Autorul articolului  este  elevul meu din grupul mondial Bnei Baruch, Vlad Goliido.

*** 

Pentru prima dată în istoria omenirii suntem în carantină globală. Capitalele mondiale, centrele culturale, religioase și financiare, sunt pustii.

Virusul COVID-19 a schimbat viața a miliarde de oameni în doar câteva zile. Carantina globală de azi va duce mâine economia către recesiune. Intrăm într-o nouă rundă de tulburări.

Străzile sunt goale. Oamenii stau acasă. Încercăm să înțelegem: ce se întâmplă? Ce fel de carantină este aceasta, în care ne-am trezit aruncați pe neașteptate?

Carantină – Quaranta

Cum am auzit cu toții, cuvântul carantină provine din cuvântul italian quaranta – adică patruzeci.

Echipajele navelor care ancorau în Veneția medievală trebuiau să aștepte permisiunea de a intra în port timp de patruzeci de zile, pentru a putea ieși pe uscat și a descărca mărfurile aduse. În Europa făcea ravagii ciuma.

Dar de ce exact patruzeci de zile? De ce carantina? De ce, Italia medievală- catolică, conducătorii ei seculari și religioși au ales anume această perioadă și nu una de treizeci sau cincizeci de zile?

Simbolismul biblic

În cele cinci cărți ale lui Moise, în tradiția biblică, numărul patruzeci apare de mai multe ori. Acest număr are într-adevăr o încărcătură simbolică și o forță specială. Toate evenimentele semnificative, momentele de cotitură din povestirile biblice au fost cumva legate de acest număr. Iată câteva exemple notabile:

• potopul a durat 40 de zile;
• Noe a plutit peste ape în arcă și abia după 40 zile de așteptare a putut ieși la mal;
• viața lui Moise a constat din 3 etape a câte 40 ani fiecare;
• timp de 400 de ani (de 10 ori 40) poporul lui Israel a fost exilat în Egipt;
• 40 de ani de rătăcire în deșert;
• 40 de zile Moise a rămas în vârful Muntelui Sinai;
• 40 de ani au guvernat regele David și regele Solomon și multe alte referințe.

Limbajul simbolurilor, limbajul treptelor

Ce înseamnă acest număr magic 40 în tradiția biblică?

Cabala afirmă că Tora, sau Biblia, ne vorbește într-un limbaj special despre procesul de schimbări sistemice prin care au trecut omul și societatea pe calea spre Scopul Creației, prin dezvoltarea calităților de dăruire similare Forței Superioare, Creatorului.

Tot acest proces este necesar pentru ca întreaga Creație să poată intra în legătură cu Forța Superioară a naturii și să treacă la un nou nivel de evoluție. După cum afirmă știința cabalei, aceasta este o sarcină obligatorie pentru Creație, pentru întreaga omenire.

Procesul schimbării se împarte în 2 etape:

Etapa 1 – realizarea asemănării cu Creatorul, cu calitatea dăruirii, numită Bina.

Etapa 2 – revelarea contactului cu Forța Superioară, numită Keter, în care simți și percepi Planul său.

Prima etapă este descrisă ca fiind o urcare în trepte, de la calitățile de primire absolută (Malchut) la cele de dăruire completă (Bina).

Patruzeci – nivelul Bina

Fiecare treaptă are o expresie numerică proprie. Pentru Bina, această expresie numerică este 40.

Procesul de schimbare a calităților de primire într-unele de dăruire se mai numește și ascensiunea lui Malchut către Bina. Astfel, avansăm de la zero la cea de-a patruzecea treaptă.

Cu alte cuvinte, putem spune că au trecut 40 de ani sau 40 de zile, în funcție de starea descrisă.

Desigur, toate acestea se referă la o persoană sau o societate care parcurge asemenea schimbări: trecerea de la calitatea de primire completă (separare),  la cea de dăruire completă, de conexiune într-un singur organism.

De la MALHUT (separare) urcăm 40 trepte și ajungem la BINA (conexiune), datorită influenței lui KETER (Forța Superioară).

Experimentul social

Din acest motiv a avut loc cel mai mare experiment social, exodul unui întreg popor din Egipt în deșert, care a durat 40 de ani.

Fiecare persoană, tot poporul, trebuia să treacă de la calitățile de primire, separare, la calitățile de dăruire. Acest tip de conexiune apare atunci când oamenii devin o singură superminte, o dorință capabilă să comunice cu Forța Superioară care îi guvernează.

Apropo, cuvântul Bina provine de la cuvântul Avan – înțelegere. Capacitatea noastră de a înțelege, de a avea o minte clară depinde de capacitatea de a ne conecta (de a conecta fenomene, fapte, opinii).

Calea de trecere de la condițiile restricției, ale primirii limitate la situația comunicării, a dăruirii este clar definită de etape sau stări. Acestea sunt aceleași atât pentru o persoană cât și pentru toată societatea.

Călătoria prin deșert este procesul prin care omul (societatea, umanitatea) intră mai întâi într-o stare de restricție completă (deșert, carantină).  Apoi treptat, aflându-se într-o astfel de carantină față de restul lumii, se desparte de valorile și dorințele sale. Apoi începe să-și însușească o calitate nouă – a dăruirii și a iubirii. Aceste schimbări care au loc acționează asupra aceleiași dorințe.  

Simbolul literei Mem

Proprietatea Binei poate fi exprimată cu diferite caractere. Acestea sunt – numărul patruzeci și simbolul apei, al pântecului, al chivotului dar și prin litera ebraică Mem. În esență, vorbim despre același lucru – calitatea dăruirii, a conexiunii și a iubirii.

În alfabetul ebraic, limba în care este scrisă Biblia, cele cinci cărți ale lui Moise, Tora – litera Mem are o valoare numerică (în gematria) de 40. De fapt, acesta este numărul 40 din tradiția ebraică.

Simbolul literii Mem corespunde Binei.

Ortografia acestei litere, scrierea ei, ne amintește de proprietatea deosebită a Binei – de a dărui, care adăpostește omul în cea mai confortabilă stare. Îl restricționează, limitându-i capacitatea de a primi tot felul de influențe inutile. Omul este închis în carantină și astfel crește treptat în dăruire. Este la fel ca uterul în care se dezvoltă fătul sau ca arca în care se adăpostește de valurile furioase ale potopului, Noe.

Adăpostit în arcă, pe perioada carantinei

Aceasta este în esență limitarea, izolarea pe care o experimentăm cu toții astăzi. Doar ca astăzi această limitare este externă, inconștientă. Ea ne-a fost impusă din afară, de circumstanțe, de Guvernanța Superioară, ca o reamintire a Planului său, care rămâne neschimbat pentru toată lumea.

