Intrebare: Cand primesc de dragul daruirii, abundenta se indreapta spre mine. Pot sa ma bucur de ea?

Raspuns: Tu nu te bucuri de abundenta care trece prin tine. Este un tip total diferit de abundenta, nu ca in implinirea egoista. Tu, ca oaspete, vrei sa incerci un tort delicios pentru a face o favoare gazdei care l-a pregatit. Ar fi de asteptat ca acel tort sa aibe acelasi gust, dar nu este asa.

Intrebare: Insa, atunci cand iubesc mult pe cineva, si uit de mine, acest sentiment apare oricum in mine. Iubirea este directionata catre celalalt, insa eu sunt cel care il simte.

Raspuns: Da, sentimentul apare in tine; insa, el consta din mai multi parametri. In fond, tu primesti placerea dorintei de a darui celui drag.

Imagineaza-ti asta. Exista o dorinta de primire a Creatorului si dorinta de a primi a creatiei, adica tu. Tu trebuie sa simti ca El primeste dorinta, sa simti cum El vrea sa iti daruiasca, sa asimilezi aceasta dorinta in tine si sa Il bucuri pe El.

In principal, experimentati o placere in „cap”, adica in dorinta pe care ati primit-o de la El. Rezulta deci ca aici, in interiorul dorintei Sale, va faceti un calcul, „Cum il pot implini pe el?- cel putin in masura in care veti implica dorinta voastra de a primi. „Cu alte cuvinte, in dorinta voastra voi simtiti gradul in care il impliniti pe El, si acesta este deja vesmantul Luminii Hassadim.

Ca rezultat, noi vorbim despre o placere de alt tip.

Intrebare: Deci cum poate avea loc separarea daca totul este in interiorul meu?

Raspuns: Intentia face vizibila diferenta dintre unul si altul. Cand impulsul catre Creator va stapaneste „capul”, si placerile sunt diferite.

Intrebare: Putem compara asta cu iubirea fata de propriul nostru copil? Ii pot da lui o prajitura fara ca eu sa o gust inainte?

Raspuns: Nu, placerea trece prin voi, insa acum totul este definit de dorinta lui, nu a ta.

Intrebare: Cum gestionez aceasta diferentiere in interior intre mine si el?

Raspuns: In prima faza, ne ridicam desupra propriei noastre dorinte si doar in stadiul urmator suntem capabili sa percepem ceva strain, sa il facem al nostru.

Pentru a face placere Gazdei, eu trebuie sa simt placerea Sa, sa simt cat de mult il bucura pe el daruirea catre mine si ce placere trebuie sa simt de la El. Eu trebuie sa simt ca aceasta placere a ajuns de la El si este un cadou din iubire si nu din ratiune.

Prin intermediul acestei iubiri, El ma obliga sa simt rusinea, care ma ajuta acum sa fac fata situatiei si sa o inteleg pentru a construi o relatie diferita. Eu iau placerile Lui, le primesc de la El, insa nu fac un calcul referitor la „prajitura”, ci in mod specific pentru aceasta daruire. „Prajitura” este cel mai jos nivel, Nefesh de-Nefesh si placerea, pe care o dau Lui, este intregul NRNHY.

Aici trebuie sa fie atent cineva sa nu considere despre sine: „Pentru ca ofer placere Creatorului, Insusi priviti doar cum se bucura El de mine!” Este aici, unde este situat principala estimare, si nu in insasi „prajitura”, care v-a fost data pur si simplu ca mijloc, ingaduindu-va sa construiti conexiunea cu toate lumile. Calculul din capul Partzuf-ului este directionat catre relatia cu Creatorul.

Si de aceea voi trebuie sa stiti cine este Creatorul, cum actioneaza El, si cum sa ii faceti Lui pe plac, deoarece vasele Sale, dorintele sunt infinite. Deci cum sa va protejati in asemenea situatie? In comparatie cu ea, placerile directe nu sunt mai mult decat o scanteie, care a creat dorinta, in timp ce orice altceva este conditionat de maretia Daruitorului.

Din partea a 4 a Lectiei Zilnice de Cabala 27/06/2012, “Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Intrebare: In “Introducere la cartea Zohar,” Baal HaSulam spune ca sufletele “devin demne de a primi bunatatea Sa, incantarea si placerea care este in gandul creatiei, iar impreuna cu aceasta va veni si adeziunea. “De ce avem nevoie de bunatate si incantare daca adeziunea cu Creatorul este mai de calitate si mai sublima?

