O viață nouă nr. 450 – Fenomenul emigranților din Israel, partea 2

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Yael Leshed-Harel

Dacă emigrăm din țară, va veni ura care ne va readuce aici și ne va obliga să construim Israelul spiritual. Problema de astăzi în Israel este că mediul nu ne oferă niciun sprijin. Tinerii simt că mediul este grosier și nu este conectat la sufletul lor; se luptă constant. Costul vieții, problemele de securitate, incertitudinea pentru viitor și educația slabă înseamnă că nu văd un viitor pentru ei înșiși.

Pentru ca oamenii să se simtă conectați la această națiune și să se întoarcă, Israelul trebuie să își construiască o forță unică bazată pe dragoste și responsabilitate reciprocă. Pentru a opri emigrarea, este necesară o nouă educație generală, socială.

Din „O nouă viață nr. 450 – fenomenul emigranților din Israel, partea 2”  KabTV 11/11/14

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Întrebare: În ultimele decenii, am văzut că tehnologia avansează mai mult decât standardelor noastre morale. De ce ne permite natura să dezvoltăm tehnologia mai repede decât valorile noastre morale?

Răspuns: Pentru a recunoaște răul naturii umane și a începe să-l corectăm.

Întrebare: Un număr tot mai mare de tineri preferă să trăiască în realitatea virtuală. Nu crezi că este posibil ca în viitorul apropiat să nu mai avem nevoie deloc de lumea fizică?

Răspuns: Nu, vom avea nevoie de ea. Nu putem apăsa un buton și să spunem că anulăm această lume fizică. Chiar dacă am vrea, nu am putea face acest lucru. Încă ar trebui să ne menținem într-un fel existența fizică.

În principiu, toate gândurile noastre pot fi concentrate în lumea virtuală. Cu toate acestea, acest lucru va dura doar o scurtă perioadă în procesul de recunoaștere a răului naturii noastre pentru a înțelege unde ne-a condus. Vom ieși din această stare și vom ajunge la forma corectă.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 07.07.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol despre Linkedin “Un tratat de oace sau o felie de plăcintă?”

Noul termen pentru un tratat de pace este „acord de normalizare”. În ultimele luni, Israelul a semnat mai multe astfel de „tratate” și mai multe sunt în lucru. Sunt pentru pace, dar mă tem că tipul actual înseamnă că țările doresc doar o bucată din plăcintă: să beneficieze reciproc de avantajele economice și tehnologice. Aceasta nu este o pace reală și nu va oferi Israelului nicio liniște sufletească.

La suprafață, se pare că țările arabe și-au dat seama în cele din urmă că, deși Israelul este o țară mică, are un impact semnificativ asupra a ceea ce se întâmplă în întreaga lume, și pare că nu va dispărea în curând, aşa cum o doresc vrăjmașii noștri. Deși Israelului nu îi place mult, influența sa se simte în fiecare țară și regiune din lume. Acest lucru face ca legăturile diplomatice cu Israelul să fie folositoare pentru fiecare țară.

Totul face parte din procesul global prin care trecem. Globalizarea este un tren care și-a început drumul și nu mai poate fi oprit. Ne conectează din ce în ce mai strâns și, deși unii dintre noi încă cred că suntem în Evul Mediu și ne putem cotropi reciproc cu cai și ne putem străpunge dușmanii cu sulițe, fără a suferi consecințele răutăților noastre, realitatea demonstrează contrariul. Națiunile încep să înțeleagă că există doar învinși într-un război, iar diplomația este întotdeauna mai profitabilă decât vărsarea de sânge. Din această cauză și pentru că devenim din ce în ce mai conectați și interdependenți, chiar și țărilor musulmane le este mai greu să diminueze un fenomen istoric și uman cum este Israelul.

Cu toate acestea, în ciuda aparentei normalizări a relațiilor și a răgazului în dușmănia vădită, nu cred că aceste tratate de pace vor aduce beneficii Israelului într-un mod semnificativ. Cu tot respectul, privesc pacea altfel decât presa. Deși aceste acorduri de normalizare sunt preferabile conflictelor armate, nu cred că ne aduc mai aproape de corectarea reală a relațiilor pe care trebuie să o facem, iar pentru Israel, aceasta este o veste proastă. Israelul trebuie să semneze un singur tratat de pace: pacea în sine, în propriul său popor.

