avem posibilitatea sa il „cuprindem”, sa il descoperim, sa il vedem. Si asta pentru ca nu-i vedem importanta. De ce? Pentru ca Lumina este atributul daruirii, si eu nu simt nimic important in el;  departe de mine sa-l inteleg. Nu il vreau si nu-l voi vrea.

Doar daca vreo forta externa ajunge la mine si imi „spala” creierul, mintea si inima, ma face sa ma gandesc ca asta este exact ceea ce imi lipseste, si ma influenteaza constant, doar atunci o sa spun in sfarsit:”il vreau!” Si apoi o sa-l descopar. Asta inseamna ca am construit vasul pentru proprietatea de a darui numita „importanta”. Apoi voi revela aceasta proprietate, iar asta se numeste „Lumina”.

De aici vedem cat este de important sa dam definitiile corecte, sensul corect al cuvintelor. In spiritualitate este secretul succesului.

Din Lectia a 6a de la  Conventia din Toronto 9/18/11

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Esenţa muncii cuiva este de a ajunge la recunoaşterea importanţei Luminii, proprietatea de a darui, care este opusa noua, dorinţei noastre şi tuturor plăcerilor la care ne putem gândi astăzi. Trebuie sa-mi schimb sistemul de valori: sa ajung la o stare in care voi pretui cum pretuiesc diamantele tot ceea ce este complet lipsit de importanţă pentru mine astăzi, total opus tuturor opiniilor mele şi imi pare ca o pierdere şi sa tratez ca si pierdere tot ceea ce ego-ul meu pretuieste precum diamantele.
Trebuie să schimb semnificaţia lor complet. La urma urmei, azi pot evalua totul în dorinţele mele de primire, în conformitate cu ceea ce este important pentru ele. Dar le transform în dorinţe de daruire, in ce este important pentru ele. Aceasta este lucrarea principala a omului: sa constientizeze importanta daruirii.

Din Lecţia a 6-a a Convenţiei de la Toronto 9/18/11

Filed under: Congrese, Munca interioara - Niciun comentariu→

Atunci cand ne crestem copiii, noi incercam sa ii obisnuim cu anumite actiuni astfel incat acestea sa devina un obicei, ca de exemplu, sa se spele, sa isi perieze dintii, sau sa curete masa dupa ce au mancat. Noi insistam asupra acestor lucruri, zi dupa zi, pana cand persoana nu mai poate trai fara ele- incepe sa nu se simta confortabil in lipsa lor. In final, aceste obiceiuri il scutesc de efort.

Mama mea imi amintea de multe ori sa ma spal pe dinti. Voiam sa scap de asta dar ea nu ma lasa. Acum, sunt dependent de asta, chiar fara ca mama sa imi aminteasca, m-am obisnuit.

Asta inseamna ca noi putem crea obiceiuri care vor deveni naturale si nu vor mai solicita un efort din partea noastra. Dimpotriva, va fi dificil sa nu le urmam pentru ca au devenit parte a naturii noastre. Toate acestea sunt rezultatul unor actiuni pe care le repetam in mod constant pana cand devin obiceiuri.

Cum devine aceasta lege a obiceiurilor a doua natura? Noi primim o forta a corectiei de fiecare data cand facem un efort pentru a repeta o actiune astfel incat aceasta ramane intiparita in noi. In acest fel un obicei devine a doua natura.

De aceea o persoana se poate obisnui cu orice. Persoana poate ajunge sa simta lucruri pe care nu le-a mai experimentat inainte. In acest fel, va deveni obisnuita cu Lumina superioara pe care nu a mai simtit-o inainte. Chiar acum, noi ne aflam intr-un ocean de Lumina, insa cine percepe asta? Deci, ce ne lipseste? Noi trebuie sa devenim obisnuiti cu aceasta.

Noi trebuie sa incercam sa devenim intotdeauna sensibili la Lumina. Unde este? Cum actioneaza? O simtiti? Este deja aici? Ea se apropie din ce in ce mai mult astfel incat simtim ca este aici. Ce trebuie sa fac in interiorul meu pentru a incepe sa o simt? Ce trebuie sa schimb? Ce imi trebuie pentru a deveni mai sensibil la ea?

