Întrebare: Cum înțelegeți expresia: „fii tu însuți”?

Răspuns:  Înseamnă să te regăsești.

Întrebare: Ce sfaturi v-au ajutat în viață?

Răspuns: Tot ce se întâmplă se îndreaptă spre perfecțiune.

Întrebare: Care a fost cea mai îndrăzneață decizie a dvs.?

Răspuns: Nu știu. Probabil că încă nu s-a întâmplat.

Întrebare: Care a fost cea mai mare dezamăgire cu care v-aţi confruntat?

Răspuns: Când, la începutul călătoriei, am descoperit că nu sunt capabil de nimic.

Întrebare: Care a fost cea mai incredibilă coincidență care vi s-a întâmplat în viață?

Răspuns: Când mi-am dat seama că toți oamenii sunt exact la fel ca mine. Una peste alta, există absolut aceeași oportunitate de a fi un drept și un păcătos.

Întrebare: De ce episod din viața dvs sunteți profund rușinat?

Răspuns:  Faptul este că, de când mi-am dat seama că totul vine de sus, această întrebare nu apare în mine. Sentimentul de rușine apare numai atunci când o persoană se află în fața Creatorului și înțelege că i s-au dat anumite proprietăți și situații pentru a deveni asemenea Creatorului și el nu a făcut-o. În toate celelalte privințe, Creatorul ne controlează.

Întrebare: Ce eveniment v-a provocat cea mai mare teamă în viață?

Răspuns: Nici nu știu. Nu imi amintesc.

Întrebare: Este adevărat că bătrânețea are avantajele sale?

Răspuns: Fiecare vârstă are avantajele sale. Totul depinde de modul în care percepi tinerețea sau bătrânețea, puterea sau slăbiciunea.

Întrebare: Care a fost cea mai frumoasă zi din viața dvs.?

Răspuns: Când m-am trezit prima dată în fața profesorului meu.

Întrebare: Aveţi un motto?

Răspuns: Motto: “Doar înainte”.

Întrebare: Care sunt cele mai mari dificultăți pe care le-ați întâmpinat în viață pe drumul către scop?

Răspuns: Dacă nu simt nicio rezistență, dacă simt că sunt uitat, că nu am duşmani, atunci acesta este cel mai rău dintre toate.

Întrebare: Ce v-a schimbat radical în viațadvs și cum v-a ieșit?

Răspuns: Mi-am părăsit slujba anterioară, ocupațiile mele anterioare, mi-am schimbat profesia și absolut toată viața, pentru a studia Cabala.

Întrebare: Ce s-ar întâmpla pe pământ dacă fiecare persoană ar poseda inteligența maximă? Ar fi lumea un loc mai bun?

Răspuns: Nu. Toate acestea trebuie lăsate Creatorului și trebuie să facem ceea ce ni se încredințează. Adică, în cadrul în care existăm, în care El ne-a născut, încercăm să obținem similitudine cu El.

Întrebare: Când merită să întrerupi o relație? Cum să o faci corect?

Răspuns: Cred că nu depinde de persoană.

Întrebare: Aspectul persoanei afectează atitudinea ta față de ea?

Răspuns: Da, da. Sunt întotdeauna atent la aspectul unei persoane, la comportamentul său, la dorința sa de a intra într-o comunicare corectă.

Întrebare: Cum poți mângâia oamenii în mod corespunzător?

Răspuns: Simpatie, cred.

Întrebare: Ce relație vă amintiţi cel mai mult în viața dvs.?

Răspuns: Asistență reciprocă – aceea care este necesară de la o persoană la alta.

Întrebare: La ce tip de relație ar trebui să ajungem?

Răspuns: La faptul că nu simt diferența, distanța dintre mine și ceilalți.

Din KabTV „Abilități de comunicare” 7/30/20

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Multiculturalismul este un concept care recunoaște că toate culturile sunt egale și au același drept de a exista. Sunteți de acord cu această afirmație?

Răspuns: Depinde de la ce culturi și la ce ne conduc. Nu cred în cuvinte frumoase. „Multi” nu există deloc în natură. Există o singură forță superioară în natură. Dacă vrem să fim așa, atunci ajungem la un bun numitor. Dacă nu, atunci ajungem la rău.