Dacă am putea simți în interior puterea acestei calități de dăruire, de conexiune cu ceilalți … Ce înseamnă să fim în dăruire, conectați cu ceilalți, iubind peste toate calculele… Această proprietate a Binei ar aduce în viața noastră multă Lumină, protecție și confort. Totul s-ar echilibra instantaneu.

Gândindu-mă la alții, doresc să fiu conectat cu ei, mă deconectez astfel temporar de toate grijile și treburile personale, încerc să simt această legătură în interior. Toate acestea constituie arca interioară, atât de necesară astăzi, în acest moment al furtunii globale.

Exodul global

Trăim un moment special, ca în povestirea biblică. Noi, toți oamenii devenim participanți la tranziția epocală realizată cândva de generațiile de înțelepți. Acum, marea învolburată ar trebui să-și despartă apele pentru întreaga umanitate.

Și Guvernarea Superioară ne va împinge către acest lucru prin toate mijloacele posibile: plasându-ne în carantină, restricționându-ne din toate părțile, trimițându-ne încercări și probleme la toate nivelurile, ca în timpul plăgilor egiptene care au precedat Exodul.

Singurul lucru pe care această Guvernare Superioară nu ni-l va trimite este dorința noastră comună de a ne uni, de a ne ridica.  Aceasta este munca noastră. Și de cât de rapid vom înțelege acest proces și vom începe implementarea lui depinde tot ce se va întâmpla: durata carantinei, criza economica de mâine, tot restul… 

***** 

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Educatie, Egoism, Evolutie, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, în Quora: “Cum se va schimba societatea în urma crizei coronavirusului?“
Cred că nu ne vom mai grăbi ca înainte. Vom vedea că lanțul fabricare-cumpărare-aruncare este ceva care aparține trecutului

După o perioadă de încetinire a cursei consumeriste nebune în care eram angajați, ne găsim acum închiși în casă din cauza coronavirusului și avem timp să contemplăm stilul nostru de viață, în care fiecare urmărea câștigul personal pe seama altora, precum și gravul dezechilibru pe care l-am creat între noi și natură.

Suntem izolați în casele noastre dar ne împărtășim informații cu privire la faptul că viața pre-coronavirus ne ducea într-un punct mort. Perioada aceasta de distanțare socială ne oferă spațiul necesar revizuirii modului în care trăim.

De aceea sper că, o dată cu recunoașterea faptului că paradigma egoist-competitivă din trecut nu ne-a oferit satisfacția și bucuria promise, vom învăța că adevărata bucurie va veni când ne vom găsi în echilibru cu natura. Natura ne arată prin acest coronavirus că este un sistem integral și că oamenii de pe tot globul sunt interconectați și interdependenți. Ar trebui să fim înțelepți și să învățăm să ne adaptăm atitudinea la cei din jur, pentru a semăna cu nivelul de interconectivitate și interdependență pe care natura ne lasă să-l întrezărim acum.

Am putea ieși din epoca virusului înlocuind paradigma noastră egoistă cu una nouă, altruistă. Vom inversa o eră care acumula tot mai multe fenomene negative: exploatare, abuzuri, depresie, stres, singurătate, anxietate și neglijență într-una în care vom revela grija reciprocă, responsabilitatea, sprijinul mutual, încurajarea, fericirea, pacea, unitatea și iubirea.

Dar ce vom face cu munții de deșeuri de plastic generați de economia noastră învechită? Ce se va întâmpla cu toate turnurile pe care le-am construit, cu mall-urile și centrele comerciale, când ne vom trezi că avem o conștiință evoluată, în lumea post-coronavirus?

Le vom transforma în muzee. Ne vom plimba prin fața acestor magazine uitându-ne la toate obiectele inutile și lipsite de importanță cu care ne-am umplut viața. „Cum ne-am gândit că producând, cumpărând, vânzând și apoi aruncând tot acest gunoi, am fi putut primi un gram de plăcere? Unde ne-a fost mintea?”

Muzeele din era post-coronavirus vor avea ca scop sublinierea stării noi, upgradate a conștiinței noastre. După crearea unei atmosfere de sprijin, grijă și încurajare, vom privi la cultura materialistă dispărută, expusă acolo pentru a ne reaminti că nu vrem să ne întoarcem la acest eșec pe calea către fericire. Cabalistul Yehuda Ashlag (Baal HaSulam) a scris în articolul său, „Introducere la cartea Panim Meirot uMasbirot”: “Omul nu a fost creat ca să acumuleze bogății și nici ca să construiască palate. De aceea, el trebuie să caute ceea ce îl poate aduce la iubire.”

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “COVID19-Se răzbună Natura …mai exact, a fost inevitabilă o astfel de epidemie ca răspuns la perturbarea sistemului Pamȃntului?“
Pentru că am comentat frecvent epidemia de coronavirus, ca răspuns al naturii la modul egoist și exploatator în care noi, ca societate umană, ne-am raportat unul faţă de altul, ducând la pandemie, am fost întrebat de unul dintre studenții mei:

Cum ar putea să apară un virus la nivel biologic, ca urmare a faptului că oamenii devin din ce în ce mai egoisti și exploatatori? Este clar, de exemplu, dacă o țară dorește să riposteze împotriva unei alte țări care o exploata, dar cum se leagă natura și virusurile cu atitudinile negative ale unuia faţă de celălalt?

În ochii oamenilor, se pare că, de fapt, nivelul biologic și nivelul relațiilor umane sunt separate.

Totul în natură a pornit de la o singură particulă. Particula respectivă a început să se conecteze cu alta, apoi cu alta, și așa mai departe și așa mai departe. La un moment dat, acest proces a generat atomi și, odată cu o astfel de dezvoltare, au apărut molecule.

Viața a apărut atunci când energia și informația s-au transmis între diferitele particule. Acest proces s-a dezvoltat apoi în forme de viață din ce în ce mai complexe.

Cu alte cuvinte, totul în natură a fost creat astfel încât chiar și cele mai mici părți ale sale sunt intrinsec conectate cu întregul univers.

În cadrul acestui sistem complet integral, omul este cel mai complex, cu cel mai înalt nivel calitativ dintre toate, iar gândurile, atitudinile și relațiile umane dețin cea mai puternică influență asupra celorlalte niveluri ale naturii.

Datorită capacității gândurilor umane de a avea impact asupra altor niveluri ale naturii, există o zicală cabalistă care afirmă: „Totul este clarificat în gând.”

Am înțeles că nu putem observa amploarea influenței gândurilor, a atitudinilor și a relațiilor noastre asupra naturii și, astfel, când un fenomen aparent negativ ne lovește, cum ar fi coronavirusul pe care îl suportăm acum, arătăm ca niște copii care privesc o sticlă spartă pe care au lovit-o din greșeală în timp ce se jucau, spunând că a căzut singură.

