Intrebare: Cum este sa daruiesti?

Raspuns: Nu putem intreba despre senzatii, deoarece, daca eu simt ceva, simt. Si orice nu simt – nu sunt capabil inca sa simt. Si de aceea nu exista raspuns la intrebarea: “Cum este sa simti ceva ce eu nu simt?”

In lumea noastra  putem intreba asa ceva, in speranta de a primi un indiciu a ceva similar, care ne este deja familiar. Insa este lipsit de sens sa intrebi despre o senzatie pe care nu am avut-o sub nici o forma si nu am nimic cu care sa o asociez. Cu ce sa o compar, cum sa o definesc? Cu nimic.

L-am intrebat pe Rabash, profesorul meu, acest lucru. El a spus urmatoarele:” Primul grad spiritual este Lumina, in locul minusculei scantei care a creat aceasta intreaga lume, tot ce exista in ea, toata placerea care umple intreaga materie a naturii nenimate, vegetale si animale, in intreaga perioada de existenta a realitatii, de-a lungul tuturor generatiilor.”

Asta poate fi spus intr-un mod mai simplu. Exista sapte miliarde de oameni in lume. Toata placerea lor adunata la un loc este o scanteie minuscula, in comparatie cu Lumina pe care o obtii la primul grad spiritual.

Insa asta este din punct de vedere calitativ, nu cantitativ. Percepi eternitatea si perfectiunea in aceasta realizare si abia apoi esti capabil sa le evaluezi. Si toate astea se intampla in concordanta cu dorintele pe care le-ai pregatit.

Intrebare: Cum poti primi toata aceasta Lumina fara sa “explodezi”?

Raspuns: Nu “explodezi”, deoarece pregatesti dorinta, dinainte. Dorinta trebuie sa preceada Lumina. Este o intrebare corecta. Daca as incerca acum sa consum toata aceasta Lumina enorma, chiar ar trebui sa “imi adunati bucatile de pe perete”, ca si cum ar fi fost o explozie atomica. Insa asta se intampla cand primim in dorintele egoiste, care absorb totul in ele.

Insa, cand ies din ego-ul meu in dorintele altruiste, obtin un vas nelimitat si Lumina , pur si simplu, trece prin mine spre ceilalti. Umplu dorintele altora in masura in care le conectez la mine si Lumina trece prin mine fara sa se opreasca. De aceea ma bucur si nu am nici o problema cu asta. De altfel, eu nu detin Lumina, ea trece prin mine si merge mai departe. Lumina nu se poate opri nici macar un moment; in secunda in care se opreste, dispare.

De aceea, metoda receptiei Luminii este numita “intelepciunea Cabalei”, o stiinta despre primire. Asta, deoarece poti sa primesti Lumina doar cu conditia de a o transfera catre ceilalti. Dupa aceea, nu mai esti limitat si ramai etern si perfect.

Asadar, este imposibil sa primesti Lumina in mod egoist. Cand o abordezi in mod egoist, simti un intuneric si mai profund.

Din lectia pregatitoare, Conventia de Cabala din Toronto, 16.09.2011

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Trebuie să descoprim un loc în inimă şi în minte de preocupare reală. Toate celelalte preocupări trebuie să devină obligatorii pentru mine. Trăiesc în această lume şi tind către noţiunile ei de necesitate, dar preocuparea mea adevărată şi sfântă este despre ceva ce este cu adevărat important. Până la urmă sunt om şi vreau să acumulez ceva. Ceva ce este preţios pentru viaţa mea, peste bani şi problemele zilnice. Acesta este un lucru la care trebuie să-i atribui de departe o importanţă mai mare decât la toate celelalte schimbări şi zvârcoliri ale vieţii.

Pot să muncesc, să fac cumpărături, să am evenimente plăcute şi neplăcute. Nu are importanţă ce fac, atâta timp cât în inima şi în mintea mea este un loc unde eu vreau să urc. Şi dacă există un astfel de loc, trebuie să mă conectez cu prietenii la această preocupare inevitabilă. Când ne gândim la ea şi ne susţinem unul pe celălalt, aceasta înseamnă un grup. Fiecare este preocupat ca ceilalţi să aibă aceleaşi gânduri, aceleaşi griji. Eu vreau ca ei să aibă grijă de cel mai important lucru şi atunci o să am şi eu grijă.