Comentariu: Dar există o astfel de varietate în natură!

Răspunsul meu: Acest soi există doar în natura umană unde cei puternici câștigă întotdeauna. Dacă vrem să ne ridicăm deasupra naturii noastre pentru a nu ne devora unii pe alții, atunci avem nevoie de cei care câștigă, nu de cei puternici. Abia atunci vom putea supraviețui.

Din „Abilități de comunicare” de la KabTV, 16/10/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “ Ce este rău?“

Răul este un gând care urmăreşte numai propriul beneficiu.

Un astfel de gând acționează, de asemenea, în detrimentul celorlalți, deoarece gândul cum să beneficiem singuri, în timp ce trăim într-o societate interdependentă și interconectată, înseamnă că ne propunem să beneficiem noi înșine în detrimentul celorlalți.

Din gândul de a beneficia doar noi, putem ajunge să încercăm să-i doborâm pe alții și să-i facem să sufere, pentru că, în timp ce trăim în natura noastră fizică egoistă, simțim un impuls instinctiv de a fi mai buni decât ceilalți. Simțim astfel că beneficiem din a face rău altora, deoarece ne dă senzația că suntem mai buni, mai înalți, mai puternici și mai de succes decât ei.

În timp ce trăim și respirăm conform dorinței noastre egoiste de a ne bucura în detrimentul altora, ridicarea deasupra altora ne oferă o senzație de viaţă, în timp ce a ne simți mai puțin decât alții ne oferă o senzație de moarte. De asemenea, cu cât evoluăm mai mult, cu atât acest ego-rău devine mai mare și astfel cantitatea de fenomene și suferințe negative din lumea noastră crește de la o zi la alta. Suferința este o parte necesară a acestui proces, deoarece ne împinge să ne dăm seama că, trăind numai după dorințe egoiste, nu putem realiza adevărata fericire, pace, dragoste și armonie și, în cele din urmă, va trebui să ne ridicăm deasupra acestei firi rele pentru a experimenta pozitiv viața.

În evoluția noastră, ne apropiem de o etapă numită „recunoașterea răului”. Este o etapă în care devenim conștienți de adevărata cauză a răului din viața noastră – natura noastră egoistă umană care vrea să beneficieze singură, în detrimentul celorlalți – și că dorințele noastre de a ne aduce beneficii proprii nu ne duc pe niciunul dintre noi în niciun loc bun. Împreună cu această revelație, va apărea o dorință sinceră de a ne îmbunătăți viața, prioritizând beneficiul celorlalți în locul propriului beneficiu – de a ne conecta pozitiv unii la alții, deasupra impulsurilor noastre egoiste – și apoi de bunăvoie vom rearanja lumea conform acestui nou scop.

Întrebarea este dacă ne lăsăm conduși inconștient de impulsurile noastre egoiste către suferințe, din ce în ce mai multe, pentru a ne simți în cele din urmă neajutorați și a dori o transformare pozitivă – o formă de evoluție numită „tăvălugul dezvoltării” – sau dacă vom merge dincolo de tăvălug și să ne angajăm într-o educație care îmbogățește conexiunea, astfel încât să aflăm adevărata noastră natură și cum să ne ridicăm deasupra ei, fără a fi nevoie de suferință?

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Multiculturalismul nu se referă la existența paralelă a identităților diferite, ci la interconectarea lor, ceea ce implică atât pătrunderea reciprocă, cât și transformarea reciprocă. Cum se exprimă interacțiunea culturilor, dacă fiecare rămâne în propria cultură și nu se amestecă cu ceilalți?

Răspuns: Nu. Vă puteți amesteca doar într-o completare reciprocă și amabilă.

Întrebare: Ce poate rămâne atunci unic: limbaj, tradiții, un fel de norme morale?

Răspuns: Nu cred că, urmare a pătrunderii reciproce, va rămâne ceva special în fiecare cultură și, în general, culturile în sine vor rămâne. Drept urmare, se vor depăși pe ele însele și se vor transforma într-o singură cultură – umană. Nu vor exista diviziuni și nume, în funcție de națiuni, naționalități, vremuri, părți ale Pământului etc.