Raspuns: Am vasele, adica dorintele in inima. In vase, primesc pentru a darui si astfel fac actiunea daruirii. Asa cum Creatorul imi daruieste, Ii daruiesc si eu.

Dac cum fac actiunea de a primi pentru a darui? Pentru ca simt o vina, o lipsa intre El si mine. Asta ma face sa daruiesc pentru a darui, iar apoi de asemenea de a primi pentru a darui, pentru a ma asemana Lui. Actionand pentru a semana cu El, imi umplu vasele cu placerea daruirii asupra Lui si in acelasi timp umplu rusinea, diferenta dintre noi, si astfel ating adeziunea.

Doua deficiente sunt parte a acestui proces:

1. Creatorul a creat in mine deficienta de a primi si bucuria. O umplu pentru ca El sa primeasca si sa se bucure.
2. A doua deficienta este rezultatul rusinii. Ma restrictionez pe mine si imi umplu dorinta cu dobandirea esentei Creatorului Insusi. Eu devin egal cu El si dobandesc adeziunea.

Creatorul imi este infatisat ca un Partzuf spiritual care este alcatuit din “corp” si “cap”. Dedesubt noi devenim egali cu El in “corpuri”, in dorinta Sa de a aduce bunatate fiintelor create si in dorinta mea de a primi placere. Deasupra noi devenim egali in “capete”, adica intentii. Astfel adeziunea este de fapt formata deasupra.

Din partea a 4 a Lectiei Zilnice de Cabala 28/06/2012, “Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

In creatie exista doar Lumina si vasul pentru ea. Acest vas pentru Lumina nu este dorinta de a primi pe care a creat-o Creatorul, ci nazuinta pentru cel de sus care apare din insasi fiinta creata.

Creatorul trezeste fiinta umana prin scanteia de Lumina astfel incat fiinta creata sa fie capabila sa isi dezvolte aceasta nazuinta in interior. Fiinta creata trebuie sa isi foloseasca aceasta scanteie in mod corect, tinand cont de mediu, adica de forta exterioara, deoarece in interiorul sau are doar dorinta initiala si scanteia.

Dorinta este pe seama Creatorului si nu poate deveni un vas pentru Lumina; este doar o dorinta generala de a primi. Scanteia isi directioneaza aceasta dorinta catre o forta exterioara, catre un factor exterior. Daca prin acest factor exterior fiinta umana isi dezvolta si un factor aditional, aceasta dorinta creata de fiinta umana devine un vas pentru Lumina.

Aceasta dorinta aditionala poate fi doar daruirea, pentru ca dorinta de a primi exista in natura fiintei create, ceva diferit fata de aceasta dorinta poate fi doar dorinta de a darui.

Pare ca Lumina Hochma este Lumina mintii care umple toate dorintele cu intelegere. Dar nu este asa. Lumina Hochma este Lumina vietii. Este Lumina care a creat dorinta de a primi opusul sau. Astfel ca umple aceasta dorinta si ii da vitalitate.

Vasul pentru Lumina Hochma este masura Hassadim, masura daruirii pe care fiinta umana o poate dezvolta in sine. Prin urmare se spune: „El da intelepciunea (Hochma) celor intelepti,” adica Lumina Hochma intra in vasul special pentru Hochma, dorinta de a primi care nazuieste sa daruiasca, adica doreste sa se asemene Daruitorului. Apoi Lumina Hochma se imbraca intr-un asemenea vas.

Cu cat fiinta umana face eforturi pentru a atinge deficienta Luminii vietii (viata simbolizeaza daruirea), cu atat mai mult Lumina vietii, Lumina Hochma, se imbraca in ea si se reveleaza in ea. Lumina nu vine de la distanta, este revelata in fiinta creata deoarece a fost intotdeauna acolo si acum este doar revelata.

Deci noi trebuie doar sa incercam sa nu fim nesabuiti si sa nu speram sa primi Lumina pentru a primi, ci sa intelegem ca scanteia pe care am primit-o ne-a fost data doar pentru ca sa dezvoltam in noi atributul daruirii cu ajutorul unei forte externe, adica cu ajutorul mediului. Aceasta forta externa ne va converti nazuinta de daruire, care simbolizeaza „viata” si „Lumina vietii.”