Cu toate acestea, modul în care coronavirusul ne-a forțat pe toți să fim într-o situație globală comună, cu multe milioane de oameni sub ordinul de a rămȃne în casă, ar trebui să ne ajute să ne trezim la gândurile, atitudinile și relațiile noastre unul față de celălalt, ca fiind în cele din urmă ceea ce ne conectează într-o singură rețea.

Mai mult, am fi înțelepți să ajungem la concluzia că gândurile, atitudinile și relațiile noastre unul cu celălalt sunt cea mai importantă rețea, care determină modul în care natura ne răspunde.

Dacă vom construi echilibrul într-o astfel de rețea, vom vedea atunci cum celelalte niveluri ale vieții ajung în echilibru. Porțile de pe pământ spre cer – o lume a perfecțiunii absolute – se vor deschide apoi în fața ochilor noștri.

Arhivat sub: Coronavirus, Globalization, Health, Q&A, Quora | Add Comment / Ask Question →

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Articolul meu din Newsmax: “COVID-19 Buried Capitalism”

Pe 20 martie, istoricul Yuval Noah Harari a scris în Financial Times că rolul stărilor de urgență este acela de a grăbi procesele istorice. Adevărat, tot ceea ce am știut, întreaga noastră civilizație, se destramă rapid. Majoritatea oamenilor încă speră că, deîndată ce virusul va dispărea, viața lor se va relua din locul de unde s-a oprit. Nu va fi aşa. Coronavirusul va schimba totul.

Nu este doar o schimbare de atitudine, ci una a întregii noastre paradigme de viață. Fostul prim-ministru britanic, Gordon Brown, a atins această problemă când a scris că, pentru a lupta împotriva coronavirusului, „în locul competiției acerbe care încurajează profitul, G20 ar trebui să sprijine Organizația Mondială a Sănătății și Fondul Global pentru a coordona și a crește producția și achiziționarea de materiale medicale”.

Răsturnarea paradigmei care pe care este imperativă, dar virusul nu va dispărea în viitorul apropiat. Există deja nu mai puțin de 40 de tulpini de virus cunoscute. Apoi, chiar dacă vom reuși să dezactivăm miraculos toate variantele agresive, când vom reveni la normalitate vom descoperi că noi înșine ne-am schimbat dramatic. Consumerismul frenetic nu ni se va mai părea atrăgător.

S-au oprit: turismul, transportul, sportul, divertismentul. COVID-19 nu ne schimbă doar economia și modul nostru de viață. El ne schimbă gândirea despre viață: cultură, industrie, educație, socializare și chiar capacitatea noastră de a ne aduna pentru rugăciune. Când vom reporni civilizația, vom fi diferiți. Sau, mai degrabă, trebuie să ne schimbăm dacă nu dorim să apară un nou episod de Coronavirus.

O nouă economie

Când un supervirus impune carantina întregii lumi, consecinţele sale sunt de nebănuit. Mai devreme sau mai târziu, țările vor trebui să se preocupe de nevoile de bază ale cetățenilor lor. Mâncarea, locuința, asistența medicală și educația vor trebui să fie administrate de către guverne, deoarece majoritatea oamenilor pur și simplu nu vor avea niciun venit necesar procurării celor de mai sus, fără să mai vorbim de gadgeturi sau produse de lux.

Carantina, sau politica de „a sta acasă” nu este doar o măsură de urgență; este sfârșitul capitalismului. S-ar putea să nu ne dăm seama, dar împreună cu sicriele celor dragi, îngropăm modul în care ne planificăm și trăim viața. Capitalismul este mort.

Noua economie care va ieși din cenușă va trebui să se bazeze pe valori diferite. Având în vedere că locurile de muncă vor fi inutile, bogăția și puterea vor deveni irelevante în măsurarea succesului. Dar, întrucât natura umană se străduiește întotdeauna să iasă în evidență, vor apărea noi standarde acolo unde cele vechi au dispărut.

În locul puterii exercitate prin control, va apărea conducerea prin exemplu. Oamenii de bază din societate vor fi cei care contribuie cel mai mult la ridicarea spiritului societății, la garantarea bunăstării oamenilor și la creșterea solidarității sociale.

Până acum, ne-am jucat, ca niște copii, de-a cine urcă primul dealul . Treptat, virusul ne va învăța să-i prețuim și să-i apreciem pe cei care îi împing de la spate pe toți să urce dealul, stând în spate și ridicând societatea.

Noua economie care va ieși din ruinele celei vechi nu va fi o formă nouă de socialism. Va fi o economie bazată pe responsabilitate reciprocă. Responsabilitatea reciprocă nu este o paradigmă economică, ci una socială, care implică atât aspecte economice cât și educaționale. Nu implică egalitatea materială, ci grija reciprocă, garantȃnd că oamenii: a) au tot ce le este necesar și b) doresc ca și ceilalți să aibă ce le este necesar.

Într-o economie bazată pe responsabilitatea reciprocă, atributele personale sunt prețuite și încurajate atât timp cât se folosesc pentru a îmbunătăți viața tuturor. Această abordare le permite oamenilor să se exprime fără să-i limiteze, răplătindu-i pentru contribuția lor.  Respectul față de cei care contribuie cel mai mult, admirația și prețuirea de care vor avea parte, vor compensa din plin goana după avere și bunuri.

Din acest motiv, introducerea responsabilității reciproce ar trebui să aibă loc atât la nivel fizic, cât și la nivel intelectual. Așa cum am afirmat,  guvernele vor trebui să urmărească satisfacerea nevoilor de bază ale oamenilor. Apoi trebuie să instituim un sistem de învățământ online, unde oamenii de știință și ceilalți experţi să introducă noțiunea de responsabilitate reciprocă și să explice de ce este necesară astăzi.

Ideea din spatele acestor programe educaționale nu este doar de a ajuta umanitatea să depășească virusul. Scopul este de a schimba paradigma care ne guvernează viața, de la concentrarea pe „eu”, la concentrarea pe „noi”, creând astfel o societate înfloritoare și durabilă. Paradigma care pe care despre care a vorbit Brown este motivul pentru care coronavirusul a stopat civilizația noastră. Dacă dorim să câștigăm, trebuie să construim ceva bazat pe responsabilitate reciprocă. Orice amânare înseamnă că este deja prea târziu.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare în Quora: „Care sunt avantajele Coronavirusului la scară globală?”

Michael Laitman răspunde: Care ar putea fi avantajele unui virus care îmbolnăvește sute de mii de oameni și ucide alte zeci de mii în întreaga lume?

Un beneficiu ar putea fi că ajută la trezirea noastră și ne arată cât de mici și slabi suntem în fața Naturii.

Coronavirusul este dovada că Natura nu face discriminări între bogați și săraci, faimoși și necunoscuți, puternici și obișnuiți, educați sau fără educație și multe alte categorii în care ne regăsim fiecare. Astfel, în condițiile de distanțare socială în care existăm cu toții în întreaga lume, putem observa că suntem egali în fața Naturii.

