Singurul lucru pe care trebuie sa il facem in mod constant este de a curata spatiul din inimile noastre pentru ceilalti. Inima mea este o bucata de carne. Si trebuie sa gasesc un punct in ea pe care sa il golesc, astfe incat sa creez un loc. Acesta este punctul din care universul nostru pare sa se fi dezvoltat.

In realitate, universul nostru nu exista si nu exista alte lumi. Toate acestea exista doar in senzatiile noastre.

Asadar, daca acest gol incepe sa se extinda in inima noastra, va duce la manifestarea unei noi lumi, in mod similar cu felul in care universul nostru a fost creat in dorinta. Asta trebuie sa facem.

Lasati fiecare persoana sa simta acest punct in sine, in inima sa, incercand sa creeze un gol in jurul acestuia astfel incat oricine va putea intra

Din ceremonia de inchidere la  Conventia de la Moscova 6/12/11

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Nu ar trebui sa percepem relatia dintre barbati si femei ca antagonista. Dimpotriva, trebuie sa ne vedem intre noi ca ajutoare. daca vorbim despre unitatea in lume, atunci prima data vedem suportul reciproc al acestor doua parti – barbati si femei.

Aceste parti vin de la radacina comuna a creatiei: Creatorul sau Lumina, si dorinta sau vasul umplut cu Lumina. Suplimentar, acest vas trece prin tot felul de forme pe masura ce se schimba. Iar in interiorul acestui vas, ambele parti – partile masculine si feminine – trebuie sa lucreze impreuna complet, ca o familie ideala.

Imaginea comuna, colectiva a barbatului, trebuie sa lucreze cu imaginea comuna, colectiva a femeii. Trebuie sa lucreze impreuna, reciproc, sa inteleaga natura fiecaruia din noi. Barbatul se intelege pe sine si natura femeii, in timp ce femeia se intelege pe sine si natura barbatului, iar impreuna actionam sensibil si inteligent, ca si adulti seriosi, educati, care aspira la un scop comun.

Scopul este atins prin conectarea dintre noi. Este scris “Barbatul si femeia si Creatorul dintre ei”. Ca sa spunem asa, revelatia Creatorului are loc anume in conectarea corecta dintre ei, pe ecranul care apare intre Lumina si dorinta. In acest fel trebuie sa ne completam unii pe ceilalti, reciproc si constant. Nu exista parte, sau detaliu mic, sau fenomen al naturii in relatia noastra, in lumea noastra si in lumea spirituala, care nu are suplimentarea reciproca, unificarea si adeziunea partilor masculine si feminine.

In lumea noastra nu este deloc asa. Nici macar nu ne imaginam aceasta suplimentare reciproca, unificarea si adeziunea. dar pentru lumea spirituala asta este o conditie necesara. Si in functie de nivelul la care ne aflam, aceste nivele sunt determinate mai cu seama de suplimentarea reciproca si unificare, pana cand ne unim impreuna.

De aceea, intelegerea corecta a muncii noastre reciproce este cea mai importanta conditie a succesului nostru. As spune ca nu este nici o problema care sa poata fi rezolvata separate de barbati si femei. Intodeauna sunt rezolvate intre ei, insemnand ca problemele femeilor sunt rezolvate datorita barbatilor, iar problemele barbatilor sunt rezolvate datorita femeilor. Aceasta lipsa de intelegere, convingerea ca este posibil sa existam separat, “de ce sa-mi pese de ele!” (de obicei asa gandesc barbatii despre femei), si “vom rezolva totul in felul nostru si vom face totul singuri!” Aceasta atitudine pe care barbatii inclina sa o aibe este total gresita. Evident, din partea femeilor este de asemenea incorect sa gandeasca ca “barbatii vor face ceva, vor rezolva totul, si totul va fi ok, iar noi vom primi ceva pentru ca stam alaturi de ei”.