În ebraică, shalom (pacea) provine din cuvântul shlemut (întregime). Înseamnă că poate exista pace numai atunci când există completitudine între toți oamenii din națiune, atunci când aceștia nu încearcă să se elimine unii pe alții, ci să se completeze reciproc și astfel să creeze o întregime mai mare și mai puternică decât fiecare dintre ei individual, şi care este construită, susținutăși întărită de toți împreună.

În acest sens, pacea nu are nimic de-a face cu legăturile Israelului cu alte țări; legăturile diplomatice sunt irelevante aici. Strângerea de mână cu liderii arabi este minunată pentru afaceri, dar asta este tot, afaceri. Și, ca toate ofertele de afaceri, acestea vor dura doar atât timp cât sunt afaceri bune. Când nu vor mai fi, se vor dezintegra. În urmă cu aproape douăzeci de ani, acordul nostru de normalizare cu Marocul s-a dezintegrat, deoarece Marocul s-a opus politicii Israelului în Cisiordania. Acum, deși politica Israelului nu s-a schimbat semnificativ, Marocul a restabilit normalizarea. Cu alte cuvinte, atunci când este bine pentru afaceri, există pace; atunci când este rău pentru afaceri, nu există pace.

Așa cum am scris mai sus, Israelul va găsi pacea numai atunci când oamenii săi fac pace între ei, învățând să se completeze unii pe alții, mai degrabă decât să concureze între ei până la moarte. Când vom realiza acest lucru, restul națiunilor vor veni și vor învăța, la fel cum au făcut-o în antichitate, când, conform cărții Sifrey Devraim, națiunile „urcau la Ierusalim și vedeau Israelul… și spuneau:„Devine bine săne agățăm doar de această națiune.’”

Poporului Israel i s-a dat o metodă unică, un „truc” pentru a depăși egoismul. Au învățat de la strămoșii lor că pentru a face pace reală, trebuie să păstrăm diferențele și să susținem simultan unitatea ca soluție a disputelor. În acest fel, creăm o națiune unită, formată din nenumărate contrarii. Atât timp cât evreii și-au putut susține unitatea deasupra diferențelor lor, au fost neînvinși; diversitatea lor de puncte de vedere și unitatea încurajată i-au făcut de nedepăşit. Dar, odată ce au lăsat opiniile lor diferite să dea tonul, s-au dezintegrat, s-au dispersat și au devenit râsul națiunilor.

Cu toate acestea, evreii încă dețin această metodă, chiar dacă nu sunt conștienți de aceasta. Acesta este motivul pentru care oriunde izbucnește războiul, adversarii dau vina pe evrei. Nu pentru că rivalii folosesc adesea evreii ca țapi ispășitori, așa cum cred unii evrei; este pentru că oamenii chiar simt că evreii sunt responsabili pentru ura din lume. Cu alte cuvinte, ei spun că, dacă evreii ar dori, ar putea aduce pace lumii.

Dar până când evreii nu fac pace între ei, nu vor cunoaște importanța supremă a păcii lor pentru restul lumii. Trebuie să o implementeze mai întâi, iar rezultatele vor veni mai târziu.

Până atunci, va trebui să ne mulțumim cu tratate pentru a obține bucăți de plăcintă, mai degrabă decât o pace reală.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Către următoarea durere!”

Grozav! Există un vaccin pentru Covid-19! Este timpul să mergem mai departe – la atingerea următoarei dureri …

Deși pare într-adevăr că aproape am terminat cu Covid-19, este clar că nu am făcut nimic pentru a merita să trecem peste asta. Și ceea ce nu am făcut în 2020, vom continua în 2021. Cu provocările suplimentare pe care urmează să ni le prezinte următoarea etapă a dezvoltării noastre, nu există nicio îndoială că anul viitor va fi mai greu decât anul acesta.

Ne-am schimbat în ultimul an; avem nevoie de un nou tip de satisfacție, mai profund și mai semnificativ, care să se refere la relații și nu la bunuri materiale și la expunere.