Putem vedea cum granițele pe care le stabilim între noi ca indivizi și între națiuni devin nule în fața unui virus minuscul. El trece prin toate și ne determină să învăţăm ceva din acest exemplu.

Natura este un sistem integral. Ne cere să ne dezvoltăm conștienți de relațiile reciproce asemenea celor din Natură.

Această pandemie ne demonstrează că natura ne este superioară. Trebuie să schimbăm vechea paradigmă a profitului pentru sine. În noua paradigmă profită atât societatea cât și natura din care facem parte. Astfel, intrăm în echilibru cu natura și simțim pozitiv reacțiile acesteia.

Până la coronavirus, lăsam egoismul nostru să profite de ceilalți și să ne despartă.

Egoismul uman spulberă percepția naturii integrale.

Efectele coronavirusului sunt devastatoare. Dar, fără el, am fi putut avea o viață și mai grea. Egoismul ne-ar fi condus la o asemenea ură și divizare care ar fi declanșat un nou război mondial.

Principalul beneficiu al coronavirusului este să folosim această perioadă pentru conștientizarea egalității oamenilor în fața naturii. Stilul nostru egoist de viață ne-a determinat să ne facem rău unii altora. Coronavirusul ne obligă să fim înțelepți. Pentru a ieși din această pandemie trebuie să fim mai atenți unul cu celălalt, să ne susținem și să ne încurajăm reciproc.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Lumea pare să fie pe o punte îngustă, iar lucrul principal acum este să nu-ți fie frică de despărțirea de trecut. Avem o altă preocupare: cum să întâmpinăm viitorul, nu întorcându-i spatele, ci înfruntând în mod asumat inevitabilul mâine.

„Numai dacă nu se va prăbuși totul, atunci vom putea reveni”, ne spun ei. Și adaugă, „într-o zi”. Iar eu spun „Nu se va reveni”. Dar prăbușirea nu este deloc necesară. Fiecare dintre noi are sarcina de a supraviețui perioadei curente, cu pierderi minime. Pentru a face acest lucru, trebuie să economisim nervi și resurse, să îi sprijinim pe alții, să fim capabili să ne relaxăm dar, să nu ne „deconectăm”. Și cel mai important, trebuie să înțelegem ce se întâmplă, astfel încât consecințele crizei să ne surprindă.

Pentru început, să ne aşezăm și să respirăm adânc.

Ființa umană nu a fost creată să se frământe. Ea a fost creată să gândească și să acționeze. Deci, să ne gândim: Ce am pierdut de fapt? Ce ne-a motivat în viață? Pentru ce am trăit? Ce lucruri sensibile și utile am făcut? Ce am pregătit pentru viitorul copiilor noștri?

Ca să fim sinceri, ne-am servit unii pe alții pentru bani. Cu râvnă sau fără, am împlinit principiul, clar formulat de înțelepții noștri în urmă cu mii de ani: „Mergeți și profitați unii de la alții”. Ni s-a părut că ne e e folositor. Dar ce fel de favor ne-am făcut, alergând pe roata consumerismului ca hamsterii, până la epuizare, fără să ne gândim la altceva?

Imaginează-ți că, dacă am fi venit, în urmă cu câteva luni, de pe o planetă mai dezvoltată, nu ar fi văzut o imagine frumoasă.  Nu, nu în sensul tehnologic, ci în însăși esența agitației şi forfotei noastre. „Beneficiul” din toate acestea, cum este smogul de deasupra Pământului, începe deja să se disperseze. Și uite așa, a venit virusul. Ne spune: „Opriţi-vă, oameni! Uitați-vă ce aţi făcut din voi și din planetă! Priviţi dincolo de mâine!”

Dacă ne uităm cu adevărat la viitor fără să-l “periem”, vedem că ne îndreptam nu numai către colaps ecologic, ci direct către război. De fapt, ne îndreptam spre război, într-o stare de globalizare fără speranță, în punctul mort al contradicțiilor. Aceasta este natura umană: atunci când punem la cale un conflict, ignorăm conștiința noastră, susținându-l și motivându-l.

Încă nu am ajuns la un stadiu atât de avansat, dar o avalanșă de consumerism neînfrânat a atras umanitatea în prăpastie. Și, paradoxal, virusul contribuie la scoaterea noastră din egoism ducând la resetarea piețelor de consum.

Deci, merită să ne întoarcem? Ce am uitat acolo? Ce viață urmează după virus?

Acum ajungem să ne cunoaștem din nou familia, lumea noastră și pe noi înșine.

Ȋnainte, mulți dintre noi doar dormeam acasă, acum locuim acolo. Obișnuiam să navigăm pe internet pentru a ne distra, acum ne conectăm între noi.

Există mai multe posibilități. Vrem să ne întoarcem la roata hamsterului, alergând mereu după plăceri noi, fiind dispuși să plătim prețul? Dar omul nu poate fi ajutat decât amintindu-i pericolul unui colaps datorat războiului, tulburărilor sociale, întreruperilor în aprovizionare și căutând cauzele acestuia. În concluzie, putem folosi această perioadă pentru analiză.

Perioada aceasta nu este lină, nu toată lumea îi poate face față cu ușurință, dar va fi ea doar o pauză inutilă în viața noastră? În zilele acestea de izolare, în care nu mergem la muncă, în calmul neobișnuit al după-amiezii, se întrezărește ceva nou. Stăm acasă, ca niște copii cuminți în banca lor, când învață ceva, astfel încât această „întrerupere” să nu treacă degeaba.

În orice caz, nu vom putea ieși din criză pe cât de repede am intrat în ea. Și ceea ce se întâmplă acum nu este o pauză, o vacanță, o blocare, ci este o trezire. Virusul nu urmărește să ne înlăture, ne zguduie bine cu scopul de a ne ghida viața după alte principii.

Astăzi ne confruntăm cu nevoia de a ne redefini valorile, în zorii unei noi ere, care cere o atitudine diferită unul față de celălalt și găsirea unui sens nou, pe care până acum l-am evitat. Vântul schimbării ne-a măturat iluziile și ne arată adevărata imagine. Deci vom lăsa din nou mintea să fie întunecată de iluziile sale? Ne vom împăca cu trecutul, cu veşnica vanitate, cu abundența excesivă și cu lipsa de echilibru interior?

Lumea pare să fie pe o punte îngustă, iar principalul lucru acum este să nu ne fie frică de despărțirea de trecut.

Avem un alt scop: să întâmpinăm viitorul fără să-i întoarcem spatele, ci înfruntând în mod asumat „inevitabilul” mâine.