Atunci cand o persoana incearca sa reveleze Lumina in acest el, el incepe sa se intrebe:” Cum o pot simti? Imi lipseste proprietatea daruirii, un pic mai multa sensibilitate decat cea care exista in afara mea, si apoi percep aceste vibratii pana cand Lumina se revelaza, nu temporar, ci in mod constant.”

Totul se materializeaza prin obicei si de aceea munca noastra consta in a dobandi obiceiuri. Toate sfaturile date de Cabalisti sunt indreptate spre a ne obisnui cu actiuni indreptate catre prietenii nostri si catre studiu. De ce?

Incercat sa iesiti din pielea „bestiei” voastre. Incepeti sa deveniti obisnuiti cu faptul ca existati in afara voastra. De indata ce veti dobandi aceasta inclinatie, veti percepe Lumina. Nu o veti revela in voi, ci in afara voastra.

Din lectia 6 Congresul din Toronto 9/18/11

Filed under: Congrese, Munca interioara - Niciun comentariu→

Ce se intelege prin „ prietenul meu este ascuns?” Cateodata simt ca o senzatie placuta, minunata, o intelegere, sau o implinire care a fost prezenta in mine pleaca, se raceste si dispare. Aceste niveluri de separare sunt numite Nekudot– puncte. Exista Taamim– gusturi, care sunt simtite in timpul iesirii Luminii, si sunt Nekudot– puncte, impresii de la iesirea Luminii. Nekudot sunt exact locul din care se formeaza noile vase sau dorinte. Noi le studiem in Prefata la Stiinta Cabalei si in Talmud Eser Sefirot.

Noi trebuie sa vedem aceasta disparitie treptata a Luminii ca pe crearea noilor vase/dorinte, la fel ca o miscare rapida sau un joc. Separarea, senzatia Luminii care pare ca pleaca, este o invitatie de a o urmari, sa arati ca o doresti intr-adevar, si ca nu o vei lasa sa plece. Chiar daca se indeparteaza sau slabeste, tu doresti sa te unesti cu ea in intunericul iminent.

Prin aceste jocuri Creatorul creaza in noi o atitudine fata de El, care este independenta de dorinta noastra de a ne bucura. El se indeparteaza, insa eu vreau sa raman cu el indiferent ce ar fi. El se diminueaza insa eu vreau sa raman in acest intuneric. Adica, aceste jocuri nu sunt jucate in relatie cu mine, ci cu dorinta mea de placere, ego-ul meu. Si deasupra ego-ului meu eu vreau sa ma unesc cu Creatorul in ciuda sentimentelor de intuneric din ego-ul meu.

Acesta este ego-ul meu- deasupra mea, si de la mine este Lumina. Si eu vreau ca ego-ul sa simta intunericul si golul. Asta nu are nici o importanta pentru mine.

Mai mult, eu stiu ca in ciuda dorintei mele negative, absenta totala a implinirii ego-ului meu, eu vreau sa ma conectez cu Lumina exact in aceste situatii. Asta inseamna ca eu sunt „deasupra ratiunii”, deja in daruire. Prin urmare, separarea Luminii construieste in mine dorinte pentru spiritualitate.

Din lectia 6 de la Congresul din Toronto 09/19/11

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Starea noastra colectiva, în care noi toţi existăm conectati impreuna se numeste Malchut a Infinitului, Shechina. Shechina este un „loc” unde Lumina superioara devine revelata. Aceasta este numita Shochen in acord cu acţiunile sale: El sălăşluieşte şi se află în ea.

Suntem dorinţe legate una de alta prin proprietatea comună de a darui. Acesta este în acord cu această proprietate prin care dezvăluim Lumina superioara, care ne umple.

Prin urmare, până când nu ne simţim pe noi înşine ca fiind conectati împreună, existand în starea Shechinei perfecte şi corectate, o reţea corectata a legăturii dintre noi, noi existăm în ascunderea Shechinei, mai degrabă decât in revelaţia ei. Noi existăm în exilul sau. Acest vas nu este revelat, şi, prin urmare, este numit Shechina în exil, ceea ce înseamnă în exil, în ascunderea fata de noi.

Din Lecţia a 6-a a Convenţiei de la Toronto 9/18/11

Filed under: Congrese, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→