Integrarea înseamnă că vom învăța cum să ajungem la un numitor comun. De ce ar trebui să fim atât de diferiți? De ce să te ții de ceva al tău, al tău și al meu? De ce nu putem fi doar oameni?

Comentariu: Așa ne-a creat natura. Spui că trebuie să respectăm legile naturii.

Răspunsul meu: Așa ne-a creat natura noastră egoistă. Prin urmare, suntem foarte diferiți și ne ținem de diferențele dintre noi înșine. Și dacă ne ridicăm deasupra lor, vom deveni doar oameni. Vom fi buni și plăcuți unii cu alții, nu vom observa diferențe dintre noi, în niciun domeniu. De ce ar fi asta atât de rău?

Din KabTV „Abilități de comunicare” 16/10/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu mai există popoare cu sânge pur în lume. De la Babilon, de 4.000 de ani, toată lumea practic s-a amestecat. Cu toate acestea, nu am putut preveni naționalismul și rasismul. Care este motivul acestui fenomen? Oricât am încerca, nimic nu ne ajută, nici măcar căsătoriile mixte.

Răspuns: Nu, nimic nu ne ajută pentru că nu ar trebui să ne amestecăm, ci să ne ridicăm deasupra diferențelor noastre la nivelul următor, unde aceste diferențe nu există și, de asemenea, nu există deloc sub formă materială.

Adică, trebuie să ne schimbăm complet egoismul personal care ne separă unul de celălalt în altruism, dăruire și dragoste. Trebuie să ne ridicăm deasupra noastră. Atunci, se va întâmpla.

Întrebare: Respingerea rasială este un fenomen determinat genetic sau este doar o consecință a creșterii cuiva?

Răspuns: Nu, aceasta nu este doar o consecință a creșterii cuiva. Educația este, de asemenea, o consecință. În rădăcina noastră, suntem împărțiți în patru părți și, prin urmare, nu putem fi în pace unii cu alții fără să ne corectăm.

Întrebare: Există mai multe motive pentru rasism: stratificarea societății în bogați și săraci, amestecarea artificială a diferitelor rase fără pregătire prealabilă, detașarea oamenilor, izolarea forțată a oamenilor în timpul pandemiei, precum și conflictele din diferite țări.

Scrii că rasismul ia naștere din dorința de a te bucura atunci când este rău pentru alții. Acesta este motivul?

Răspuns: Desigur. În acest fel, ne ridicăm deasupra altora. Întotdeauna în plăcerea de a ne simți superiori celorlalți, experimentăm cel mai înalt destin egoist. Prin urmare, rasismul este cea mai înaltă formă de egoism.

Întrebare: Pe măsură ce dorințele noastre cresc, ura dintre oameni crește constant. Vedem că cu cât societatea este mai dezvoltată, cu atât există mai multă ură între oameni. Puteți explica ce ar putea provoca unele sentimente mai mult sau mai puțin adecvate între națiuni și cine ar putea face acest lucru să se întâmple?

Răspuns: Cred că poate fi doar o știință despre creație și predeterminare, deoarece ar ridica pe toți la aceeași rădăcină. Doar deplasându-ne spre el, putem realiza unitatea dintre noi.

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, în The Times of Israel: “Ce este necesar pentru a face pace cu Iranul”

Odată cu valul de acorduri de normalizare la care a ajuns Israelul în ultimele luni, ați crede că ne apropiem de sfârșitul conflictului din Orientul Mijlociu. Mi-aș dori să fie atât de ușor. Aceste acorduri, oricât de bune sunt, sunt în principal aranjamente comerciale, care par utile pentru ambele părți. Atât timp cât produc profit, „pacea” va rămâne. Dar dacă încetează să facă acest lucru, relațiile se vor răci din nou. Oricum ar fi, nu s-au obținut câștiguri reale (altele decât cele economice) prin acordurile recente și nu vor avea loc pierderi reale dacă vor dispărea. Ceea ce contează cu adevărat sunt relațiile noastre cu cei care ne-au declarat război. Cu toate acestea, ele nu contează din cauza a ceea ce înseamnă pentru regiune pacea cu partenerii, ci din cauza a ceea ce înseamnă pentru noi, poporul israelian care trăiește în Israel.