Ce nu am făcut? Nu am aflat că suntem interdependenți; nu l-am înțeles profund și nu i-am interiorizat mesajul: că trebuie să avem grijă unul de celălalt la fel de mult, dacă nu chiar mai mult decât avem grijă de noi înșine, altfel ne îmbolnăvim reciproc. De asemenea, nu am aflat că piața muncii s-a schimbat pentru totdeauna și nu am pregătit una nouă, potrivită pentru noua eră. Nu am înțeles că cea mai importantă lucrare de astăzi este de a construi solidaritatea și responsabilitatea reciprocă. Tot ce am făcut este să ne învinovățim unii pe alții de fiecare greșeală pe care putem să o detectăm, în timp ce ne considerăm nevinovați. În ultimul an, nu am reușit să ne dăm seama că a da vina pe cineva pentru că susține alte puncte de vedere nu este doar greșit; este auto-vătămător, deoarece dacă îl distrugi pe celălalt, te vei distruge și pe tine. Nu ne-am dat seama că nu putem avea dreptate, dacă credem că altcineva greșește pentru că are alte păreri. Nu am gândi ceea ce gândim, decât dacă acei alți oameni s-ar gândi la ce gândesc. Acesta este adevărul și nu ne-am apropiat în acest an de recunoașterea lui.

Piața locurilor de muncă pe care ar fi trebuit să o construim, ca să ne întoarcem la eșecurile din anul trecut, ar fi trebuit să fie una în care oamenii lucreazăla ceea ce este necesar, în timp ce restul oamenilor ar fi ocupați cu cultivarea solidarității, deoarece, așa cum am spus, cea mai importantă muncă ce o putem face astăzi, este să ne conectăm unii cu alții. În ceea ce privește veniturile, oricine se angajează în aceste ocupații pro-sociale ar primi un venit care ar fi suficient pentru un trai decent. Ar înlocui programele existente de beneficii, iar primirea acestui venit ar fi condiționată de participarea la aceste eforturi de consolidare a solidarității în comunitate, țară și lume.

Deși sună ca o comandă înaltă, și nu ceva ce putem realiza într-un singur an, nici măcar nu am făcut primul pas, și aici am eșuat.

Acum că există un vaccin, oamenii vor dori să se întoarcă la modul de viață din 2019. S-ar putea ca acesta să înflorească o vreme, dar în curând va scădea. Ne-am schimbat în ultimul an; avem nevoie de un nou tip de satisfacție, mai profund și mai semnificativ, care să se refere la relații și nu la bunuri materiale și la expunere. Angajatorii vor căuta angajați, dar vor fi mult mai greu de găsit și, ne place sau nu, va trebui să mergem în direcția pe care ne-a arătat-o ​​Covid-19: conexiunea în inimă, mai degrabă decât în ​​corpuri.

Și ca și înainte, cu cât ne oprim mai mult în 2021, cu atât va fi mai dureroasă următoarea lovitură, care cu siguranță va veni.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Crezi că comunitățile virtuale pot înlocui contactul fizic?

Răspuns: Fără îndoială. Totul merge în direcția unde fiecare persoană va fi atașată de un modem, de un computer și astfel să fie conectată cu toată umanitatea prin resursele de comunicare.

Întrebare: Înseamnă că nevoia pentru lumea fizică va începe să dispară?

Răspuns: Desigur. De ce trebuie să mă uit la altă persoană? Care este diferența pentru mine dacă stau la câțiva metri depărtare de ea sau la câțiva kilometrii depărtare? Cum mă limitează? Nu mă limitează.

Dacă eu înțeleg că noi ar trebui să fim conectați de sentimente, inimi, minți și scopuri comune și dacă ne furnizăm asta între noi și o exprimăm și transmitem corect, atunci toate tipurile mecanice de comunicare, incluzând chiar Internetul, își pierd valoarea.