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 28/06/2012, Shamati #145

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Shamati, Articolul 208, „Munca”: Toate eforturile pe care le face o persoana sunt doar pregatirea pentru atingerea devotamentului. Deci, persoana creste in functie de devotament, deoarece nici un grad nu poate fi atins fara acesta si acesta este singurul instrument care califica pe cineva sa fie recompensat cu toate gradele.

Pentru a urca o noua treapta pe scara, persoana trebuie sa faca efort. Persoana atinge un nou nivel doar dupa ce face efort, insa cum are loc acest lucru?

In prezent, persoana are un anumit numar de calitati, insa pasul urmator implica un nivel mai inalt al calitatilor. Cum le putem dobandi? Ar trebui sa ne rugam ca Lumina care Reformeaza sa ne influenteze, sa ne corecteze, si astfel sa ne ridicam.

Toate eforturile noastre au ca scop trezirea Luminii. Cum facem asta? Noi obtinem Lumina doar prin incercarea noastra de a simula pasul urmator, altfel suntem total incapabili sa facem acest lucru pentru ca ne este ascuns. Cum putem deveni oarecum similari? Pentru ca acest lucru sa aiba loc, noi trebuie sa urmam anumite instructiuni definite de Cabalisti.

Pasul nostru urmator este de fapt un efort mai mare de a darui pentru ca este opus fazei curente. Inseamna ca trebuie sa investim in determinarea in unitatea cu prietenii, sa ne anulam pe noi in relatie cu grupul, si sa simtim cu toata fiinta noastra ca nu exista nimeni in afara de El in toate problemele noastre, provocarile, impedimentele si obstacolele. Totul imi este trimis de Creator, inclusiv interferenta care ascunde unitatea Sa si isi ascunde puterea nelimitata asupra universului. Noi trebuie sa conectam tot ce se intampla cu El; eforturile noastre ar trebui sa fie directionate pentru a vedea grupul ca pe un mecanism prin care El se reveleaza pe Sine noua.

Determinarea noastra trebuie sa ajunga la un punct in care trebuie sa simtim ca eforturile noastre nu pot creste mai mult; acela este momentul in care noi ne predam unei stari mai inalte pentru ca aceasta sa ne guverneze. Noi inca nu avem senzatia corecta, sau inca nu intelegem urmatorul pas spiritual; tot ceea ce facem este pur si simplu sa ne incredintam acestui pas urmator directionandu-ne toate eforturile doar pentru atingerea sa.

Datorita acestui nivel de auto-sacrificiu si completului devotament, persoana primeste un suflet de la nivelul superior. Eforturile noastre trebuie sa fie directionate la realizarea faptului ca nu exista nimeni in afara de El si a unitatii prin daruire si unitatea din grup. Sa Lasam superiorul sa ne guverneze simturile si intelectul fara a ne simti depreciati.

Aceasta stare vine treptat, pas cu pas, pana la gradul in care noi obtinem Lumina care Reformeaza ajungand la o similaritate mai mare cu nivelul superior. In mod similar fatul se intoarce catre mama pentru a-l hrani. Pas cu pas, ea sporeste dorintele lui (in aceasta lume ia forma adaosului de carne), insa „treaba” lui este sa refaca noile dorinte increzandu-se in totalitate in mama.

In mod repetat, el se uneste cu superiorul si admite ca nu exista nimeni in afara de El, de Acela care este bun si face bine in ciuda tuturor problemelor, dificultatilor si obstacolelor pe care noua „carne” (dorintele) le starneste in el.

Fatul „ataseaza” toate partile sale dar si lumea din jurul sau cand se afla in pantecele mamei sale cu forta superioara si ajunge eventual la nivelul devotamentului si auto-anihilarii, numit „noua luni de conceptie” dupa care se naste in aceasta lume. Procesul nasterii  este teribil; este acompaniat de imense dureri ale nasterii („contractiile nasterii”- tzirim) in conditii constrangatoare (Tzar) care cauzeaza numeroase afectiuni (tzarot). Prin presiuni enorme care izvorasc atat din forta superioara cat si din fat in sine, acesta se naste in lumea Luminii. In procesul nasterii, copilul trebuie sa „plece capul”. Apoi cand procesul nasterii ia sfarsit, el isi ridica din nou capul.