Este clar că acordurile de normalizare cu țările arabe care nu au un conflict activ cu Israelul, se concentrează pe beneficiile economice pe care ambele părți le obțin din ele. În acest sens, cred că relațiile prim-ministrului Netanyahu cu aceste țări sunt geniale. Cu toate acestea, lucrurile se complică în ceea ce privește pacea cu țări precum Iranul, unde motivația este religioasă.

În primul rând, iranienii sunt oameni foarte deștepți. Din perspectiva noastră, nu suntem în conflict cu Iranul mai mult decât suntem cu orice altă țară. Înțeleg că trebuie să-și arate puterea și doresc să se poziționeze ca vârf de lance al rezistenței la existența statului Israel, dar, în cele din urmă, această luptă doar le subminează forța și nu îi ajută.

Cu toate acestea, deși nu îi considerăm dușmani, pacea cu ei depinde de noi și nu de ei. Oriunde există un conflict, cu Israel sau nu cu Israel, soluționarea acestuia depinde de Israel și dintr-un singur motiv: națiunile luptă împotriva noastră și una împotriva celeilalte, pentru că noi luptăm între noi. Israelul este barometrul lumii. Când luptăm între noi, aceasta incită și intensifică războaiele din întreaga lume, iar națiunile ne urăsc pentru asta, chiar și atunci când acele războaie par că nu au legătură cu noi.

Este posibil să nu vedem legătura, iar întreaga noțiune ni se poate părea bizară, dar dacă te uiți la istoria lumii, vei observa că Israelul și evreii sunt întotdeauna blamați pentru războaie. Mulți istorici au observat deja acest lucru și denunță tendința neobosită a națiunilor de a face din Israel țapul ispășitor perpetuu. Cu toate acestea, nu puteți respinge argumentul țapului ispășitor atunci când furia oamenilor împotriva Israelului este autentică și provine din sentimentul lor visceral. Mulți oameni care urăsc Israelul nu au fost niciodată în Israel, nu știu unde este, nu au vorbit niciodată cu un israelian, nu au întâlnit niciodată un evreu și nici măcar nu pot explica de ce cred că problemele lor sunt din vina Israelului. Dar ce poți face dacă ei simt așa? Nu poți raționa cu ura; rațiunea și sentimentele funcționează pe două planuri paralele și sentimentul prevalează întotdeauna.

Când oamenii Israelului se unesc între ei, proiectează calmul în întreaga lume și conflictele din lume se potolesc. Acesta este motivul pentru care Cartea Zohar scrie (Toldot, 171): „Când predomină înclinația bună [bunătatea oamenilor], chiar și dușmanii lui fac pace cu el”. Chiar și mai explicit, în porțiunea Aharei Mot, Zohar scrie: „’Ce bine și cât de plăcut este și pentru frați să stea împreună’. Aceștia sunt prietenii, așa cum stau împreună și nu sunt separați unul de celălalt. La început, par oameni în război, care doresc să se omoare unii pe alții … apoi se întorc la iubire frățească. … Și voi, prietenii care sunteți aici, așa cum ați fost înainte în afecţiune și iubire, de acum înainte nu vă veți mai despărți unul de altul … și prin meritul vostru, va fi pace în lume”.

Cu alte cuvinte, nu ne putem plânge că Iranul ne urăște. Tot ce trebuie să facem este să urmărim știrile și să recunoaștem că iranienii nu ne urăsc la fel de mult precum ne urâm noi unii pe alții. Toată lumea se uită la noi iar noi proiectăm ura internă intensă. Dacă am proiecta unitate și solidaritate, aceasta s-ar reflecta instantaneu în lume. Încă o dată, ar trebui să integrăm în inimile noastre că Iranul și orice alt dușman, nu ne urăsc din niciun alt motiv decât pentru ura noastră unii pentru alții.