De pe KabTV „Abilități de comunicare” 10/7/20

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Comentariu: Bill Gates spune că pandemia coronavirus ne-a dus cu douăzeci de ani în urmă, dacă nu mai mult. El de asemenea spune un alt lucru foarte interesant care nu se potrivește deloc cu ceea ce spui tu. Într-un interviu al New York Times “Cu toate acestea, dl. Gates a fost optimist că terenul pierdut va fi recuperat ‘în doi sau trei ani.’ Conductele de bani din turism, remitențe, împrumuturile Băncii Mondiale și alte surse ar începe să curgă din nou de îndată ce întreaga lume ar fi vaccinată, încheind pandemia; el se așteaptă să se realizeze până cândva în 2022.”

Asta înseamnă că vrea să restabilească trecutul.

Răspunsul meu: Ei bine, ce putem face? El este ca un copil mic confuz de toate calculele sale economice. Probabil de aceea a pierdut ceva bani sau poate invers, poate a făcut mai mulți bani.

Comentariu: Este un optimist și calmează lumea spunând că este posibil să ne întoarcem la starea în care am fost înainte, totuși tu spui că lumea nu va fi niciodată ceea ce a fost înainte.

Răspunsul meu: Niciodată.

Comentariu: Nu calmezi lumea.

Răspunsul meu: Nu! Eu spun lumii “lucrurile vor fi mult mai rele pentru noi.”

Întrebare: Poți să elaborezi asupra acestui lucru? Ce este atât de optimist în legătură cu asta? De ce trebuie să audă lumea asta?

Răspuns: Trebuie să audă că dacă nu se corectează pe ei înșiși și relațiile dintre ei, toți oamenii se vor simți rău. Toți oamenii se vor simți rău! Asta înseamnă că trebuie să ne corectăm pe noi înșine. Nu este niciun loc în care să scapi și nu este nicio altă alegere. Ce spun de este atât de rău?

Comentariu: Eu personal nu cred că este ceva rău în legătură cu asta, însă oamenii vor să se întoarcă la lumea în care am zburat și ne-am dus în vacanțe tot timpul și vizitat lumea.

Răspunsul meu: Poți să zbori oriunde vrei, dar nu vei putea să restabilești vechea lume în niciun fel.

Comentariu: Oamenii nu vor să șteargă lumea veche de banii lor.

Răspunsul meu: Știi, sunt filme în care o persoană părăsește un anumit loc, îl abandonează și apoi în doi sau trei ani totul acolo pur și simplu se dezintegrează, totul se destramă.

Întrebare: Deci tu crezi că aceasta este o gândire foarte superficială și gândirea corectă este că nu ne vom întoarce la trecut și trebuie să ne gândim la viitor?

Răspuns: Nu este nicio întoarcere înapoi! Arată-mi un eveniment istoric, un caz în care oamenii s-au întors înapoi. Nu există un asemenea lucru. Chiar dacă ei s-au întors după un război, după restaurare, a fost total diferit. Au fost orașe noi și relații noi!

Comentariu: Acesta este cel mai important lucru pentru tine, o relație nouă.

Răspunsul meu: Nu pentru mine. Este cel mai important lucru pentru natură și acesta este motivul pentru care natura ne pune în asemenea stări.

Întrebare: Nu este vorba despre turism, nici de orașe, nici de industrie, nici de mâncare, nimic, doar relații?

Răspuns: Este despre a aduce o persoană la starea de un întreg.

Întrebare: Este asta ceea ce vrea natura și va dobândi indiferent ce?

Răspuns: Desigur, iar noi alegem calea bună sau calea rea.

Întrebare: Poate natura să ne șoptească “Alege calea bună”?

Răspuns: Natura constant ne șoptește, dar nu vrem să auzim. Constant ne sugerează asa!

Întrebare: Asta înseamnă că nu auzim această voce a naturii?

Răspuns: Nu o auzim.

Comentariu: Ne auzim pe noi și doar țipăm “Du-ne înapoi. Nu vrem să trăim așa!”

Răspunsul meu: Acesta este singurul lucru pe care îl facem!

De pe KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 9/21/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, On Quora: „Ce este încrederea în tine?”

Puteți obține încredere autentică în voi înșivă făcând parte dintr-un mediu care susține valori iubitoare, de susținere și încurajatoare, în care membrii săi se conectează pozitiv și își propun să se sprijine reciproc pentru a atinge un obiectiv comun armonios.