Initial, chiar de la primul pas, trebuie sa fie un contact interior clar. Nu ar trebui sa fie extern, fizic, vizual sau chiar verbal, ci doar un contact intern, care are loc datorita fortelor superioare, datorita nivelului urmator, in locul conectarii dintre noi. Apoi acest grad superior va fi exprimat inauntrul acestei unitati. Este ca un minus si un plus si o rezistenta intre, care incepe sa lucreze in felul asta datorita celor doi poli care sunt conectati la ea.

From the 2nd lesson at the Moscow Convention 6/10/11

Filed under: Congrese, Femeia, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Poti explica legatura dintre o persoana, sufletul lui sau al ei, si Creator?

Raspuns: Fiecare persoana are un punct in suflet, asemanator unei seminte barbatesti. Este nevoie ca acesta sa fie dezvoltat. Asa cum aceasta samanta se prinde de uter, primeste hrana de la mama si incepe sa creasca, in acest fel trebuie sa ne atasam de societate si sa ne anulam pe noi in relatia cu un grup potrivit, ca si cum acesta ar fi pantecul mamei.

Daca ar fi sa ma anulez pe mine, nu as fi un corp strain in cadrul grupului, la fel cum o  samanta barbateasca nu este perceputa ca ceva strain. De aceea corpul nu o respinge, iar embrionul se poate dezvolta.

In mod asemanator, ma anulez pe mine fata de grup si primesc din puterea sa. Atunci, punctul meu spiritual, samanta sufletului sau, incepe sa creasca. Aceasta crestere, urmeaza exact aceleasi stadii precum un embrion in pantecul mamei sale. Acest lucru este explicat pe parcursul a mii de pagini din cartile Cabalistice. Aceste stadii ale sufletului sunt denumite corespunzator, ca de exemplu “conceperea, ingrijirea, maturizarea”) (Ibur, Yenika, Mochin).

Daca o persoana nu incepe acest proces, cu alte cuvinte, daca nu reveleaza intr-un fel sau altul dimensiunile superioare care exista in afara sa, prin conexiunea sa cu ceilalti, atunci corpul sau moare, iar acest punct din suflet ramane doar un punct. Si din nou, se imbraca intr-un corp pe care il insoteste, dandu-i acesta oportunitatea de a creste.

Totusi, atunci cand o persoana atinge chiar si cel mai mic (primul), grad spiritual, ea deja simte ca apartine unei alte dimensiuni, spirituale si eterne. Eterna pentru ca exista deasupra egoismului corporal si animal care tine de corpul nostru. Atunci, corpul poate muri si se poate descompune.; persoana nu se mai asociaza pe sine cu acesta, ci mai degraba cu starea spirituala pe care a atins-o.

Trebuie sa ajungem cel putin la primul grad. Atunci devine mult mai usor sa avansam pentru ca persoana incepe sa vada pasii  pe care trebuie sa ii urmeze.

Din lecture de la Roma 5/20/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Suntem parte a primei generatii de oameni care s-au trezit pentru a descoperi scopul vietii si  care doresc sa inteleaga ce de traiesc. In generatiile anterioare, ne-am obisnuit sa traim asemeni animalelor. Am avut doar egoismul, dorinta de placere, care ne-a impins inainte, prin care am incercat sa ne umplem pe noi insine intr-o cursa fara sfarsit trecand de la o placere la alta. Insa, noi nu am fost niciodata mulumiti deoarece placerea este opusa dorintei unei persoane de a primi, asemeni polilor dintr-un circuit electric, opusi unul altuia.

De indata ce Lumina atinge vasul dorind sa patrunda in el, apare imediat anihilarea, un „scurt-circuit” , iar acestea se anuleaza intre ele. De fiecare data cand dorim sa ne bucuram de ceva, este suficient sa ajungem la placere, si aceasta dispare. Noi simtim gustul mancarii, insa acesta dispare rapid. Vedem ceva frumos, insa farmecul se risipeste. Sentimentele pozitive nu raman in noi, si nu suntem capabili sa le adunam zilnic in „pusculita”.

In final, vedem ca generatia noastra este disperata. Oamnii nu au cu ce sa se umple; ei nu simt aroma sau placerea. Pentru a scapa folosesc droguri si se calmeaza cu medicamete si antidepresive. De ce?