Grija noastră reciprocă este să construim un vas spiritual, dorinţa corectă de a ridica o rugăciune pentru corectare. Când se adună destulă intensitate cantitativ şi calitativ, atunci în această reţea care s-a strâns între noi, noi vom descoperi ceea ce vrem să obţinem – realitatea superioară – şi acumularea de putere, sănătate, securitate şi prosperitate…

Într-adevăr, azi naţiunea Israel se bazează mai mult pe un miracol decât pe o fundaţie fermă. Şi în tot acest timp avem un vas special, mulţumită căruia putem alunga greutăţile şi necazurile şi duşmanii. Noi şi numai noi avem cheia către succesul unei vieţi mai bune pentru toţi. Doar din acest motiv întreaga lume şi vecinii noştri nu ne lasă în pace.

Ne-a fost dată o oportunitate şi doar dacă noi obţinem garanţia reciprocă unitatea noastră va deveni un centru global al binelui. Aşa că haideţi să facem împreună să se întâmple având grijă cu bucurie unii de alţii.

Din Lecţia unu de la Convenţia de la Ahziv 9/1/2011

Filed under: Congrese, Garantia reciproca, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Este un timp mare pentru noi sa cream prima noastra versiune a „declaratiei de intentii”. Vom coopta diferiti oameni de stiinta care sa lucreze la ea si sa explice umanitatii necazurile curente si corectia.

Cand vorbeam despre criza, in urma cu cinci, sapte ani in urma, nimeni nu era de acord cu mine. Chiar si de curand, oamenii au ras de „speculatiile” de acest gen. Cu un an in urma „s-a decis” ca a fost depasita criza, insa foarte curand, a devenit clar ca nu acesta era adevarul. Colapsul continua si chiar SUA incepe sa se scufunde.

De aceea, noi trebuie sa pregatim o declaratie clara a viziunii noastre asupra lumii, sa aratam ca esenta necazurilor este egoismul uman, si ca tratamentul este unitatea si garantia mutuala. Natura ne forteaza sa fim impreuna intr-o singura dorinta dupa cum se manifesta si ea in realitatea integrata actuala.

Noi trebuie sa explicam clar celorlalti, pasii nostri pe aceasta cale. Noi construim o societate prospera incepand cu aceasta organizatie mica, si care se extinde din ce in ce mai mult, transformandu-se intr-o uniune gigantica, mondiala, una foarte diversa, dar foarte unita. In acest fel ne vom trata pe noi insine de necazurile noastre.

Cer la toti prietenii nostri: daca aveti pregatiri speciale sau idei, daca sunteti capabili sa exprimati acest mesaj in scris, video clipuri, cantece, arta, si altele, va rog sa ne trimiteti ceea ce lucrati pentru ca astfel sa putem folosi forta unitatii garantiei mutuale pentru a crea metoda.

In afara de dragostea noastra pentru umanitate, noi trebuie sa incercam prin toate puterile noastre  sa le prezentam remediul inainte ca sa izbucneasca necazurile. Fiecare din noi trebuie sa lucreze din greu ca sa ajute lumea sa inteleaga ce se intampla.

Din partea a treia de la Conventia din Germania 8/6/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Am finalizat un congres foarte constructiv, care a fost bun in adevaratul sens al cuvantului. Anumite congrese decurg intr-o atmosera foarte calda si frumoasa, lasand in urma o caldura, ca o urma fierbinte. Insa la acest congres am creat ceva mai mult. A fost o adunare de oameni care au simtit Lumina si caldura reciproca. Vor mai avea loc desigur alte congrese ca acesta si vom lucra pana la urmatorul, si vom vedea cat de multe se vor schimba.   

Insa daca vrem cu adevarat sa avansam, atunci va trebui sa cautam urmatoarele, o stare mai buna in loc doar sa incercam sa pastram aeasta caldura, acest nivel, aceasta senzatie si atingere. Nu ne putem uita inapoi. Am face asemeni sotiei lui Lot care s-a intors si s-a transformat intr-un stalp de sare. Nu putem lua un exemplu din trecut. Trebuie sa ne uitam in fata. Sper ca voi si eu vom face doar asta.