Noi înșine am intrat în roată ca niște hamsteri, iar acum putem ieși din ea fără șocuri extreme. Până la urmă este important cu ce valori interioare rămânem: conexiunea noastră, relațiile dintre noi, felul participării noastre la societate. Este suficient să realizăm acest lucru și toate mecanismele – sociale, financiare, comerciale – vor începe să se restructureze, conform noii paradigme.

Să ne gândim la asta: de ce trăim?

Cum ne putem construi viața diferit, pe principii diferite? A fost deschisă calea ieșirii din egoismul fără limite; să o folosim acum, cât timp egoismul nostru este șocat și amuţit.

Avioanele sunt la sol, navele sunt în porturi, ar trebui să fim în băncile școlii. Nu există nimic rău în asta. Dimpotrivă, avem ocazia să facem cu adevărat ceva pentru noi.

Toată viața am evitat cu abilitate această întrebare, înfricoșați de  finalul inevitabil. Cu toate acestea, virusul sugerează altceva. Nu putem fugi de moarte în acest fel. Egoismul nostru limitează, dă o simțire greşită și jalnică a lumii, prin cerințele corpului nostru. De aceea este necesar să ne ridicăm deasupra egoismului. Atunci vom vedea o lume complet diferită: nesfârșită, eternă și perfectă. Haideţi să simțim lumea prin structura noastră comună internă, prin suflet!

Acest lucru nu are nicio legătură cu religiile. Știința Cabala nu pledează pentru nicio credință. Pur și simplu dezvoltă sufletul omului, iar asta ne face fericiți. Acum, când cu toții ne simțim într-o barcă comună, trebuie să punem vâslele împreună și să ne îndreptăm spre o lume fără granițe între inimi. Atunci barierele care despart oamenii vor dispărea. Lumea de mâine se formează acum.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Jurnalul “Medium” a piblicat noul meu articol “Secretul pentru a depăşi izolarea datorată Coronavirusului”

Dacă sunteți ca una din trei persoane din lume aflate în prezent sub ordinul de izolare la domiciliu, întrebarea despre modul în care această situație este semnificativă, devine relevantă

Apariţia pandemiei de COVID-19 împinge umanitatea să realizeze cât de mult depindem unul de celălalt. Ne-a trimis acasă nu numai pentru a opri răspândirea virusului, ci și pentru a ne opri să infectăm în continuare lumea cu interacțiunile noastre dificile și exploatatoare, unde fiecare am căutat să ne construim pe ruina celorlalţi. Relațiile noastre dezechilibrate au un impact negativ asupra celorlalte niveluri ale naturii – mineral, vegetal și animal – iar natura reacționează la influența noastră dăunătoare izbindu-ne cu anumite lovituri pentru a ne încerca si a ne stimula să intrăm în echilibru cu ea.

Cum să găsim forța interioară

Apoi, căminul devine laboratorul pentru remedierea dezechilibrului nostru cu natura, mai întâi practicând relații armonioase cu ceilalți. Este locul în care putem începe să ne gândim cum să devenim mai atenți unul cu celălalt. Dar, pe măsură ce trece timpul, putem deveni cu ușurință nerăbdători. Menținerea unei atitudini pozitive devine mai complicată pe măsură ce ego-ul – dorința de a primi doar în propriul beneficiu – crește , până când nu ne mai putem înțelege unul cu celălalt. Legăturile rupte dintre noi creează rupturi și certuri, discuţii și confruntare.

Înțelepciunea Cabala, cunoscută și ca înțelepciunea conexiunii, explică faptul că astfel de stări sunt oportunități de a ne ridica deasupra acestor conflicte și de a aduce coeziune și înțelegere reciprocă. Așa cum este scris: „Fiecare îl ajută pe celălalt și îi spune fratelui său: „Fii puternic!”(Isaia, 41: 6). Cu alte cuvinte, construind relații adecvate între noi, ajutând, susținând și încurajându-i pe alții, vom dobândi puterea interioară necesară pentru a face binele în lume, începând cu cei mai apropiați de noi.

Iar Cabaliștii sfătuiesc: Arată afecțiune și grijă. Faceți-o cu cel mai mare efort. Fă-o deschis și chiar artificial până când obiceiul devine a doua ta natură. Cum putem, chiar și să auzim un asemenea sfat, nemaivorbind de implementarea lui, dacă se contrazice felul în care simte inima? Vom fi gata să ne supunem atunci când ne vom da seama că nu există altă cale iar alternativa este să ne trăim viața ca prizonieri în propriile case. În schimb, putem accepta această izolare ca o oportunitate de a examina ce ar trebui să corectăm în atitudinile noastre, unul față de celălalt, pentru a trăi o viață mai împlinită.

Copiii vor rămâne copii, adulții nu ar trebui

Ne-am putea întreba de unde vor găsi copiii puterea să-și depășească dorința arzătoare de a acționa contrar dorinței lor naturale. Cum pot copiii, de exemplu, să fie gata să facă concesii pentru a găsi teren comun și înțelegere comună? Asta poate fi obținut atunci când îi creştem prin exemplul nostru. Dacă adulții arată un comportament altruist, neacționând precum copiii încăpățânați, ci dând exemplu de iubire, grijă și dăruire unii altora, atunci copiii vor imita astfel de exemple și vor crește comportându-se în mod similar.

Este destul de complicat, dar părinții ar trebui în mod ideal să îndemne copiii să facă astfel de concesii. Pentru că, dacă reușesc să facă acest lucru, vor intra într-o stare mult mai calmă și mai fericită. Prin urmare, ar trebui să le explicăm (și, de asemenea, nouă înșine): „Crezi că vei câștiga mai mult dacă vei fi încăpățânat?” „Va fi în avantajul cuiva, dacă refuzi să cedezi?” „Vei obține vreun avantaj de durată dacă încerci să-l forțezi pe celălalt să cedeze?”

Probabil că după o secundă vor încuviința cu capul, fiind de acord. Principiul este relativ ușor de înțeles, dar dificil de aplicat. Natura umană, dorința de a primi, rezistă. Ce putem face apoi să ne ajute să ne depășim natura? Răspunsul: Organizează un mediu de susținere, creează o atmosferă care îi va ajuta pe copii (și pe noi înșine) să-şi depășească și să părăsească ego-ul și să cedeze, pentru beneficiul comun.

Atunci când atât tu, cât și copiii voştri v-aţi săturat să auziţi despre astfel de compromisuri, atunci ar trebui să ne explicăm din nou: „Când combatem ego-ul în loc să combatem pe altcineva, triumful va fi mai dulce și mai plăcut.”

Cu toate acestea, nu putem doar să le dăm instrucțiuni găunoase. Trebuie să săpăm mai adânc, ordonând ca natura noastră egoistă să renunțe la sine în schimbul câștigului reciproc. Procedând astfel, dezvoltăm o nouă abordare, de a face compromisuri, construind în noi înșine această caracteristică, pentru un scop mai înalt.