Dorinta noastra egoista care a crescut de-a lungul timpului s-a oprit din dezvoltare.Timp de mii de ani, a capatat puteresi ni se parea ca vom continua sa gasim placeri mai mari in dorinte noi. Sentimentul placerii este sentimentul vietii. Insa astazi, dorinta noastra de a primi a ajuns la satietate, iar noi am cazut din neputiinta in disperare, fara a vedea o cale de iesire.

Acesta este un timp special, o conditie speciala, si de aceea Baal HaSulam a scris ca este bucuros sa se fi nascut in era in care divulgarea sectretelor Calabei este posibila. De ce este posibila? „Cabala” inseamna primire in Ebraica. Ea ne invata cum sa obtinem intelepciunea, cum sa devenim umpluti de o infinita placere, fara a simti disparitia placerii si moarte ca urmare a disparitiei placerilor. Intelepciunea Cabalei ne conduce catre placerea infinita care inseamna viata vesnica.

Mai mult, Cabala ne aduce intr-un grad in care devenim stapanii vietii noastre. Odata cu dorinta  indestulata pana la refuz, de a primi, in persoana apare „punctul din inima”, care este o proprietate suplimentara, dorinta de a darui.

Plusul si minusul, dorinta de a darui si dorinta pentru placeri exista in aceeasi persoana, iar aceasta dobandeste liberul arbitru . Acum are doua forte, pe care dezvoltandu-le una impotriva alteia, incepe sa le controleze, adica, sa se controleze pe sine. El decide ce cale sa aleaga si ce masura a dorintei foloseste.

Astfel, el evolueaza pe trei linii: el creaza linia de mijloc din liniile de dreapta si de stanga. De fapt, acasta cale de mijloc este numita „umana” (Adam) pentru ca el a facut-o; el si-a format esenta interioara, iar ca rezultat, ii apartine. Inainte de asta, in reincarnarile precedente ne-am dezvoltat similar animalelor, impinsi de dorinta noastra egoista, primind astfel mai multa placere.

Astazi, deoarece avem un mic punct in inima, inca nu ne putem controla dorintele. Ne adunam si studiem intelepciunea Cabalei care ne explica, cum sa dezvoltam acest punct astfel incat sa avem doua mari dorinte. Atunci, nu vom mai fi condusi de Sus prin forta egoismului nostru; in schimb, vom avea la dispozitie doua forte in mainile noastre si vom fi capabili sa ne ridicam deasupra acestei vieti.
Din Lectia 1, Conventia din Spain, 6/3/2011

Filed under: Congrese, Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Criza pe care o trăim azi este o indicaţie a lipsei de unitate a unuia cu celălalt. În esenţă, criza ne lasă să vedem ca noi suntem nişte egoişti şi individualişti totali care trăim într-o lume globală, iar aceasta este întreaga problemă. Natura ne dezvăluie globalitatea lumii, dar natura noastră egoistă este în opoziţie completă cu asta.

Diferenţa, abisul dintre cele două este simţită de noi prin criză. De aceea noi simţim durere şi confuzie în tot ce facem şi acesta este motivul pentru care suntem vânaţi de boli şi nenoroc. Ele vin din lipsa de asemănare între dorinţa noastră egoistă şi Lumina Superioară.

De aceea, noi trebuie să vedem criza curentă ca fiind punctul iniţial al urcării umanităţii la o etapă specială, de unde, cândva, a coborât după un program conţinut în particula informaţională născută din Lumină. Noi am fost născuţi aici, în universul nostru, iar acum ne întoarcem la acea stare perfectă.

Partea umanităţii în care punctul din inimă a ieşit la suprafaţă, se dezvoltă cu ajutorul celor două forţe. Tot ceea ce avem nevoie sunt condiţiile corecte: grupul, studiul şi profesorul. A doua parte a umanităţii trece printr-un proces de dezvoltare care o duce la starea de criză, criză ce devine insuportabilă. În acel moment se ridică întrebarea: ce înseamnă „insuportabilă”?