Toate acestea sunt rezultatele eforturilor noastre. Noi trebuie sa realizam ca nu vom ajunge niciodata singuri la urmatorul pas, sarcina noastra este de a provoca Lumina care Reformeaza astfel incat aceasta sa produca schimbari esentiale in noi, si astfel sa ne pregateasca pentru urmatorul pas.

Deci, munca noastra este de a face efectiv actiuni care obtin Lumina care Reformeaza. Acum noi vorbim despre unitate. Investind eforturi in conexiunea dintre noi, noi ii ridicam importanta cu ajutorul Luminii. In acelasi timp, Lumina ne demonstreaza ca nu suntem inca, capabili sa ne unim. Forta care ne inspira sa legam conflictele de situatiile neplacute care ne impiedica sa ajungem la unitate, sa recunoastem ca nu exista nimeni in afara de El. Noi continuam sa ne gandim:”daca nu eu, atunci cine?”

In acest fel ne apropiem de punctul critic, care ne ingaduie sa „ne nastem din nou” la fiecare nivel.

Din Lectia Zilnica de Cabala 10/05/2012 din America, Shamati #208

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Un comentariu →

Intrebare: Cum ar trebui sa ne directionam „Rugaciunea pentru cei multi” inainte de congresul din Nord astfel incat aceasta sa influenteze personal pe fiecare dintre noi si sa simtim importanta grupului si pentru lume?

Raspuns: Congresele de acest gen sunt foarte benefice. Am vazut asta si la grupurile pe care le-am vizitat ulterior. Noi trebuie sa mentinem intentia daruirii pentru toti prietenii nostri si in toata lumea. Este foarte influenta si ii avanseaza in mod semnificativ.

De fiecare data, eu descopar bucuros ca diferenta dintre grupuri se micsoreaza din ce in ce mai mult. In mod special acum pe masura ce grupul s-a deschis catre public in general, cand noi sprijinim unitatea congreselor, in mod special a work-shop-urilor, grupurile simt o mare, foarte mare schimbare. Distanta dintre noi dispare, totul devine in mod treptat un grup, si asta duce la fericire.

Congresul din Nord va incepe joia viitoare. Sper foarte mult ca prietenii nostri sa poata fi prezenti si de asemenea sper ca se vor implica. Astazi nu este simplu, deoarece exista presiuni din partea angajatorilor. Va avertizez sa nu va puneti in pericol slujba si nu plecati daca nu puteti sa va luati concediu.

Vom incerca sa transmitem in direct in mod continuu.

In ceea ce priveste pregatirea, cel mai important lucru este conexiunea. Asta inseamna o conexiune cu adevarat profunda intre toti, intre toate grupurile si toti prietenii astfel incat nici unul dintre noi sa nu fie uitat. Noi trebuie sa ne pregatim pentru o activitate mai consolidata si densa. De duminica viitoare vom dedica lectii speciale acestui lucru. Fiti alaturi de noi si totul va fi in ordine.

Din partea a 4 a  Lectiei Zilnice de Cabala 26/06/2012, “Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Tot ceea ce simtim este esenta dorintei de a primi in care o anumita forma este revelata. Cu alte cuvinte, dorinta primeste o forma sau alta sub influenta Luminii care actioneaza asupra sa. Aceeasi dorinta este fundatia tuturor lumilor, insa exista diferite forme la diferite niveluri.

Tot ceea ce vedem acum este la cel mai scazut nivel al dorintei. O forma mai avansata apare atunci cand dorinta preia intentia de a darui, daca prima este inlocuita de forma sa pentru a modela forma spirituala. Altfel, nu exista diferente intre diferitele parti din diferitele lumi si diferitele grade. De fiecare data, este la fel de simplu, ca si cum am privi prin ochelari diferiti si astfel vedem lumea  altfel.

Dorinta ramane neschimbata si exista 620 de sub-dorinte in ea si care toate sunt conectate in acelasi mod. Toate aceste grade vin pana la Malchut a Ein Sof (Infinitatea). Si acum si noi vedem Malchut a Ein Sof, dar de la nivelul nostru in conformitate cu vasul nostru de perceptie. Acesta este sensul frazei:  „Persoana judeca in functie de imperfectiunile sale.”

Intrebare: Cum sa explicam asta unei persoane care nu studiaza Cabala?