Devenim pregătiţi să cedăm lumii întregi. De ce? Pentru a-i calma și a le aduce aceeași putere a compromisului, puterea de a ne echilibra luptele. Astfel, pe măsură ce îi învățăm pe copiii noștri, ne educăm și pe noi înşine şi procedând astfel ne ridicăm la un nivel mai ridicat, de consideraţie reciprocă și responsabilitate.

Treptat, vom începe să vedem că toți membrii familiei noastre reușesc să își anuleze dorința față de celălalt, cedând în beneficiul întregii familii cu un zâmbet, calm și plăcut. Când vom dobândi această putere de a face concesii, vom putea răspândi această abilitate dintr-o unitate mai mică, către societate în general. Apoi, toată lumea va începe să gândească și să acționeze în beneficiul tuturor, în loc să încerce să-i atragă pe alții pentru beneficiul fiecăruia, individual. Și făcând acest lucru, fiecare va primi ceea ce are nevoie pentru viața lui, la fel ca într-o familie.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Este ca și cum am devenit participanți într-o poveste de la Hollywood și urmărim dezvoltarea evenimentelor din interior. Vom fi capabili să înțelegem esența a ceea ce se întâmplă și să anticipăm deznodământul?

Este deja clar, coronavirusul a devenit unul dintre acele evenimente rare, imprevizibile, cu consecințe de anvergură pe care Nassim Taleb le-a numit „lebede negre”. Mai târziu, privind retrospectiv, totul va deveni clar și logic, dar ceva se întâmplă deja acum. Cu toții avem câteva săptămâni sau luni de reflecții în fața noastră și nu ar fi înțelept să ratăm această oportunitate. La urma urmei, nu există accidente în natură și, deoarece condițiile necesare s-au dezvoltat deja, trebuie să le folosim în mod corespunzător și nu doar să așteptăm sfârșitul.

În fața noastră, se pare că sunt câteva luni cu un stil de viață foarte neobișnuit. Chiar și după ce s-a terminat, nu vom reveni la rutina anterioară. Viața noastră de zi cu zi va fi diferită. Cum, mai precis? Depinde dacă dorim să răspundem la întrebările de bază pe care ni le pune astăzi virusul.

„Când se va termina, ne vom întreba de ce ar trebui să mergem la serviciu la birou, să mergem la școală să studiem sau să ne antrenăm sau să mergem la cumpărături la magazin”, scrie dr. Einat Wilf. Poate, acesta va fi momentul în care vom lăsa în urmă structurile revoluției industriale.

Analiștii, oamenii de știință și șefii de companii discută deja despre noua paradigmă digitală, schimbarea abordării producției și eficiența acesteia, luarea deciziilor și siguranța. Pandemia a subliniat faptul că gândirea noastră inertă nu ține pasul cu tehnologia modernă.

Totuși, aceasta este doar o parte din imagine. La urma urmei, nu este vorba atât de mult despre tehnologie. Ideea este chiar conceptul de succes. Dacă nu ratăm această oportunitate, umanitatea va înlătura o mulțime din ceea ce este de prisos și va trăi vieți mai simple și mai practice, în exterior, și va trăi, de asemenea, vieți interioare mai pline și cu multiple fațete. Nu doar modul nostru de viață se va schimba, ci și modul în care gândim și simțim.

În acest moment, dorim un singur lucru: ca totul să se termine, dar hai să ne unim și să privim faptele în ochi. Ce ne spune situația actuală? Ce alte boli ale lumii revelează coronavirusul?

Ministerul Sănătății nu ne va spune despre ele. Directivele sale nu fac decât să ne deconecteze și să ne îndepărteze de viața impusă nouă de societate, cu valorile sale actuale, timpul liber și trecutul. Deodată, responsabilitatea reciprocă a încetat să mai fie o expresie goală. Prioritățile se schimbă dramatic. Divertismentul se schimbă în spațiul virtual.

Este mai degrabă un preludiu destul de sumbru, dar nu tragic. Încercăm să ne adaptăm și să construim un cadru nou. Îi ajutăm chiar și pe alții, străini, ceea ce ieri, pentru mulți era o prostie,. Pe de o parte, suntem limitați. Pe de altă parte, descoperim lucruri noi și neobișnuite. Este similar cu un copil în creștere, îndrumat de educatori, nu-i așa?

Urmând traseele bolii vedem cafenele, restaurante, magazine, centre comerciale, supermarketuri și săli de banchet. De fapt, această linie punctată de la o instituție la alta constituie aproape întreaga noastră viață. Călătorim în străinătate și peste tot este la fel: repetare fără sfârșit. Deși nu, este una limitată.

Acum, privind-o de departe, devenim un pic mai maturi și un pic mai înțelepți. Imperceptibil și implicit, în noi apare un sentiment nou. Avem o nouă atitudine față de timpul liber și de divertisment, precum și de ceilalți și de viața noastră. Vechile moduri s-au estompat puțin ca și cum orbirea ar dispare din ochii noștri și am vedea noi culori, luminoase.

Ceea ce astăzi pare a fi o închisoare, de fapt, ne oferă oportunitatea de a începe să ne tratăm pe noi înșine și lumea într-un mod mai profund și mai serios. Ne punem întrebări, care până acum, erau ascunse cu sârguință de paradigma anterioară.

De fapt, avem o șansă fără precedent de analiză. Virusul ne conduce către purificare și spre un fel de dezinfectare a minții și a sentimentelor. Ne ridică la un nou nivel de gândire, înțelegere, dorință și conectare. Fără să știm, suntem deja în contact cu nevoia unui sentiment, de care anterior, am fost lipsiți.

Să mergem mai departe; virusul nu va fi doar o amenințare, ci va deveni, de asemenea, o descoperire. Acesta subminează nu numai corpul, ci și conceptele și dogmele învechite, deschizând ușa către o nouă stare a umanităţii.

Primul nostru impuls este să închidem această ușă, să potolim clătinarea și să eliminăm obstacolul, într-un modul obișnuit. Dar stai, nu închide ușile conștiinței. În natură – în acest sistem integral unic – nu este nimic rău, nimic greşit. Toate răspunsurile naturii sunt adevărate și utile, chiar dacă într-un fel sunt distructive.

Nu putem lupta împotriva virusului prin reducerea sistemului în care trăim. Sistemul nu va pleca nicăieri și va continua să-și apere echilibrul. De la cine, putem cere un răspuns? De la noi. Noi suntem cei care agităm echilibrul general, prin balansarea bărcii. Avem orientarea către consumator, către lume și unul față de celălalt, de dragul de a ne lăuda prosteşte, din dorința de a ne plasa într-o poziție mai înaltă și mai bună, în comparație cu ceilalți. Întreaga noastră viață este subjugată acestei munci, ascunsă în spatele multor decorațiuni cu aspect solid, dar fad.