Senzaţia de suferinţă oribilă poate duce umanitatea la războaie, anihilare şi tot felul de alte probleme. Şi este exact ceea ce se întâmplă: o parte a populaţiei uită de toate prin droguri, alta se angajează în terorism, iar alta încă nu se îngrijorează de nimic – sunt complet preocupaţi să fure. Egoismul răbufneşte în toate direcţiile. Din cauza lipsei de umplere interioară, ei nu ştiu ce să facă cu ei înşişi.

Acest fenomen negativ exprimă tot rezultatul disperării şi a lipsei de speranţă pe care lumea o simte azi. Oamenii nu sunt vinovaţi de asta. Ei simt o enormă presiune interioară care cauzează explozii de violenţă. Deci ce poate fi făcut ca să calmăm situaţia lor?

Deja am vorbit despre diseminarea ştiinţei Cabala. Aceasta este salvarea. Dacă noi diseminăm cunoaşterea ştiinţei Cabala înainte ca egoul oamenilor să ţâşnească la suprafaţă, atunci vom salva lumea de mari suferinţe. De aceea, totul depinde de oamenii cu punct în inimă.

Nimic nu depinde de lume şi noi nu trebuie să aşteptăm ca vreo acţiune să fie făcută de alţi oameni care nu au punct în inimă. Ei nu au forţa pozitivă capabilă să suplimenteze egoul lor. Ei sunt doar purtătorii unei dorinţe egoiste uriaşă, şi ei ne dau doar un plus din insatisfacţia şi durerea lor.

Noi trebuie să procesăm această dorinţă enormă, să ne acordăm la ea, şi împreună să aspirăm la unitate. Noi trebuie să continuăm să studiem şi, ca răspuns, să creştem diseminarea cu un accent special pe necesitatea de a ne uni între noi. Noi suntem aceia care trebuie să unim dorinţa noastră comună spartă într-una singură – vasul nostru comun spiritual. Chiar dacă vasul este spart, el conţine părţi care sunt interconectate, deosebite de celelalte, având calităţile dorinţei complet diferite. De aceea, dacă toţi ceilalţi se vor alătura acestor dorinţe interconectate, ei vor deveni de asemenea incluşi în această conexiune.

Astfel, o parte a umanităţii construieşte activ conexiunea, unii cu alţii, în timp ce cealaltă parte a umanităţii participă pasiv la acest proces.

Lecţia 2 de la Congresul de la Madrid 6/4/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Eşti gata să călătoreşti în Rusia. Care este atitudinea ta faţă de această ţară? O vezi la fel ca pe America, Europa sau Asia?

Răspuns: Fără discuţie, Rusia are un spirit special, unul bizantin. Este fără nicio asemănare în civilizaţia europeană. Este de asemenea evident şi din atitudinea Europei faţă de Rusia, ca faţă de ceva diferit în esenţă. Chiar dacă Rusia seamănă cu o naţiune creştină, este oricum ortodoxă, adică are un element de competiţie cu Europa, peste care are adevărul creştin. În plus, are la fel de mult şi o influenţă asiatică.

Rusia iubeşte cultura europeană. Iubeşte Franţa aşa cum un bărbat îşi iubeşte amanta, dar principiile Franţei de liberalism şi libertate îi sunt străine Rusiei. Acestea sunt principiile Europei – principiul civilizaţiei noi şi tehnocrate. Dar pentru Rusia, sloganul „libertate, egalitate, fraternitate” sunt încercări zadarnice de a crea o modernizare goală. Adevărat, aici nu se aseamănă, e ca şi cum o maşinile inteligente ar fi fost plasate după sclavi…

Dar poate tocmai de aceea Rusia, locul unde principiile Revoluţiei Franceze nu au prins, în ciuda întregii Europe, este locul unde întrebarea despre rostul vieţii apare în fiecare om. „De ce trăiesc!?” De aceea merg acolo cu speranţa că voi fi înţeles!

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum să ne mişcăm repede pentru Convenţia de la Moscova, ca să nu ne mulţumim cu  inerţia de la Convenţia anterioară?