Prin urmare, pacea internă este singura pace pe care trebuie să o facem. Dacă o vom realiza, toate celelalte acorduri vor veni în mod natural și fără efort. Dacă radiem unitate internă, vom uni lumea.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Drogurile legale — modalitatea convenabilă de a ucide oamenii”

Pe 3 noiembrie, cei din Oregon au decis ceva mai mult decât alegerea lor pentru președintele Statelor Unite; au ales să dezincrimineze consumul personal de heroină, metamfetamină, LSD, oxicodonă și alte medicamente dure. „Victoria de astăzi este o declarație importantă conform căreia a sosit momentul să încetăm incriminarea oamenilor pentru consumul de droguri”, a declarat Kassandra Frederique, directorul executiv al Alianței pentru politica de droguri, care a condus inițiativa. Potrivit AP News, „Academia medicilor de familie din Oregon”, care susțin măsura, a spus că „unul din 11 oregonieni este dependent de droguri”.

Nu vorbim despre utilizarea recreativă, ocazională a marijuanei; vorbim despre dependența de drogurile dure, genurile care te fac să comiți infracțiuni doar pentru a obține o altă doză și pentru a o face în fiecare zi. Una din cele unsprezece persoane din Oregon se află în această stare.

După cum văd eu, autoritățile nu vor ca acești oameni să fie vindecați; îi vor morți. Și până când vor muri, vor să-i împiedice să facă rău altor oameni, așa că le vor permite să obțină doza zilnică, până când se vor pierde. Mai devreme, mai degrabă decât mai târziu, statul își va da seama că este mai bine să deschidăcentre de distribuție la fel ca bucătăriile de astăzi, să distribuie fiecare doza zilnică și să îi trimită înapoi fericiți și în afara străzilor, departe de populația obișnuită (în scădere).

Decizia din Oregon afirmă, de asemenea, că „În loc să ajungă la proces și să se confrunte cu o posibilă închisoare, o persoană ar avea opțiunea să plătească o amendă de 100 USD sau săparticipe în noi „centre de recuperare a dependenței” finanțate de milioane de dolari din venituri fiscale, legalizate, reglementate, din industria marijuanei din Oregon”. Cu toate acestea, nu cred că cineva ia în serios această parte a deciziei, din două motive: 1. Dacă dependenții de droguri ar avea 100 de dolari, ar cumpăra droguri cu ei, nu ar plăti amenzi. 2. Nimeni nu-și revine cu adevărat după dependența de droguri. Și din această cauză, autoritățile încearcă să-i reducă la tăcere, până când se sting.

Pot să înțeleg de ce statul ar dori să elimine dependenții de droguri. Din perspectiva autorităților, lumea este deja suprapopulată, așa că eliminarea tacită este cea mai rezonabilă soluție. Dacă nu vedem un motiv pentru a avea atât de mulți oameni în lume, atunci ar trebui să găsim un mod (preferabil) uman de a micșora populația.

Dar există un motiv pentru care am ajuns aici. Omenirea devine din ce în ce mai aglomerată tocmai pentru că suntem meniți să ne conectăm, nu să rămânem separați în propriile noastre pătrăţele. Nu vrem să ne conectăm, acesta este motivul pentru care suferim, deoarece realitatea ne obligă să fim în contact permanent cu oamenii, în timp ce antagonismul nostru față de oameni crește neîncetat. Când prăpastia dintre narcisismul nostru în creștere și conexiunea obligatorie cu oamenii devine insuportabilă, căutăm refugiu. Unii îl găsesc în violență, alții în diferite forme de evadare, inclusiv abuzul de substanțe, iar majoritatea oamenilor sunt în depresie.

Există o singură soluție la această mizerie: educația spre conexiune. Există un motiv pentru care există în lume atât de mulți oameni, cu atât de diferite puncte de vedere și atitudini față de viață. Dacă privim lumea dintr-o perspectivă mai înaltă, vom descoperi că ceea ce experimentăm ca disonanță este de fapt diversitatea. Dintr-o perspectivă superioară, contradicțiile de pe teren creează o broderie frumoasă și bogată, de culori și fluxuri care se țes împreună pentru a deveni țesătura vieții. Imaginați-vă oceanele fără pământ, munții fără văi, pădurile fără deșerturi, masculii fără femele, viața fără moarte, vara fără iarnă sau toamna fără primăvară. Tot ce știm despre viață vine din a distinge un lucru de opusul său. Viața nu este o singură stare; este fluxul dintre ele, de la o extremă la alta.