Drept urmare, la nivel de mediu, distrugem conștient Pământul. Greta Thunberg este precisă în acest punct. Cel mai important, distrugem ecologia socială și eșuăm tocmai în sarcina care ne-a fost atribuită de sistem.

Relațiile noastre și toate „progresele” noastre acționează în opoziție cu natura. Aducem dezechilibru și inarmonie în tot ceea ce atingem. Încercăm să cucerim sistemul care ne-a dat naștere. Cerem ca natura să ne asculte de dragul jocurilor noastre infantile și lipsite de sens.

Desigur, natura este împotriva acestui lucru. Nu este o coincidență faptul că virusul ne obligă să construim vieți mai sănătoase și relații mai responsabile, să abandonăm producția inutilă și să avem grijă unul de celălalt.

Poate că, odată creat un vaccin, sau când majoritatea oamenilor vor trece peste boală, ne vom îndepărta de izolare, fiind mai maturi și trăind diferit și mai bine. Poate că vom da un sens acestei pandemii, care până acum pare a fi o „lebădă neagră”, un obstacol nefericit și neprevăzut, pe linia noastră punctată.

Ulterior, o explicație logică va fi găsită pentru toate „lebedele negre”. Dar ce explicație vom da? Ce ne împiedică să facem asta acum?

De zeci de ani, am rătăcit în iluzia consumatorilor, distrugând viața generațiilor viitoare. Ne-am transformat în vârfuri, într-o mașină de supraproducție și indiferență globală, care produce gunoi și arde resurse umane și naturale de dragul egoismului. De ce ne-am întoarce la asta?

Chiar dacă începem să consumăm de două sau trei ori mai puțin, noi, copiii și nepoții noștri vom avea vieți mai sănătoase, mai calme, pline de bucurii mult mai creative, de durată și universale. O nenorocire obișnuită poate fi o trambulină spre un succes comun.

De fapt, virusul ne oferă o șansă de a supraviețui. Natura, spre deosebire de umanitate, nu strică și nu distruge nimic; ea se dezvoltă, fixează și corectează. Percepția noastră nu a ajuns încă la această imagine, dar suntem deja capabili să extrapolăm din cunoștințele noastre, să alergăm puțin înainte și să privim, dincolo de orizontul imaginat.

Apoi, vom vedea cât de ostili suntem față de natură. Ca o cohortă mongol-tătară, călcăm câmpurile naturii și încercăm arogant să o supunem cerințelor noastre egoiste.

Vom vedea brusc că fiecare dintre noi se confruntă cu natura și în spatele fiecăruia dintre noi este toată umanitatea. Toată lumea este responsabilă personal pentru echilibrul sistemului. Individul și colectivul sunt egali, spun Cabaliştii.

Virusul este rezultatul dezechilibrului cauzat de oameni în sistemul general. Omul este partea principală în acest sistem. Toate impulsurile sistemului sunt legate și concentrate asupra noastră. În cadrul lui, învățăm să răspundem unul pentru celălalt și, de asemenea, să răspundem pentru sistemul însuși.

Să nu uităm să respectăm distanța prevăzută, să stăm în carantină, să avem grijă de familiile noastre și să îi ajutăm pe ceilalți cât mai mult. A ignora aceste lucruri ar fi ca și cum ne-am îngropa capul în nisip și ne-am uita înapoi la ziua de ieri, când mâine este deja pe drum. Umanitatea se deosebește de animale prin faptul că suntem înzestrați cu imaginație și știm cum să anticipăm viitorul și să privim înainte. „Lebada noastră neagră” este mult mai mult decât ni se pare acum.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Spiritualitate - Niciun comentariu→

“The Times of Israel “ a publicat noul meu articol “Seder Pesah (masa de ajun de Pesah) în era Coronavirusului: un mijloc de conexiune spirituală”

Cum vom petrece primul nostru Pesah, în condițiile de distanțare socială aduse de coronavirus?

Cum va arăta Seder Pesah?

În primul rând, multe familii vor folosi instrumentul de conferință video –Zoom- pentru a se conecta practic, pe timpul Seder Pesah. Cu toate acestea, în timp ce coronavirusul ne îndepărtează fizic unul de celălalt, avem o oportunitate unică nu numai să ne conectăm virtual, dar şi să exersăm ce înseamnă să fii mai mult în conexiune spirituală.

Ce este conexiunea spirituală?

Conexiunea spirituală este atunci când vrem să ne simțim în inimi, unul pe celălalt. Atunci când accept dorința celeilalte persoane ca fiind a mea, dorind să o împlinesc ca și cum ar fi propria mea dorință, iar cealaltă persoană face același lucru pentru mine.

Prin urmare, în timp ce ne simțim fizic îndepărtați unul de celălalt, pe plan intern, în atitudinea noastră comună unul față de celălalt, ne putem simți ca unul.

Dacă am avea o viziune mai largă a motivului pentru care anumite evenimente au lovit lumea noastră, am vedea atunci că pandemia de coronavirus – prin modul în care a oprit lumea și ne-a izolat fizic unul de celălalt – a venit tocmai pentru a ne revizui atitudinile unul față de celălalt și în final să realizăm conexiuni mai positive, spirituale.

Dacă nu reușim să realizăm conexiuni mai spirituale între noi în timpul acestei crize, atunci ne putem aștepta să se întâmple probleme mai grave, fie că sunt mutații mai elaborate ale coronavirusului, fie altele.

De ce? Pentru că legaturile noastre pozitive ne pun în echilibru cu forma interconectată și interdependentă a naturii, și cu cât ne dezvoltăm, cu atât mai mult există o așteptare din partea naturii să facem pași conștienți spre conexiunea noastră pozitivă.

Dezacordul nostru cu natura, pe de altă parte, provoacă multe forme de neplaceri și suferință pe care le experimentăm, pentru ca în cele din urmă să ne conectăm pozitiv și spiritual.

O nouă dimensiune a percepției și simţirii, acolo unde cu toții existăm ca unul

Am fi înțelepţi să salutăm condițiile pe care coronavirusul ni le aduce și să realizăm apropierea spirituală la care natura vrea să ne trezim, simțindu-ne unul pe altul, într-o nouă dimensiune a percepției și a simţirii, în care existăm cu toții ca unul.

Făcând acest lucru, atunci nu am simți nicio tânjire după Seder Pesah cu care ne-am obișnuit, unde ne vedem unul pe altul stând aproape, în jurul aceleiași mese. În apropierea noastră spirituală, am simți un cu totul alt tip de energie ca și cum ar lumina și umple spațiul dintre noi – o nouă senzație de bucurie care se revelează în efortul nostru comun de a depăși distanțele fizice cu atitudini de considerare reciprocă, iubire, sprijin și încurajare.