Răspuns: Această convenţie are loc într-o regiune foarte importantă. Multă lume priveşte de sus Europa de est, dar, exact acolo metoda de corecţie a primit un nou impuls de dezvoltare. Condiţiile speciale de timp şi loc sunt cele care s-au materializat acolo, au dat naştere la forma modernă a metodei pe care ne străduim să o realizăm acum.

Cel puţin jumătate din oamenii care studiază activ cu noi vin de acolo.Şi asta nu este întâmplător. Ascunşi sau la vedere, Cabaliştii au acţionat acolo de-a lungul secolelor, furnizând naţiunii o educaţie solidă şi aducând-o mai aproape de spiritualitate.

De aceea este vital să ne pregătim noi înşine pentru Convenţia următoare. Acolo se ascunde o forţă foarte mare, şi la fel în toată lumea vorbitoare de rusă. Să sperăm că vom fi capabili să ne unim puternic şi să transformăm Convenţia într-un eveniment puternic.

Vom avea trei zile intense, şapte conferinţe, diverse activităţi, întâlniri ale prietenilor, etc. Trebuie să încercăm să fim împreună cât de mult putem. Dacă cineva se conectează cu noi virtual, să încerce se conecteze „live” cât de mult posibil.

Convenţiile accelerează mult progresul nostru. Ieri, de exemplu, am avut o seară minunată dedicată sărbătorii de Şavuot. Noi am simţit că nu a trecut în van, că oamenii au devenit mai pătrunşi de mesajul nostru. Şi nu contează că noi am investit mult efort şi mijloace, a meritat. A fost un sentiment de unitate, coeziune şi dorinţă de legătură, de schimbare spre spiritualitate. Am auzit extrase din munca lui Baal HaSulam şi Rabaş şi muzica lor. Totul a avut un mare impact asupra oamenilor.

În lumea noastră, niciun alt mijloc nu e mai puternic şi mai eficient ca acestea. Acum vorbim mult mai deschis şi folosim, de asemenea, un limbaj mai simplu. Cuvinte noi ies la suprafaţă, în timp ce înainte condiţiile nu erau încă potrivite pentru asta. Ele apar ca răspuns la nevoia interioară a oamenilor.

Toate la un loc bucură inima. Sper că va aduce o schimbare mare şi reală în lumea noastră şi că vom vedea criza ca pe un izvor al viitorului umanităţii. Astăzi, stăm în pragul unui nou model al întregii vieţi. Baal HaSulam a scris că este deja evident şi e susţinut de ştiinţă.

Aşa că, hai să facem tot ce putem!

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 6/7/2011 „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam a spus că a fost fericit să se nască în generaţia în care a fost posibil să divulge Înţelepciunea Cabalei. Cabala ne învaţă cum să combinăm cele două forţe de dăruire şi de primire în una singură, cum să le adăugăm pe una la cealaltă, astfel ca suma lor să devină „uman”.

Aceasta este într-adevăr o ştiinţă. Nu este uşor, este dificil. Noi suntem obişnuiţi să mergem cu valul, şi dintr-o dată apare o altă forţă, care ne undeva. Unde?

Integrarea acestor două forţe conduce la un singur rezultat. În lumea noastră, pe care o vedem şi o simţim, există forme ale naturii de mineral, vegetal, animal. Noi aparţinem nivelului animal şi nu am obţinut deocamdată nimic mai înalt. Nivelul uman pe care începem să-l descoperim în interiorul nostru este un grad spiritual care deschide în faţa noastră o nouă lume.

În natură, un nivel dă naştere altuia. Animalele provin din plante, plantele şi-au luat puterea din natura minerală. Dar, nivelul mineral nu ştie ce înseamnă să crească, să se dezvolte şi să trăiască, să consume şi să elimine şi să simtă mediul. Nivelul vegetal în schimb, nu înţelege ce înseamnă să fii animal, să te mişti, să ai urmaşi, să stai intr-un adăpost, să nu mai vorbim de alte subtilităţi ale existenţei pentru „animalele dezvoltate”, oamenii care trăiesc vieţi foarte  complicate.