Dacă am fi conștienți de aceasta și dacă am ști că această diversitate este aici pentru a ne bucura pe noi, am fi recunoscători pentru lucrurile care ne irită, deoarece acestea sunt diferite de noi. De fapt, nu le-am simți ca pe o iritație, ci ca pe pulsul vieții, spunându-ne când este timpul să trecem la faza următoare. Lupta noastră cu viața s-ar încheia și nu ar fi nevoie să fugim de ea. Ne-am da seama care este scopul nostru de a fi aici – să înțelegem viața în toată profunzimea și bogăția ei – și nu am vrea niciodată să scăpăm.

Nu există nicio soluție la abuzul de substanțe decât de a le arăta oamenilor că sunt aici pentru a se conecta unii cu alții în recunoștință și mai ales pentru cei care sunt diferiți de noi, deoarece noi și ei împreună facem să curgă fluxul vieții. Singuri, fiecare dintre noi nu este nimic. Împreună, suntem viață.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Partajarea locurilor de muncă este o idee excelentă (în teorie)”

Partajarea locurilor de muncă, atunci când (de obicei) două persoane împărtășesc aceeași poziție și împart munca între ele, există cel puțin din anii 1970. Cu toate acestea, în ultimele luni, odată cu „încurajarea” coronavirusului și evaporarea rapidă a locurilor de muncă și a cererii de angajați, a devenit o modalitate mai obișnuită și deseori un mod convenabil de a-și asigura venitul, dar de a menține funcționalitatea în alte aspecte ale vieții, cum ar fi familia și agrementul. Printre angajatorii mai proeminenți care încorporează partajarea locurilor de muncă sunt unii foarte mari, cum ar fi Qualcomm și chiar Guvernul federal S.U.A..

Pentru unii dintre oameni, în unele companii și pentru o parte din timp, acesta poate fi un aranjament convenabil. Cu toate acestea, recent, partajarea locurilor de muncă a fost susținută ca o soluție pentru oportunitățile de muncă în scădere din cauza pandemiei Covid-19. Ca soluție pentru angajarea în masă, cred că aceasta este o idee fără speranță. Nu cred că nici angajații, nici angajatorii nu vor fi mulțumiți de rezultatele unui astfel de experiment, dacă sunt angajați în număr mare, și dintr-un motiv întemeiat.

Bariera care există între companii și partajarea cu succes a locurilor de muncă este natura umană. Fără a dezvolta o atitudine cu totul nouă față de scopurile vieții și față de alte persoane, instinctele noastre de bază, de concurență și (în principal) invidia vor distruge orice încercare de implementare în masă a partajării locurilor de muncă. Acest tip de aranjament necesită ca oamenii să se poată completa reciproc, să beneficieze reciproc de punctele forte și să își compenseze reciproc slăbiciunile. Nu văd cum oamenii, care sunt în mod natural ostili unii cu alții, în spatele zâmbetelor urbane, pot face asta fără un proces educațional amplu și profund.

Așa cum copiii nu pot împărţi, tot așa și adulții sunt incapabili de asta. Singura diferență este că adulții o ascund în spatele zâmbetelor false și a gesturilor false de prietenie. Dar puneți-i într-o situație în care trebuie să sacrifice ceva din ei înșiși, chiar dacă este vorba doar despre părerea lor, și veți vedea imediat valoarea „prieteniei” lor.

Coronavirusul ne obligă să regândim totul, inclusiv paradigmele noastre privind meseria și ocuparea forței de muncă, iar acest lucru este extraordinar, deoarece acestea sunt, de peste un secol, otrăvitoare pentru societate. Cu toate acestea, pentru a construi paradigme de succes, trebuie mai întâi să înțelegem natura schimbării pe care a instigat-o pandemia. Covid-19 nu este doar un virus care este aici astăzi și dispare când există un vaccin. Este începutul unei noi ere, una mai colaborativă, în care oamenii sunt dependenți unii de alții și, prin urmare, trebuie să comunice și să se conecteze.

Cu toate acestea, angajarea conexiunii la un nivel atât de profund ca partajarea locurilor de muncă este ceva ca încercarea de a face toți oamenii egali în Rusia comunistă, fără a-i educa despre valoarea egalității și de ce aceste valori sunt nobile (dacă le credeți). A făcut ca întregul experiment comunist să fie condamnat, chiar înainte de a începe.