Dimpotrivă, simțim teama de a fi mai puțini decât ceilalți, ceea ce este în cele din urmă o teamă a mândriei noastre egoiste care ia o lovitură, atunci când ne angajăm în medii care prețuiesc valorile competitive, individualiste și materialiste.

Ego-ul uman este preocupat în mod constant de primirea împlinirii în detrimentul altora. Prin urmare, mândria care provine din dorința de a-i exploata pe ceilalți în folosul personal este o calitate negativă, goală și rușinoasă.

Întrucât suntem creaturi sociale care respectă și lipsesc de respect față de mediile noastre sociale, putem astfel realiza o adevărată încredere în sine în societățile oamenilor care urmăresc un scop comun exaltat de a se uni deasupra acestui ego împreună.

În astfel de societăți, mândria capătă o formă pozitivă: își protejează membrii de a fi răniți și îi lasă să se conecteze pozitiv deasupra ego-ului uman, ceea ce la rândul său are un efect pozitiv asupra umanității în general.

Pe scurt, atunci când ne angajăm într-o societate care respectă regula „Nu face altora ceea ce urăști” și, respectând respectiva regulă, își propune să ajungă la „Iubește-ți prietenul ca pe tine însuți”, dezvoltăm o formă autentică de încredere în sine .

Fotografie de Husna Miskandar pe Unsplash.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Scrii că dragostea pentru aproape și garanția reciprocă (Arvut) sunt legi ale naturii. Prin urmare, nerespectarea acestora produce toate problemele și cataclismele cu care s-a confruntat omenirea de-a lungul istoriei.

Este posibil să demonstrezi și să arati științific daunele cauzate de nerespectarea acestor legi și apoi să le introduci ca normă legală, astfel încât să fie protejate de stat cel puțin într-o manifestare externă, care să nu mai vorbească de o senzorială?

Răspuns: Nu puteți impune societății legi și reguli de comportament pe care nu le poate respecta, deși sunt frumoase, corecte și poate chiar adevărate. Ele există în natură.

Dar omenirea nu s-a maturizat încă până la nevoia de a le îndeplini. Poate face doar ceea ce realizează, vede ca o nevoie, înțelege cum să realizeze aceste legi în sine și să creeze un cadru care să le protejeze etc.

De exemplu, știm că există o lege a garanției reciproce (Arvut), potrivit căreia organismele vii interacționează la nivelurile inferioare, dar nu o putem introduce ca o lege de stat, deoarece oamenii nu vor fi în continuare capabili să o respecte.

Dezvăluim legi fizice, chimice și alte legi ale naturii minerale, vegetale și animale, care se află în fața noastră și în care ne aflăm. Prin înțelegerea acestor legi, le explicăm tuturor, deoarece nerespectarea lor implică imediat pedeapsa. Dar, în natură, există astfel de legi in care punerea lor în aplicare sau neîndeplinirea lor nu implică recompensarea sau pedeapsa de moment.

Întrebare: Nu vedem consecințele imediat? Sau vedem, dar nu putem conecta cauza cu efectul?

Răspuns: Da. Prin urmare, nu putem introduce aceste legi ale naturii ca legi ale societății. Trebuie să tragem societatea până la punctul în care realizează sau vede cu ochii săi acțiunea lor la nivelul științelor pământești. Sau astfel pot să fie simți în sine ca legile comportamentului moral, interacțiunea corectă.

Apoi le puteți introduce. În caz contrar, veți rupe societatea, veți face revoluții și veți avea ceea ce era în Rusia când au introdus cu forța relații bune între oameni, deși, fiind egoiste, nu au înțeles deloc de ce li se cerea acest lucru.

Din emisiunea KabTV „Abilități de comunicare” din 09/10/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

La știri (Medical Express): „Mai mult de jumătate din asistentele franceze sunt aproape de a lua foc, conform unui sondaj de aproape 60.000 dintre ele, publicat duminică, cand au descoperit că ele s-au confruntat cu anularea vacanțelor și cu muncă crescută din cauza coronavirusului.