Un nivel inferior nu este capabil să înţeleagă unul superior, este o lume complet diferită. De-a lungul vieţii noi existăm la gradul de animal şi suntem conduşi de dorinţele noastre. Noi nu înţelegem ce este nivelul uman. Este imposibil de arătat sau de demonstrat, la fel cum un animal nu poate demonstra viziunea lui asupra lumii unei plante.

Mai mult, un om care a integrat cele două forţe, punctul din inimă şi inima, dorinţa de plăcere şi dorinţa de dăruire, şi a urcat la nivelul uman de dezvoltare, nu poate transmite senzaţiile lui celor care încă nu au obţinut asta. Poţi spune un singur lucru: el simte peste toate limitele corpului său pământean pentru că el s-a înălţat la un nivel diferit. El există în conexiune cu toate nivelele anterioare şi este hrănit de ele, însă, el însuşi este la gradul lui.

Aşa că, urcând noi la nivelul uman (să sperăm, cât mai repede posibil), vom păstra conexiunea cu această lume, cu toate formele de viaţă din ea. Dar, în plus, noi vom avea senzaţii şi intenţii complet diferite. Vom simţi eternitatea şi perfecţiunea de la primul grad spiritual.

Toată problema noastră este că vrem să primim plăcere, Lumina Superioară, când ea încă nu poate exista în noi şi imediat dispare datorită unui „scurt circuit” când plus şi minus se anulează unul pe altul. De aceea, noi trebuie să muncim corect în cea de a treia linie dintre aceste două forţe.

Noi creăm o combinaţie corectă, punem un fel de „rezistenţă” (R), în mijloc, prin care plus şi minus vor funcţiona corespunzător. Asta ne dă rezultatul muncii lor, şi noi primim forţă de la ele. În limbajul Cabalei, rezistenţa dintre punctul în inimă şi egoism este numit „ecran” (Masah). Adică, în acest loc, primim şi simţim o nouă viaţă la gradul uman, Adam.

Apoi, devenim eliberaţi de moarte. De fiecare dată când vreau să primesc Lumina, nu mă pot adapta la ea. Plăcerea şi dorinţa dispar, iar eu gust amarul morţii. Nu am nimic de ce să mă bucur şi cad în disperare. Nu mai vreau nimic şi renunţ. Iar la sfârşit, omul „se usucă” din cauza acestei acţiuni pe care o vede nereuşită. El începe să se „veştejească”. Natura animală, vegetală şi minerală descresc treptat în el până când omul moare.

Însă, dacă noi înţelegem cum să unim corect în interiorul nostru forţa de dăruire şi forţa de primire, plusul şi minusul, vom obţine o senzaţie a vieţii la nivelul uman, o viaţă eternă şi perfectă.

Lecţia 1 de la Convenţia din Spania 6/3/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Pe masura ce ne ridicam deasupra egoismului, in afara de orice altceva, facem o minunata descoperire: Incepem sa discernem ca intreaga lume exista in interiorul nostru, si nu in afara noastra. Iar asta e logic pentru ca eu chiar nu stiu ce este in afara.

Persoana percepe doar ce intra in simturile sale si care prin sistemul nervos care ajunge la creier proceseaza “imaginile” finale. In acest fel percepem lumea. Este destul sa sectionezi un nerv ca sa faci sa dispara o parte a realitatii din simturile noastre.

Asadar, pe masura ce o persoana se ridica deasupra sa, vede ca perceptia lui nu este deloc in afara, ci depinde complet de simturile sale, de dorinta, ganduri, senzatii si minte. Si cand stim cum sa schimbam acesti parametrii, ne putem extinde perceptia si ne putem ridica desupra limitelor celor cinci simturi.

De aici vine numele de “intelepciunea Cabala”, care literal inseamna intelepciunea de a primi. Persoana o foloseste pentru a iesi gradual din simturile fizice ale corpului animal si isi extinde senzatiile spre infinit. In timp ce traieste in lumea noastra, avanseaza la nivelul in care nu se mai asociaza cu corpul fizic, deoarece vede o realitate mult mai mare deasupra lui.