Aceea asupra căreia trebuie să ne concentrăm în aceste zile este educația, nu ocupația: educația despre lumea în care trăim, interdependența noastră și responsabilitatea reciprocă, care există, indiferent dacă ne plac sau nu. Trebuie să dezvoltăm solidaritatea și preocuparea reciprocă în comunitățile noastre și să creștem de acolo. Schimbări precum partajarea locurilor de muncă trebuie să vină în mod natural, ca urmare a dorinței oamenilor de a se ajuta reciproc și nu ca ceva forțat de angajatori, de stat sau chiar de circumstanțe. Aceste motive nu vor susține motivația oamenilor pentru mult timp.

Șomajul este o mare problemă, dar guvernele trebuie să o rezolve prin beneficii pe care le va oferi oamenilor, astfel încât să poată asigura un nivel de viață decent, beneficii care vor fi condiționate de participarea la cursuri sau metode de instruire care să informeze despre interdependența pe care tocmai am menționat-o. În acest fel, oamenii vor înțelege de ce trebuie să ne conectăm și să ne îmbunătățim relațiile sociale și cum le putem realiza. Când oamenii înțeleg, cooperează mult mai acut și societatea poate rămâne calmă și stabilă. Din acest motiv, cred că țările și angajatorii care doresc să-și ajute țările ar trebui să se concentreze doar pe două lucruri: furnizarea de necesități și educația despre interdependență și promovarea solidarității sociale.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: În timpurile antice, oamenii imorali erau ținuți în afara științei. Astăzi nu este nicio conexiune între principiile morale ale unei persoane și profesia sa. Această situație poate fi îmbunătățită?

Răspuns: Trebuie să creștem nivelul moral al omului, altfel vom fi forțați să abandonăm viitorul nostru deoarece într-un final ne vom distruge.

Este o convenție care interzice producția de substanțe toxice, cu toate acestea cine o respectă? Nu putem să fim ghidați de tot felul de restricții pe care le introducem noi înșine.

Trebuie să creștem o persoană ca ea să vadă că asemenea lucruri în lume lucrează împotriva ei. O societate care produce substanțe otrăvitoare se ruinează pe ea însăși. O astfel de societate nu are niciun viitor.

Comentariu: Umilința este înnăscută în oamenii care au avansat în termeni ai îmbunătățirii morale de sine mai mult decât alții. Aceștia nu vor să tină predici altor oameni.

Răspunsul meu: Asta este greșit.Este o reflecție a egoismului lor. Trebuie să se depășească pe ei înșiși și să publice ideile lor, fundațiile lor și psihologia lor deoarece acestea sunt toate pentru binele societății. Nu contează dacă o persoană se simte bine sau rău din cauza asta, dacă se simte rușinată sau nu. Ea trebuie să o facă!

De pe KabTV „Abilități de comunicare” 10/9/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Comentariu: În atmosfera actuală, având în vedere că viitorul este neclar, cu disponibilizări în masă și fără muncă, un grup internațional de oameni de știință a scris o scrisoare care a fost susținută deja de sute de mii de oameni.

Oamenii de știință au cerut guvernelor din întreaga lume să anuleze restricțiile de carantină și să lupte împotriva coronavirusului cu o strategie diferită care vizează dezvoltarea imunității populației.

Oamenii de știință scriu: „Oamenilor care fac parte din grupuri cu risc scăzut ar trebui să li se permită să revină imediat la viața normală. Menținerea blocărilor și restricțiilor poate provoca daune ireparabile. Ceea ce se întâmplă acum este agresiune”.

„Celor care nu sunt vulnerabili ar trebui să li se permită imediat să reia normal viața … … Politicile actuale de blocare produc efecte devastatoare asupra sănătății publice pe termen scurt și lung”.

OMS rezistă, spunând că aceasta este o scrisoare provocatoare, imorală, din partea oamenilor de știință. Dar, în principiu, direcția de a pune capăt tuturor măsurilor de carantină și de a dezvolta imunitatea națională, bazată pe populație, este acum foarte puternică în lume.

Răspunsul meu: Este dovedit că imunitatea poate fi dezvoltată?