Raspuns: Conteaza dorinta de a primi. Un atom consta din particule care sunt de fapt energie, sau cu alte cuvinte dorinta de miscare. Daca particula nu vrea sa se miste, dispare. Aceste particule sunt de fapt energie, lumina. Ele interactioneaza una cu cealalte, conectandu-se si creand diferite alte conexiuni. Dorinta colectiva este formata din aceste conexiuni, in conformitate cu cele patru faze sau cele patru tipuri de naturi: neanimata, vegetala, animata si vorbitoare.

Totul este o dorinta. Care se poate ridica, poate cobora, se imparte in „plus” si „minus”, insa esenta sa nu se schimba. Aceste imagini ale materiei noi nu am fost invatati sa le comparam cu, conceptele stiitifice, si nu numai cu fizica cuantica, ci de asemenea cu campurile care lucreaza cu perceptia realitatii. Intr-un fel sau altul, astazi este clar ca materia este energie. Ceea ce are legatura cu noi si cu modul in care percepem realitatea. Desigur, nu oricine poate intelege asta, dar cel putin vor crede in evidentele prezentate de stiinta. Noi percepem multe lucruri din viata ca fapte fara a ne obosi sa le verificam.

Deci, daca toata creatia este o dorinta de a primi, noi putem vorbi despre similaritate sau diferente sau departare doar in termeni de dorinta de a primi. Dorintele egale sunt impreuna. Cu cat difera  mai mult, cu atat mai departe sunt una de alta. Dorintele opuse sunt infinit mai distantate unele de altele- de la adeziune pana la totala opozitie, si toate celelalte stari intermediare care sunt intre ele. Totul este masurat in functie de dorinta.

Asta inseamna ca munca noastra este simpla. Noi trebuie sa verificam dorintele si sa inaintam in consecinta. Ca un psiholog, ma uit la mine, imi examinez dorintele din afara, verificand parametrii lor: ce forme de dorinta sunt in mine, in ce masura ma controleaza si in ce masura le controlez eu? In functie de nivelul actual de intelegere, eu determin forma dorintei si o egalizez cu forma curenta.

Apoi caut o cale sa ma indepartez de forma curenta a dorintei. Cabalistii spun ca noi putem face asta cu ajutorul Luminii care Reformeaza. Ceea ce inseamna ca eu trebuie sa imi determin starea mea curenta ca indezirabila iar starea viitoare ca buna si dorita. Distanta dintre aceste doua stari imi cauzeaza o durere mare si in acelasi timp starneste un dor in mine si ma ajuta sa ma manifest in grup.

Totul este determinat de proportia dintre ce doresc si ce exista. Descopar amarul adevar din starea curenta si tanjesc dupa noua stare si Lumina superioara isi face treaba, deoarece este Lumina care poate face schimbarile necesare pentru a ajunge la forme mai avansate ale dorintei.

Deci este o metoda simpla, desi include mai multe componente: grupul, profesorul, cartile, maretia Creatorului, studiul, imaginea realitatii, lumile, etc. Daca in cele din urma atribuim toate acestea exteriorului, ramanem la starea prezenta, pe care o socotesc atat de indezirabila pe cat o socotesc pe cea urmatoare de minunata si pe care daca nu o ating, atunci mai bine mor decat traiesc. Si unde este Lumina? Ea vine prin grup, deoarece urmatoarea stare este esenta conexiunii la un nou nivel. Aceste conditii ma fac sa actionez.

Din partea a 4 a Lectiei Zilnice de Cabala 26/06/2012, “Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Totul este determinat de intenţia internă şi nu este nevoie pentru aceasta de cuvinte. Dacă ştim că trebuie să fim constant conectaţi, depăşind toate întreruperile, atât pe cele colective, din interiorul grupului, cât şi pe cele private, pe care le întâmpinăm cu toţii, atunci vom avea intenţia corectă.

Ne întoarcem constant la intenţie în timpul lecţiei,  în timp ce ascultăm înregistrările de-a lungul zilei şi atunci când citim blogul. Astfel, îmi reamintesc constant să mă regăsesc şi să ma aduc la intenţia corectă. În plus, mă preocup ca toţi prietenii să fie conectaţi, deoarece, dacă avem o dorinţă colectivă puternică, îl vom descoperi pe Creator.

Dacă acest vas colectiv general nu există, nu vom atinge revelaţia.