„Sondajul făcut de uniunea națională Franceză de asistente a descoperit că 57 de procente dintre respondenti a raportat că sunt într-o „stare de epuizare profesională”, de la 33 de procente dinainte că pandemia globală COVID-19 să lovească Franța la începutul anului 2020.

„Descoperirile subliniază tulpinile resimțite în sectorul sănătății din Europa, care au ajuns sub o presiune fără precedent în timpul primului val de infecții, iar acum se confruntă cu o altă creștere a internărilor. …

„Mai mult de o treime dintre asistente spun că departamentele lor nu au personal suficient în comparație cu normalul, iar două treimi spun că condițiile de muncă s-au deteriorat de la începutul pandemiei.

„O asistentă din cinci a spus că nu au putut să își ia un concediu din martie.

„În timp ce sunt 34.000 de posturi vacante de asistente la acest moment în 2020… condițiile de muncă degradate înseamnă că riscăm să vedem chiar mai multe asistente aruncând prosopul”, a spus uniunea în declarația sa.”

Întrebare: Cum se poate ca oamenii să se împuște pe ei înșiși în picior? Nu este clar că în primul rând trebuie să sprijinim personalul medical care se află în prima linie a frontului, așa cum spunem noi?

Răspunsul meu: Este un plan în natură care lucrează astfel încât toată lumea va recunoaște într-un final că în interiorul propriei lor naturi nu le pasă cu adevărat de nimeni. Oamenii sunt atât de înguști la minte că ei nu se gândesc la alții ci doar la ei înșiși și nimic altceva nu îi interesează.

Întrebare: Te referi defapt la importanța de sine a leaderilor de stat?

Răspuns: Vorbesc de toată lumea, nu contează cine.

Comentariu: Dar cum poate fi că oficialii guvernului nu decid că ei trebuie să plătească întâi personalul medical, să le dubleze salariile deoarece ei se află în prima linie a frontului, până la urmă și ei ar putea să aibă nevoie de spitalizare.

Răspunsul meu: Ei cu siguranță vor primi îngrijire adecvată, nu-ți fă griji.

Întrebare: Asta înseamnă că aceia care au grijă de ei sunt bine plătiți?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Tot ar trebui să ne gândim să sprijininim acești muncitori și să le dăm mai mult?

Răspuns: Da.

Întrebare: Motivul că asta nu se întâmplă este același mecanism care lucrează aici?

Răspuns: Da, capul nostru nu lucrează în această direcție și în schimb noi credem că dacă ei deja muncesc, să continue să muncească și noi vom veni cu alte legi că ei să nu poată să se elibereze de acest loc de muncă.

Întrebare: Asta înseamnă că noi îi vom înrobi?

Răspuns: Desigur. Însă eu cred că toate acestea se vor opri deoarece muncitorii nu vor mai veni la muncă și ce vom face atunci? Nu poți să îi forțezi.

Întrebare: O grevă tăcută este ultima lor soluție?

Răspuns: Desigur. „Nu sunt de acord cu condițiile mele de muncă.” Dacă asta se întâmplă într-o manieră organizată, statul va face orice este necesar.

Aici revelăm încă o dată că egoul nostru stă în calea noastră de a organiza o societate prietenoasă normală care este conectată și are grijă de toată lumea că o singură familie. Nu putem să facem asta nici măcar într-un stat.

Comentariu: Vedem că egoul pătrunde chiar și în profesiile umaniste…

Răspunsul meu: Vom vedea cum egoismul stă în calea noastră în punctele cele mai critice. Chiar dacă îți dorești să aduni acești oameni să vorbească, pentru a le mari salariile, pentru a adota anumite legi, nu vei putea să faci asta!

Conform Cărții Zohar o persoană nu poate ceda la egoul său, chiar și când se confruntă cu moartea, iar îngerul morții aduce o sabie cu o picătură de otravă la gura sa și persoana nu poate refuza și vrea să înghită această otravă, această placere egoistă și astfel ea deschide gura și înghite otrava și totul ajunge la final.

Întrebare: Deci conform Cărții Zohar asta înseamnă că nu este nicio cale de ieșire?