Comentariu: Desigur, nu există dovezi. Aceștia spun că răul este mult mai mare din faptul că suntem închiși, adică din faptul că stăm într-o zonă închisă.

Răspunsul meu:  Atunci, să închidem un oraș și să vedem ce se întâmplă cu el.

Întrebare: Va funcționa sau nu? Este posibil să dezvolți o astfel de imunitate?

Răspuns: Cum? Doar stând acolo?

Comentariu: Cei care ar trebui să se îmbolnăvească se vor îmbolnăvi.

Răspunsul meu: Nu. Soluția nu se află la nivelul bolii, nu la nivelul virusului. Soluția este la următorul nivel superior. Nu la nivelul corpului animalic, ci la nivelul relațiilor. Dacă relațiile sunt corecte, virusul dispare și nu se răspândește. Pur și simplu moare, se evaporă, dacă există o relație bună între oameni.

Întrebare: Ați spus: „Să încercăm să facem un experiment cu un oraș”. Imunitatea se va dezvolta în timpul acesta sau nu?

Răspuns: Da.

Întrebare: Este posibil să efectuați experimentul despre care vorbiți, adică despre relații atât de bune între oameni încât virusul să dispară?

Răspuns: Depinde de oamenii care locuiesc în acest oraș. Dacă vor, dacă înțeleg, dacă sunt gata, dacă sunt într-o anumită conexiune clară între ei. Prin urmare, cel mai convenabil mod este de a lua un oraș mai mult sau mai puțin omogen.

Comentariu: Și să conduci experimentul?

Răspunsul meu: În ochii mei, acesta nu este un experiment. Aceasta este dovada exactă că acest lucru funcționează.

Întrebare: Cum îi vei convinge?

Răspuns: Le voi explica că doar o conexiune bună între oameni ne poate organiza, ne poate îmbunătăți, ne poate ajuta și ne poate ridica la un nou nivel de existență.

Întrebare: Va fi acesta un fel de pregătire? În primul rând, trebuie să înconjurăm acest oraș cu o rețea de televiziune și radio, spălând creierul oamenilor că doar o conexiune bună ne va ajuta. Cum vezi asta?

Răspuns: Desigur, acest lucru trebuie făcut serios, astfel încât acesta să fie promovat și prezentat în mod corespunzător întregii lumi.

Comentariu: Ce se întâmplă dacă dedicăm cu adevărat un astfel de spațiu și spunem: „Pentru cei care sunt pregătiți pentru acest experiment – aici sunt clădiri rezidențiale, premize bune”.

Răspunsul meu: Acesta este un lucru diferit. Aici există o raţiune anume, diferită.

Întrebare: Ce este mai bine? Pentru a crea o așezare și a invita acești oameni care sunt pregătiți pentru acest experiment dificil în care încercăm să ne tratăm bine.

Răspuns: Totuşi, acest experiment ar trebui realizat în Israel. Pentru că această națiune este obligată să demonstreze eliminarea unui astfel de virus care provine din egoism, din separare, din contradicții între oameni. Acest lucru este deosebit de important în rândul poporului evreu.

Întrebare: Ce ar fi dacă lansăm o astfel de idee, adică să creăm un astfel de oraș; în zilele noastre se poate face foarte repede, și să aducem partea din Israel care vrea să încerce prin relații bune să schimbe nu numai ceva în sine, ci și în întreaga lume?

Răspuns: Putem incerca.

Comentariu: Le vor fi daţi bani pentru asta?

Răspunsul meu: Cu siguranță. Practic toată omenirea ar fi interesată de acest lucru.

Întrebare: Ei trebuie doar să demonstreze axioma despre care vorbiți, că relațiile bune dintre oameni vor salva lumea. Acest grup mic, care va putea ajunge la relații bune între ei, va salva țara și lumea?

Răspuns: Da. Vom vedea cu ei, în măsura în care se tratează bine, că sunt sănătoși.

Numai că nu putem demonstra acest lucru într-un grup mic, deoarece nu sunt o definiție și o dovadă clare. Acesta ar trebui să fie un grup serios de mii de oameni.

Din KabTV „Știri cu dr. Michael Laitman” 15/10/20

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Educatie, Munca spirituala - Niciun comentariu→