Sunt sigur ca acest vas spiritual Kli creste in fiecare dintre noi. Simt asta. Insa aceste vase trebuie inca sa se uneasca si sa ajunga la acea conexiune necesara dintre noi astfel incat sa se afle la minim, nivelul 125, asfel incat ele vor fi ca unul, adica sa ne unim la nivelul 125. Asta ne lipseste inca, insa suntem aproape si cu siguranta il vom atinge.

Prin urmare, chiar daca suntem la rascruce, trebuie sa intelegem ca tot ce exista in lumea noastra- in coordonatele timpului, spatiului, si actiunii- exista pentru a ne duce catre scop. Prin urmare, trebuie sa intelegem ca toate acest conditii ne sunt necesare pentru a deveni mai apropiati. Si daca adaugam unitatea si garantia reciproca la toate aceste conditii, atunci aceste conditii vor fi suficiente. Asta este ce imi doresc pentru voi.

In lectia 7 a  Congresului de la Moscova 6/12/11

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Singurul lucru pe care trebuie sa il facem in mod constant este de a curata spatiul din inimile noastre pentru ceilalti. Inima mea este o bucata de carne. Si trebuie sa gasesc un punct in ea pe care sa il golesc, astfe incat sa creez un loc. Acesta este punctul din care universul nostru pare sa se fi dezvoltat.

In realitate, universul nostru nu exista si nu exista alte lumi. Toate acestea exista doar in senzatiile noastre.

Asadar, daca acest gol incepe sa se extinda in inima noastra, va duce la manifestarea unei noi lumi, in mod similar cu felul in care universul nostru a fost creat in dorinta. Asta trebuie sa facem.

Lasati fiecare persoana sa simta acest punct in sine, in inima sa, incercand sa creeze un gol in jurul acestuia astfel incat oricine va putea intra

Din ceremonia de inchidere la  Conventia de la Moscova 6/12/11

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Nu ar trebui sa percepem relatia dintre barbati si femei ca antagonista. Dimpotriva, trebuie sa ne vedem intre noi ca ajutoare. daca vorbim despre unitatea in lume, atunci prima data vedem suportul reciproc al acestor doua parti – barbati si femei.

Aceste parti vin de la radacina comuna a creatiei: Creatorul sau Lumina, si dorinta sau vasul umplut cu Lumina. Suplimentar, acest vas trece prin tot felul de forme pe masura ce se schimba. Iar in interiorul acestui vas, ambele parti – partile masculine si feminine – trebuie sa lucreze impreuna complet, ca o familie ideala.

Imaginea comuna, colectiva a barbatului, trebuie sa lucreze cu imaginea comuna, colectiva a femeii. Trebuie sa lucreze impreuna, reciproc, sa inteleaga natura fiecaruia din noi. Barbatul se intelege pe sine si natura femeii, in timp ce femeia se intelege pe sine si natura barbatului, iar impreuna actionam sensibil si inteligent, ca si adulti seriosi, educati, care aspira la un scop comun.

Scopul este atins prin conectarea dintre noi. Este scris “Barbatul si femeia si Creatorul dintre ei”. Ca sa spunem asa, revelatia Creatorului are loc anume in conectarea corecta dintre ei, pe ecranul care apare intre Lumina si dorinta. In acest fel trebuie sa ne completam unii pe ceilalti, reciproc si constant. Nu exista parte, sau detaliu mic, sau fenomen al naturii in relatia noastra, in lumea noastra si in lumea spirituala, care nu are suplimentarea reciproca, unificarea si adeziunea partilor masculine si feminine.

In lumea noastra nu este deloc asa. Nici macar nu ne imaginam aceasta suplimentare reciproca, unificarea si adeziunea. dar pentru lumea spirituala asta este o conditie necesara. Si in functie de nivelul la care ne aflam, aceste nivele sunt determinate mai cu seama de suplimentarea reciproca si unificare, pana cand ne unim impreuna.