Mai mult, dacă ne conectăm spiritual, de asemenea, nu vom simți nevoia unei conexiuni virtuale prin intermediul ecranelor computerului sau a dispozitivelor noastre mobile. Am avea o senzație mult mai profundă și mai autentică unul pentru celălalt. Așa cum scrie profesorul meu, Rabash, în scrisoarea a 8-a:

„După ce am dobândit această îmbrăcăminte mai sus menționată, scântei de dragoste încep să strălucească în mine. Inima începe să tânjească să se unească cu prietenii mei și mi se pare că ochii văd prietenii, urechile aud vocile, gura le vorbește, mâinile se îmbrățișează, picioarele dansează în cerc, în dragoste și bucurie împreună cu ei și îmi depășesc limitele corporale. Uit de distanța mare dintre prieteni și mine, iar pământul întins pentru mulți kilometri nu va sta între noi. Este ca și cum prietenii mei stau chiar în inima mea. ”

Sper, astfel, că vom folosi în mod optim condițiile speciale în care ne regăsim, pentru a realiza conexiunea noastră, ca un singur sistem, „ca un singur om cu o singură inimă”, deasupra distanțării sociale.

Vom vedea apoi coronavirusul nu ca o criză, ci ca o oportunitate și un dar de iubire din partea naturii, pentru a ne permite să realizăm o conexiune cu totul nouă, mai pozitivă și spirituală, unul cu celălalt.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Educatie, Educatie integrala, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

KabNet a publicat noul meu articol: “Am intrat în a doua etapă a pandemiei de coronavirus. Ce urmează?”

Am trecut de șocul inițial al pandemiei de coronavirus și acum am intrat în ceea ce ar putea fi considerat a doua etapă.

Înțelegem acum că virusul este aici să rămână un timp, că se întinde pe întregul glob și mulți dintre noi ne-am obișnuit să stăm acasă și să nu muncim.

Există încă multe întrebări fără răspuns în legătură cu pandemia, de exemplu, cât va dura și cum vor arăta viețile noastre după aceea, dar fapt este că ne-am detașat de viețile noastre anterioare și ne pregătim pentru o nouă viață.

Coronavirusul a venit ca un tsunami care ne-a curățat viața de surplus și exces, pentru a ne lăsa să ne concentrăm asupra a ceea ce este cu adevărat necesar și important în viață.
„În afară de a ne aproviziona pentru nevoile noastre, am fi înțelepţi în această perioadă, să ne îzestrăm cu înțelepciunea conexiunii.”

De asemenea, mă bucur să aud că mulți oameni, din întreaga lume, văd deja marea nevoie a civilizației umane de a fi curățată de murdăria pe care o acumula.

Ȋn aceeaşi mâsură, sunt sigur că viața noastră va fi diferită de ce a fost înainte să ne afecteze coronavirusul. Pur și simplu nu vom putea să o restabilim așa cum era înainte.

nu știm în ce măsură ne schimbă acest virus. Pe lângă spălarea exceselor vieții noastre – tot ceea ce natura noastră egoistă umană ne-a obligat să creăm pentru propriul avantaj, în detrimentul umanității și naturii – virusul ne „spală” interior, adică spală atitudinile noastre unul față de celălalt și de natură și vom ieși din această perioadă ca oameni diferiți.

De asemenea, după acest prim val tsunami al pandemiei, care a spălat excesele pe care ego-ul nostru supradimensionat ne-a îndemnat să le creăm, dezvoltăm o mai mare conștientizare a nevoii de a ieși din înrobirea egoului nostru, adică să încetăm să fim sub cerințele dorințelor noastre de a exploata pe ceilalți pentru propriul beneficiu și să începem să ne construim viața din nou, unde tot surplusul ar contribui la construirea unei societăți conectate pozitiv.

Muţi oameni care stau acasă în această perioadă, se trezesc şi realizează lipsa de sens de a alerga după scopuri egoiste, consumiste și materialiste.

Astfel, astăzi există o mai mare conștientizare despre cât de simplă și mai clară poate fi viața atunci când analizăm nevoia de a ne asigura nevoile de bază și, în plus, să reflectăm la ce este cel mai important în viață. Adică, atunci când încetăm să ne saturăm viața cu gunoiul cu care suntem îndemnați să ne supraîncărcăm, atunci putem începe să ne gândim la felul în care să ne umplem viața cu ce este cu adevărat important.

Atunci, ce este cu adevărat important în viață?

Dacă începem să ne conectăm între noi în întreaga lume, într-un mod mai susținător, mai încurajator și mai atent, considerându-ne egali în fața naturii, atunci am începe să ne pregătim cu noi „instrumente” pe care le-am putea folosi pentru a ne ridica deasupra nivelului relațiilor noastre egoiste și exploatatoare și să intrăm într-o viață diferită.

Ce este această viață diferită? Cum ar putea arăta?

Dacă utilizăm corect conexiunile, am obţine realizări pe care nu le-am experimentat niciodată, nimic altceva decât viața eternă, o viață care este urmată nu de moarte, ci care este întregită și perfectă.

Am crezut cândva despre universul nostru că este infinit, dar am ajuns în cele din urmă la înțelegerea faptului că, deși există de miliarde de ani, are propria limită. Cu toate acestea, realizând conexiunile dintre noi într-un mod pozitiv – prin ridicarea deasupra atitudinilor noastre egoiste unul față de celălalt – putem descoperi o lume nelimitată, lumea spirituală eternă, una independentă de timp, spațiu și mișcare și care există doar în schimbarea noastră de atitudini unul față de celălalt: de la egoism la altruism, din exploatator în susținător, de la manipulator la încurajator, de la servirea propriului interes la considerare reciprocă și de la individualism la răspundere reciprocă, unul pentru celălalt.

Prin urmare, în afară de procurarea nevoilor noastre, în această perioadă, am fi înțelepţi să ne înzestrăm cu înțelepciunea conexiunii – înțelepciunea Cabala – care ne dă o metodă testată în timp, ne ajută să dezvoltăm această schimbare de atitudine a unuia față de celălalt.

Pe lângă furnizarea metodei de realizare a conexiunilor pozitive între noi, pentru a descoperi o realitate eternă, complet nouă, înțelepciunea Cabala explică și cauzele mai profunde din spatele tuturor problemelor și fenomenelor care se desfășoară în viața noastră.

Acesta este motivul pentru care organizația noastră depune eforturi mari în timpul acestei pandemii, să explice cum și de ce a apărut virusul și unde ne conduce, totul în contextul mai larg al dezvoltării umane în planul naturii.

Sperăm astfel că, în special în această perioadă unică, conștientizarea umanității despre modul în care natura acționează față de noi toți ca egali, ne va ridica și că, dacă ne-am raporta unul la celălalt în felul în care natura se raportează la noi, am debloca o realitate complet nouă, armonioasă și perfectă.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Egoism, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→