Această condiţie nu este un capriciu al Creatorului sau al câmpului superior, conform căreia s-ar putea crede că ţi se cere să plăteşti aici pentru a primi ceva într-un alt loc, cam ca la magazin. Aşa ceva nu există în spiritualitate.

Trebuie să simţi o nevoie, necesitatea acestui atribut al dăruirii şi doar atunci vei putea să îl descoperi. Chiar şi acum, el te înconjoară din toate părţile. Te găseşti în câmpul superior, dar nu îl poţi revela pentru că nu simţi nevoia de a-l revela. Atunci, de ce te plângi?

Nici măcar nu ştii ca sunt acestea, atributul de dăruire şi câmpul superior, după care tânjeşti. Plângi după ceva total diferit, din cauză că nu primeşti împlinire în dorinţa ta de a primi, în ego-ul tău. Dacă simţi nevoia adevărată de dăruire, atunci o vei revela, imediat, în interiorul acestui câmp.

De fapt, te găseşti în acest câmp, dar încărcătura ta, dorinţa de a-l percepe, este slabă pentru moment. S-ar putea ca această încărcătură să fie direcţionată în sens opus şi nu pentru a primi atributul dăruirii, ci doar pentru a te bucura de el.

Poţi verifica dacă eşti orientat în aceeaşi direcţie cu acest câmp folosind atributul de dăruire atunci când încerci să te conectezi cu ceilalţi. Atunci poţi vdea dacă vrei, cu adevărat, conexiunea sau nu, dacă ai nevoie de dăruire şi dragoste sau nu.

Nu vom căpăta atributele interne necesare pentru contactul cu câmpul superior, cu Creatorul, pentru a-I putea cere puterea de a ne corecta, până când nu vom începe să ne conectăm în grup, mai presus de ego-ul nostru, încercând să ne unim. Prin urmare, lucrul în grup este o condiţie preliminară esenţială. De aceea, se spune ”de la dragostea pentru fiinţa creată la dragostea pentru Creator”.

Din acest motiv a avut loc spargerea dorinţelor, astfel încât, lucrând împreună cu ceilalţi, să fim capabili să realizăm necesitatea şi nevoia de dăruire. Pentru a învăţa să dăruim, principalul lucru de care avem nevoie, este dorinţa de a învăţa să dăruim.
Din prima parte a lectiei zilnice de Cabala 6/21/12, Shamati #30

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Faza a 2a, Bina este caracterizata prin intelegerea ei. De aceea, o persoana care tinde spre ea in dezvoltarea sa incepe sa sa se raporteze diferit la ceea ce simte. Chiar si cand simte ca este in intuneric, cand se simte rau in impietrirea inimii, este ca si cum ar fi in ceata sau intr-un nor intunecat, dar in acelasi timp incepe sa capete puteri cu  scopul de a se detasa de sentimentele sale si de a le clarifica independent.

Asta ii permite sa fie de acord cu ceea ce Creatorul face cu el si sa justifice actiunile Creatorului, din moment ce Creatorul vrea sa inalte o persoana deasupra sentimentelor sale si sa-l lase sa le vada  fara implicare, din afara. Asta , pentru ca el e intr-o situatie dificila acum, simte durere, si o va putea clarifica prin „minte deasupra propriilor sentimente”. Dupa aceea el poate accepta starea sa duala bucuros, odata ce pe baza atitudinii sale duale el poate construi o noua stare, care este mai sus decat anterioara si mai sus decat dorinta sa.

Astfel, o persoana ajunge in faza a doua (Behina Bet) in loc de prima faza (Behina Aleph). Se inalta spre nivelul vegetativ si incepe sa se miste independent, nu doar simte binele si raul ce se petrec ca o piatra neinsufletita  care nu poate reactiona de loc, ci incepe sa determine starea in care e prin el insusi.

El justifica actiunile care-l ajuta sa avanseze si stabileste o relatie cu Creatorul, si determina tratamentul Creatorului ca :”bun si binevoitor” in fiecare stare, inclusiv starile in care noi simtim bine sau rau in perceptia noastra egoista. Acum el este in contact cu Creatorul deasupra tuturor acestor stari.