De aceea, intelegerea corecta a muncii noastre reciproce este cea mai importanta conditie a succesului nostru. As spune ca nu este nici o problema care sa poata fi rezolvata separate de barbati si femei. Intodeauna sunt rezolvate intre ei, insemnand ca problemele femeilor sunt rezolvate datorita barbatilor, iar problemele barbatilor sunt rezolvate datorita femeilor. Aceasta lipsa de intelegere, convingerea ca este posibil sa existam separat, “de ce sa-mi pese de ele!” (de obicei asa gandesc barbatii despre femei), si “vom rezolva totul in felul nostru si vom face totul singuri!” Aceasta atitudine pe care barbatii inclina sa o aibe este total gresita. Evident, din partea femeilor este de asemenea incorect sa gandeasca ca “barbatii vor face ceva, vor rezolva totul, si totul va fi ok, iar noi vom primi ceva pentru ca stam alaturi de ei”.

Initial, chiar de la primul pas, trebuie sa fie un contact interior clar. Nu ar trebui sa fie extern, fizic, vizual sau chiar verbal, ci doar un contact intern, care are loc datorita fortelor superioare, datorita nivelului urmator, in locul conectarii dintre noi. Apoi acest grad superior va fi exprimat inauntrul acestei unitati. Este ca un minus si un plus si o rezistenta intre, care incepe sa lucreze in felul asta datorita celor doi poli care sunt conectati la ea.

From the 2nd lesson at the Moscow Convention 6/10/11

Filed under: Congrese, Femeia, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Poti explica legatura dintre o persoana, sufletul lui sau al ei, si Creator?

Raspuns: Fiecare persoana are un punct in suflet, asemanator unei seminte barbatesti. Este nevoie ca acesta sa fie dezvoltat. Asa cum aceasta samanta se prinde de uter, primeste hrana de la mama si incepe sa creasca, in acest fel trebuie sa ne atasam de societate si sa ne anulam pe noi in relatia cu un grup potrivit, ca si cum acesta ar fi pantecul mamei.

Daca ar fi sa ma anulez pe mine, nu as fi un corp strain in cadrul grupului, la fel cum o  samanta barbateasca nu este perceputa ca ceva strain. De aceea corpul nu o respinge, iar embrionul se poate dezvolta.

In mod asemanator, ma anulez pe mine fata de grup si primesc din puterea sa. Atunci, punctul meu spiritual, samanta sufletului sau, incepe sa creasca. Aceasta crestere, urmeaza exact aceleasi stadii precum un embrion in pantecul mamei sale. Acest lucru este explicat pe parcursul a mii de pagini din cartile Cabalistice. Aceste stadii ale sufletului sunt denumite corespunzator, ca de exemplu “conceperea, ingrijirea, maturizarea”) (Ibur, Yenika, Mochin).

Daca o persoana nu incepe acest proces, cu alte cuvinte, daca nu reveleaza intr-un fel sau altul dimensiunile superioare care exista in afara sa, prin conexiunea sa cu ceilalti, atunci corpul sau moare, iar acest punct din suflet ramane doar un punct. Si din nou, se imbraca intr-un corp pe care il insoteste, dandu-i acesta oportunitatea de a creste.

Totusi, atunci cand o persoana atinge chiar si cel mai mic (primul), grad spiritual, ea deja simte ca apartine unei alte dimensiuni, spirituale si eterne. Eterna pentru ca exista deasupra egoismului corporal si animal care tine de corpul nostru. Atunci, corpul poate muri si se poate descompune.; persoana nu se mai asociaza pe sine cu acesta, ci mai degraba cu starea spirituala pe care a atins-o.

Trebuie sa ajungem cel putin la primul grad. Atunci devine mult mai usor sa avansam pentru ca persoana incepe sa vada pasii  pe care trebuie sa ii urmeze.

Din lecture de la Roma 5/20/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Suntem parte a primei generatii de oameni care s-au trezit pentru a descoperi scopul vietii si  care doresc sa inteleaga ce de traiesc. In generatiile anterioare, ne-am obisnuit sa traim asemeni animalelor. Am avut doar egoismul, dorinta de placere, care ne-a impins inainte, prin care am incercat sa ne umplem pe noi insine intr-o cursa fara sfarsit trecand de la o placere la alta. Insa, noi nu am fost niciodata mulumiti deoarece placerea este opusa dorintei unei persoane de a primi, asemeni polilor dintr-un circuit electric, opusi unul altuia.