Răspuns: Este o cale de ieșire, doar dacă noi toți atragem împreună lumina superioară asupra noastră. Ea va corecta totul.

Întrebare: Dacă această stare ne aduce recunoașterea că ne distrugem pe noi înșine, iar pentru a ne salva pe noi înșine noi trebuie să devenim o singură familie, un singur stat conectat, vor fi oamenii de acord cu asta?

Răspuns: Doar dacă toată lumea este de acord împreună! Asta este toată problema. Noi trebuie să eradicăm ura dintre oameni și să luăm toată această problemă în serios. Dacă noi o vrem pentru binele comun, atunci va funcționa și nimeni nu va fi rănit!

Va veni și nu vă dispărea! Oamenii vor începe să vorbească despre asta tot mai mult și apoi ei vor realiza că ei nu au puterea pentru a genera această stare. Apoi ei se vor gândi de unde pot lua puterile pentru a face astfel, cum să găsească asemenea puteri. Vom putea să găsim aceste puteri doar dacă noi creăm grupuri de zece, grupuri mici în care vom găsi forța comună a conexiunii. Astfel noi creăm Creatorul, așa cum spune.

Creatorul este forța bună care este între noi. Chiar dacă noi suntem egoiști, noi tot tânjim după unitate deasupra egoismului și apoi noi construim, creăm și generăm Creatorul între noi. Altfel El nu există.

Noi începem să generăm această forță între noi literalmente de la zero, din nimic, dintr-un vacuum.

Întrebare: Un grup mic generează Creatorul și alt grup mic generează Creatorul și astfel sunt născuți mulți asemenea „Creatori”?

Răspuns: Da și apoi aceste grupuri mici se unesc ca unul astfel încât fiecare mișcare pe care o fac ei este spre unitate. În acest fel un Creator deasupra tuturor este creat într-un final. Ce este acest Creator? Atributul iubirii și dăruirii. Este atât de simplu să Îl revelăm prin asemenea acțiuni.

Întrebare: Procesul începe în grupuri mici?

Răspuns: În grupuri mici și nu mai mult de zece oameni.

Întrebare: Acesta este numărul de oameni în care poți învață să iubești?

Răspuns: Da. Nu este deloc un proces simplu, dar va avea loc deoarece nu avem de ales. Când ajungem la această stare nu va fi nicio nevoie de asistente, de personal medical și toată lumea va avea orice au nevoie.

Întrebare: Asta înseamnă că tu vezi că în această stare societatea va fi sănătoasă și oamenii vor fi sănătoși că nu vor avea nevoie de spitale?

Răspuns: Absolut sănătoși.

De pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 10/15/20

Filed under: Criza, globalizare, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

La Ştiri (BBC News):

„Jocurile Olimpice de la Tokyo amânate, vor continua anul viitor „cu sau fără Covid”, spune vicepreședintele Comitetului Olimpic Internațional.

„John Coates a confirmat … că Jocurile Olimpice vor începe pe 23 iulie anul viitor, numindu-le „Jocurile care au învins Covid-ul”.

„Inițial au fost programate să înceapă în iulie 2020, dar au fost amânate din cauza temerilor aduse de Covid-19 …

„‘Acum, mai mult ca oricând, acestea vor fi Jocurile care au învins Covid, lumina de la capătul tunelului.’”

Întrebare: Ce părere aveți despre afirmațiile sale?

Răspuns: Ce ar fi putut să spună? El trebuie să le arate tuturor că ei inspiră și se îndreaptă spre această cauză, construiesc, și așa mai departe. Că merg mai departe!

Întrebare: Asta înseamnă că ei nu văd raţiunea virusului?

Răspuns: Nici măcar nu simt cât de slabi sunt.

Comentariu: Ei simt că sunt puternici.

Răspunsul meu: Vor sta și vor plânge ca niște copii mici care își caută mama.

Întrebare: Aici ne conduce COVID-19?

Răspuns: Da, și mult mai mult.

Întrebare: Aşa încât să ne simțim cu toții ca niște cârpe?

Răspuns: Da, cum altfel? Abia atunci vom începe să ascultăm.