Dar, eu vreau sa dezvolt in continuare si sa ating o semenea stare incat sa ma restrictionez pe mine insami deasupra intunericului. Asta inseamna ca eu ma contopesc cu procesul in care ma pune Lumina,  prin care ma invata sa fiu in mod constant in contact cu ea, cu planurile ei, deasupra a tot ce e bine sau rau. Atunci ader la El deasupra sentimentelor mele.

din prima parte a Lectiei Zilnice de Cabala 12.06.12, Shamati#21

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca scanteia spirituala are o asa mare putere, atunci de ce omul nu este atras inspre ea complet si tot timpul exista urcusuri si coborari ?

Raspuns: Este pentru ca datoria omului e de a stabilii legatura adevarata intre dorinta de primire si scanteia spirituala. Intr-o parte Creatorul, scanteia spirituala si in partea cealalta creatul,  dorinta de a primi. Si eu trebuie sa fac legatura intre ei, sa-i impletesc unul cu celalalt.

Dorinta de a primi este natura noastra, suntem noi insine. Dar acum imi sclipeste scanteia spirituala si imi ia capul si nu stiu incotro sa continui, inspre ce lume spirituala care nu stiu unde este. Omul care simte pentru prima data aceasta revelatie, isi pierde echilibrul si sensul realitatii. De aceea, in zilele noastre, toata lumea pare fragila si agitata .

De aceea, datoria noastra e de a descoperii toata lumina din NRNHY in locul scanteii, ca dorinta noastra de a primi sa-i descopere toata purerea si sa se  conecteze impreuna. Cind dorinta de a primi va primi forma luminii si o sa se imbrace in ea, atunci o sa se transforme in „Kli” si noi vom descoperii – nu scanteia cea mica ci o lumina mai puternica de 620 de ori.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabalan 6/6/12, Shamati,nr. 21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Ne aflăm sub controlul ascunderii, adică nu il simtim pe Cel care actioneaza si ne conduce, pe Cel care ne trezeste gandurile si dorintele. Si astfel simtim ca noi suntem cei care actionam din interior gandurile si dorintele.

Asta inseamna ca daca fac ceva si reusesc, atunci este succesul meu. Si daca nu, este vina mea sau din interiorul ego-ului mei, incep sa imi blamez destinul, sau tot ce ma inconjoara.

Ascunderea ne este data sa o depasim si sa il descoperim pe Cel care actioneaza asupra noastra si nu numai, dar care face acest lucru cu bunatate. Asta inseamna ca ascunderea are anumite nuante, iar noi trebuie sa descoperim forta care actioneaza asupra noastra. Astfel, daca ne dorim in eforturile noastre libertatea de a alege, straduinta si proprietatea actiunilor, acest lucru este posibil doar daca actionam catre dezvaluirea Creatorului.

Iar noi facem restul actiunilor pentru ca aceasta este calea pe care ne indruma Creatorul. Si doar in legatura cu dezvaluirea Sa El ne lasa un anumit spatiu pentru ca El asteapta asta de la noi si vrea sa fie dezvaluit ca singura forta care este buna si face bine.

Astfel, persoana primeste ca fiind corecte si de ajutor pentru dezvaluirea Creatorului, tot ceea ce se intampla in viata sa, bun sau rau, toate situatiile care apar. Si apoi vede ca are posibilitatea de a actiona in fiecare moment.

Si mai mult decat atat, in timp ce simte ca este detasat de Creator, el este de fapt aproape de Acesta. Atunci simte nevoia de a-l revela.

De ce i se da persoanei sentimentul ca ii lipseste adeziunea cu Creatorul? Deoarece este slab si nu se poate trezi singur desi are nevoie de asta. Si cand se intampla asta si Creatorul il trezeste, inseamna ca persoana se apropie de El.

Persoanei care primeste anumite situatii si raspunde ca nu exista nimeni in afara de El trebuie sa ii fie foarte clar si sa inteleaga ca tot ce se afla in interiorul sau si in lumea sa a fost trimis de sus. Si rolul sau este doar de a gasi lipsa pentru dezvaluirea radacinii a tot ce se intampla, ratiunea pentru tot. Asta inseamna a descoperi forta superioara, pe Creator, Keter (Coroana).

Acest tip de rugaciune si cerere trebuie sa existe intotdeauna in persoana astfel incat aceasta sa poata descoperi ratiunea fiecarei stari pe care o are.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 05/06/2012, Shamati #25

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Libera alegere, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→