De indata ce Lumina atinge vasul dorind sa patrunda in el, apare imediat anihilarea, un „scurt-circuit” , iar acestea se anuleaza intre ele. De fiecare data cand dorim sa ne bucuram de ceva, este suficient sa ajungem la placere, si aceasta dispare. Noi simtim gustul mancarii, insa acesta dispare rapid. Vedem ceva frumos, insa farmecul se risipeste. Sentimentele pozitive nu raman in noi, si nu suntem capabili sa le adunam zilnic in „pusculita”.

In final, vedem ca generatia noastra este disperata. Oamnii nu au cu ce sa se umple; ei nu simt aroma sau placerea. Pentru a scapa folosesc droguri si se calmeaza cu medicamete si antidepresive. De ce?

Dorinta noastra egoista care a crescut de-a lungul timpului s-a oprit din dezvoltare.Timp de mii de ani, a capatat puteresi ni se parea ca vom continua sa gasim placeri mai mari in dorinte noi. Sentimentul placerii este sentimentul vietii. Insa astazi, dorinta noastra de a primi a ajuns la satietate, iar noi am cazut din neputiinta in disperare, fara a vedea o cale de iesire.

Acesta este un timp special, o conditie speciala, si de aceea Baal HaSulam a scris ca este bucuros sa se fi nascut in era in care divulgarea sectretelor Calabei este posibila. De ce este posibila? „Cabala” inseamna primire in Ebraica. Ea ne invata cum sa obtinem intelepciunea, cum sa devenim umpluti de o infinita placere, fara a simti disparitia placerii si moarte ca urmare a disparitiei placerilor. Intelepciunea Cabalei ne conduce catre placerea infinita care inseamna viata vesnica.

Mai mult, Cabala ne aduce intr-un grad in care devenim stapanii vietii noastre. Odata cu dorinta  indestulata pana la refuz, de a primi, in persoana apare „punctul din inima”, care este o proprietate suplimentara, dorinta de a darui.

Plusul si minusul, dorinta de a darui si dorinta pentru placeri exista in aceeasi persoana, iar aceasta dobandeste liberul arbitru . Acum are doua forte, pe care dezvoltandu-le una impotriva alteia, incepe sa le controleze, adica, sa se controleze pe sine. El decide ce cale sa aleaga si ce masura a dorintei foloseste.

Astfel, el evolueaza pe trei linii: el creaza linia de mijloc din liniile de dreapta si de stanga. De fapt, acasta cale de mijloc este numita „umana” (Adam) pentru ca el a facut-o; el si-a format esenta interioara, iar ca rezultat, ii apartine. Inainte de asta, in reincarnarile precedente ne-am dezvoltat similar animalelor, impinsi de dorinta noastra egoista, primind astfel mai multa placere.

Astazi, deoarece avem un mic punct in inima, inca nu ne putem controla dorintele. Ne adunam si studiem intelepciunea Cabalei care ne explica, cum sa dezvoltam acest punct astfel incat sa avem doua mari dorinte. Atunci, nu vom mai fi condusi de Sus prin forta egoismului nostru; in schimb, vom avea la dispozitie doua forte in mainile noastre si vom fi capabili sa ne ridicam deasupra acestei vieti.
Din Lectia 1, Conventia din Spain, 6/3/2011

Filed under: Congrese, Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Criza pe care o trăim azi este o indicaţie a lipsei de unitate a unuia cu celălalt. În esenţă, criza ne lasă să vedem ca noi suntem nişte egoişti şi individualişti totali care trăim într-o lume globală, iar aceasta este întreaga problemă. Natura ne dezvăluie globalitatea lumii, dar natura noastră egoistă este în opoziţie completă cu asta.

Diferenţa, abisul dintre cele două este simţită de noi prin criză. De aceea noi simţim durere şi confuzie în tot ce facem şi acesta este motivul pentru care suntem vânaţi de boli şi nenoroc. Ele vin din lipsa de asemănare între dorinţa noastră egoistă şi Lumina Superioară.

De aceea, noi trebuie să vedem criza curentă ca fiind punctul iniţial al urcării umanităţii la o etapă specială, de unde, cândva, a coborât după un program conţinut în particula informaţională născută din Lumină. Noi am fost născuţi aici, în universul nostru, iar acum ne întoarcem la acea stare perfectă.