Acum nu isi mai conditioneaza viata de perceptia celor cinci simturi. Si chiar dupa ce corpul fizic moare, persoana ramane in realitatea pe care a atins-o deasupra sa. Nu simte moartea deoarece o noua dimensiune a intrat in perceptia sa inainte sa moara corpul fizic.

In acest fel persoana traieste pe doua nivele: corporal, ca noi toti, si cel “necorporal” care se ridica deasupra egoismului.
From the Lecture in Rome 5/20/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Stiinta Cabala spune ca intreaga realitate consta in dorintele care evolueaza in mod constant. De la stadiul mineral, vine cel vegetal, urmat de cel animal si uman. Dorintele isi continua neabatut dezvoltarea in oameni  si de aceea fiecare generatie noua difera de cea anterioara, si chiar o persoana in decursul vietii isi schimba neincetat dorinta, egoul, si se dezvolta in mod constant.

Astfel, evoluam peste nivelul animal, construim societatea, industria, tehnologia, stiinta si asa mai departe. Totusi, saturarea este inerenta acestei dezvoltari. La inceput se manifesta in vechiul Babilon, cand o anumita situatie a fost creata: pe de o parte, oamenii au ajuns la un mai mare egoism, dorindu-si sa construiasca “un turn care sa atinga cerul”, iar pe de alta parte s-au afundat in ura reciproca, intr-o asa masura incat nu au mai reusit sa se inteleaga intre ei.

Aceste doua forte opuse i-au adus intr-o situatie greu de suportat. Acelasi proces se deruleaza intr-o familie inainte de divort: Sotii sunt legati intre ei cu legaturi puternice, copiii, o casa comuna, gospodaria, viata, si in acelasi timp experimenteaza o ura greu de depasit; nu mai pot sta impreuna. In astfel de circumstante, stiinta Cabala a fost revelata in Babilon.

Cabala invata oamenii cum sa se ridice deasupra egoismului la conectarea reciproca, la armonie intr-o societate integrala. Astfel, devenim similari naturii care de asemenea este “rotunda” in esenta sa, cu alte cuvinte integrala, globala si inseparabil interconectata cu toate partile sale.

Daca ne-am fi apropiat natura in acest fel, am fi avut un echilibru si am fi revelat toate fortele care sunt si ne-am fi descurcat. Apoi ne-am fi conectat fortei generale care conduce totul. Totusi, umanitatea prefera in aceste zile sa respinga calea corectiei si se separa, ca si in exemplul cu sotii care divorteaza.

Asa cum se spune in intelepciunea Cabala, 3700 ani mai tarziu ajungem din nou in acea stare; totusi, de data asta nu avem unde fugi unii de altii. Vom fi total interconectati intre noi, ne vom uri unii pe altii, si nu ne vom putea descurca unii cu altii. Egoismul nostru creste la stadiul de cea mai mare multi-criza, si asa cum scriu Cabalistii, asta se intampla la sfarsitul secolului 20.

Cand am inceput sa studiez intelepciunea Cabala in 1975, nu am crezut ca totul se va intampla in felul acesta. Parea ceva atat de departat si irealizabil. Ar putea ajunge lumea la criza in domeniile educatiei, culturii, familiei, drogurilor, terorismului, tehnologiei sau stiintei? Se vor simti oamenii din intreaga lume interconectati? Nimic din toate astea nu putea fi simtit atunci.

Cu toatea astea s-a intamplat in decursul catorva ani. Astazi ne aflam in acel stadiu pe care il descria povestea Babilonului si de aceea stiinta Cabala este deschisa lumii pentru prima data de atunci.

Fiind revelata lumii, invita pe toti sa se obisnuiasca cu legile generale ale realitatii astfel incat sa ne ridicam deasupra egoismului si sa traim intr-o interconectare reciproca, ca o familie mare. Intr-adevar, forta globala ne inconjoara din ce in ce mai strans, presandu-ne atat demult incat ar putea duce la distrugerea umanitatii.
Din Lectura de la Roma 5/20/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→