Comentariu: Dar ceea ce vedem este reacția opusă peste tot: Vom învinge virusul; vom găsi un vaccin …

Răspunsul meu: Uită-te la modul în care crești copiii. Îi aduci într-o stare în care ei înțeleg că au nevoie de tine! Apoi le spui ce să facă și, fără o alegere, te ascultă. Un copil plânge, dar totuși face ceea ce trebuie făcut, pentru că înțelege că nu are altă opțiune. Pe asta este construită generația egoismului.

Întrebare: Asta înseamnă că trăim constant într-o stare în care Creatorul este deasupra noastră și noi suntem în interiorul Lui și El ne conduce dintr-un loc în altul?

Răspuns: Da.

Întrebare: Așa am trăit de-a lungul istoriei și așa continuăm să trăim acum. Deci, vor avea loc Jocurile Olimpice sau nu, ce crezi?

Răspuns: Dacă ne comportăm bine, ele vor avea loc, iar dacă ne purtăm greșit, nu.

Întrebare: Ce cerere ați scrie către Forţa superioară  în numele Comitetului Olimpic Internațional? Ne-am dori foarte mult ca jocurile să aibă loc, ce ar trebui să scriem?

Răspuns: Aș scrie: „Atinge fanii, astfel încât să înțeleagă că trebuie să devină mai înțelepți, pentru a înțelege condițiile în care pot avea loc jocurile”.

Adevăratele Jocuri Olimpice sunt atunci când cel puțin în timpul jocurilor încetăm ura reciprocă și respingerea pe care o simțim unul față de celălalt.

Întrebare: Și trebuie să simțim acest lucru înainte de a începe jocurile?

Răspuns: Da, să ne pregătim pentru acest lucru în anul care vine.

Întrebare: Deci aceasta va fi pregătirea pentru Jocurile Olimpice?

Răspuns: Da.

Întrebare: Vă puteți imagina că C.O.I. va scrie o astfel de cerere către Creator?

Răspuns: Ar trebui să înceapă prin oprirea tuturor operațiunilor militare din întreaga lume, în acest timp.

Comentariu: Acesta ar putea fi un frumos apel pentru umanitate.

Răspunsul meu: Știm că adevăratele Jocuri Olimpice vor avea loc numai atunci când omenirea va dori să pună capăt, cel puțin pentru o vreme, tuturor războaielor, conflictelor și luptelor, și va dori să participe la lupta corectă, nu cu tot felul de viruși și stimulente interzise, ci exprimându-și grija direct, deschis, rațional și onest.

Ar putea fi uimitor! Dar, pentru a face acest lucru, trebuie să ne schimbăm total atitudinea față de jocuri, față de lume, față de război, față de toate.

Ce fel de jocuri ar putea exista astăzi fără stimulente? Cine ar concura astăzi fără astfel de droguri? Astăzi, laboratoare întregi și instituții funcționează pentru a oferi unui atlet o pastilă care, pe de o parte, nu va putea fi depistată și, pe de altă parte, îl va ajuta să progreseze, chiar dacă ulterior poate, ca urmare, muri. Acestea sunt jocuri? Asta este dezgustător.

Întrebare: Deci, acesta este motivul pentru care nu avem voie să ne apropiem de jocuri, deoarece acestea nu mai sunt jocuri și nu mai sunt Jocuri Olimpice?

Răspuns: Da, și chiar declarația lui John Coates, că „va continua anul viitor ‘cu sau fără Covid’… acestea vor fi „Jocurile care au învins Covid”! cum poate fi asta? Cu cine ai de-a face!? Nici măcar nu ești conștient de măreția jocurilor în sine, nu de jocurile care ar trebui să fie, nici de faptul că sunt de fapt deasupra naturii umane.

Jocurile Olimpice ne-au fost date pentru a ridica omul peste înclinația sa competitivă, astfel încât să câștige de fapt. prietenia și atitudinea corectă unul față de celălalt. Aici, însă, totul este construit pe ideea opusă. Vedeți ura invocată între toate națiunile înainte de jocuri. Este un lucru bun că aceste jocuri nu au loc.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 9/14/20

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Depresie, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→