Partea umanităţii în care punctul din inimă a ieşit la suprafaţă, se dezvoltă cu ajutorul celor două forţe. Tot ceea ce avem nevoie sunt condiţiile corecte: grupul, studiul şi profesorul. A doua parte a umanităţii trece printr-un proces de dezvoltare care o duce la starea de criză, criză ce devine insuportabilă. În acel moment se ridică întrebarea: ce înseamnă „insuportabilă”?

Senzaţia de suferinţă oribilă poate duce umanitatea la războaie, anihilare şi tot felul de alte probleme. Şi este exact ceea ce se întâmplă: o parte a populaţiei uită de toate prin droguri, alta se angajează în terorism, iar alta încă nu se îngrijorează de nimic – sunt complet preocupaţi să fure. Egoismul răbufneşte în toate direcţiile. Din cauza lipsei de umplere interioară, ei nu ştiu ce să facă cu ei înşişi.

Acest fenomen negativ exprimă tot rezultatul disperării şi a lipsei de speranţă pe care lumea o simte azi. Oamenii nu sunt vinovaţi de asta. Ei simt o enormă presiune interioară care cauzează explozii de violenţă. Deci ce poate fi făcut ca să calmăm situaţia lor?

Deja am vorbit despre diseminarea ştiinţei Cabala. Aceasta este salvarea. Dacă noi diseminăm cunoaşterea ştiinţei Cabala înainte ca egoul oamenilor să ţâşnească la suprafaţă, atunci vom salva lumea de mari suferinţe. De aceea, totul depinde de oamenii cu punct în inimă.

Nimic nu depinde de lume şi noi nu trebuie să aşteptăm ca vreo acţiune să fie făcută de alţi oameni care nu au punct în inimă. Ei nu au forţa pozitivă capabilă să suplimenteze egoul lor. Ei sunt doar purtătorii unei dorinţe egoiste uriaşă, şi ei ne dau doar un plus din insatisfacţia şi durerea lor.

Noi trebuie să procesăm această dorinţă enormă, să ne acordăm la ea, şi împreună să aspirăm la unitate. Noi trebuie să continuăm să studiem şi, ca răspuns, să creştem diseminarea cu un accent special pe necesitatea de a ne uni între noi. Noi suntem aceia care trebuie să unim dorinţa noastră comună spartă într-una singură – vasul nostru comun spiritual. Chiar dacă vasul este spart, el conţine părţi care sunt interconectate, deosebite de celelalte, având calităţile dorinţei complet diferite. De aceea, dacă toţi ceilalţi se vor alătura acestor dorinţe interconectate, ei vor deveni de asemenea incluşi în această conexiune.

Astfel, o parte a umanităţii construieşte activ conexiunea, unii cu alţii, în timp ce cealaltă parte a umanităţii participă pasiv la acest proces.

Lecţia 2 de la Congresul de la Madrid 6/4/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Eşti gata să călătoreşti în Rusia. Care este atitudinea ta faţă de această ţară? O vezi la fel ca pe America, Europa sau Asia?

Răspuns: Fără discuţie, Rusia are un spirit special, unul bizantin. Este fără nicio asemănare în civilizaţia europeană. Este de asemenea evident şi din atitudinea Europei faţă de Rusia, ca faţă de ceva diferit în esenţă. Chiar dacă Rusia seamănă cu o naţiune creştină, este oricum ortodoxă, adică are un element de competiţie cu Europa, peste care are adevărul creştin. În plus, are la fel de mult şi o influenţă asiatică.

Rusia iubeşte cultura europeană. Iubeşte Franţa aşa cum un bărbat îşi iubeşte amanta, dar principiile Franţei de liberalism şi libertate îi sunt străine Rusiei. Acestea sunt principiile Europei – principiul civilizaţiei noi şi tehnocrate. Dar pentru Rusia, sloganul „libertate, egalitate, fraternitate” sunt încercări zadarnice de a crea o modernizare goală. Adevărat, aici nu se aseamănă, e ca şi cum o maşinile inteligente ar fi fost plasate după sclavi…

Dar poate tocmai de aceea Rusia, locul unde principiile Revoluţiei Franceze nu au prins, în ciuda întregii Europe, este locul unde întrebarea despre rostul vieţii apare în fiecare om. „De ce trăiesc!?” De aceea merg acolo cu speranţa că voi fi înţeles!

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→