Baal HaSulam, „Pacea în lume”: În primul rând, toată lumea trebuie să înţeleagă bine şi să explice anturajului său că binele societăţii, care este binele ţării şi al lumii, sunt complet interdependente. Atâta timp cât legile societăţii nu sunt satisfăcătoare pentru niciun individ din ţară, o minoritate va rămâne nemulţumită şi va conspira împotriva guvernului pe care va încerca să-l răstoarne.

Odată, era diferit, dar astăzi, datorită liberalismului, cursa înarmărilor şi structura particulară a societăţii, chiar un mic grup de persoane este capabil de a submina fundamentele unor ţări întregi. Lumea este fragilă ca niciodată înainte: orice distorsiune, tulburare, dezacord, chiar şi într-un lucru mic, în final se transformă într-o mare problemă care ar putea distruge întreaga construcţie.

Tehnologia şi mijloacele de distrugere au mers prea departe, politica este ipocrită, ordinea socială este prea vulnerabilă. Acelaşi lucru se întâmplă în familie: o ceartă banală poate dispersa membrii săi. Internetul, în general, oferă posibilităţi inimaginabile: mai mulţi „teribilişti”, aşezaţi în faţa ecranului, pot face milioane în „spaţiul virtual”, dar pot, de asemenea, distruge fundamentele societăţii, bănci, ţări, aproape totul.

Se pare că, în zilele noastre, o mână de oameni pot cauza rele considerabile la nivelul întregii ţări. În plus, cu cât această ţară este mai dezvoltată, cu atât este mai vulnerabilă si mai sensibilă la atacurile grupurilor simple.

Lumea a devenit foarte sensibilă la cele mai mici fricţiuni şi diferenţe. Această tensiune între părţi nu va face decât să crească, până ce vom înţelege că, o dorim sau nu, avem nevoie să găsim un teren comun pentru toţi, numitorul comun, liber de orice formă de dezacord, marcat cu integritate şi unanimitate. Aceasta pare a fi ceva ireal şi totuşi, legea perfectă a unităţii globale, integrală, se manifestă în faţa noastră mai clar.

De aceea, lumea are nevoie de o bunăstare completă, totală. Nu va fi capabilă să trăiască fragmentată în părţi, sectoare şi facţiuni de putere, nu va fi în măsură să lupte în propriul dezacord. Noi vedem, deja, că natura ne împinge spre integralitate.

Ce nu este unificat, nu are dreptul de a exista.

A treia parte a cursului zilnic de Cabala, 17.07.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Judecata şi mila merg împreună în relaţiile familiale şi mereu au nevoie să fie în echilibru. Pe de-o parte, ca egoist, vreau să-mi folosesc partenera, presupunând faptul că soţia mea trebuie să facă ceea ce îi cer eu – acest lucru se numeşte „judecată” făcută de mine. Iar „mila” înseamnă că mă detaşez absolut, luând în considerare ce vrea soţia mea de la mine, şi încerc să construiesc modelul ideal. Cum aş relaţiona cu ea dacă nu aş avea interesul meu egoist şi aş intenţiona numai să o servesc pe ea?

Acum am nevoie să găsesc echilibrul între aceste două extreme: judecată şi milă, ceea ce se numeşte „linia de mijloc”. Acest lucru cere experienţă, muncă reciprocă, un proces în care fiecare îl învaţă pe celălalt. Dar noi începem deja să muncim cu o creatură nouă –  cu persoana din noi care este gata să ia în considerare partenerul, să-l înţeleagă, să fie sensibil faţă de el, şi să-l iubească aşa cum el se iubeşte pe sine.

Într-o astfel de formă poţi să te apropii nu doar de soţie, dar începi şi să fii sensibil faţă de alţi oameni. După un exerciţiu ca acesta făcut cu partenerul tău, simţi că eşti pregătit să te conectezi cu oamenii şi să te descurci cu ei: pe stradă, acasă, în orice loc. Vor începe să se supună influenţei tale pentru că relaţionezi cu ei cu „linia de mijloc”, în proporţia portrivită; te apropii de o persoană în măsura în care ea se apropie de tine.

În mod automat ajungi la un echilibru cu lumea şi începi să simţi că poţi să te descurci cu ea. Vezi că „linia de mijloc” este legea fundamentală a naturii potrivit căreia întregul univers funcţionează, cu excepţia societăţii umane pentru că fiinţa umană a fost creată egoistă. Şi acum tu corectezi acest lucru şi îţi echilibrezi egoul. Învăţând să-ţi vezi soţia astfel, începi să-i vezi pe toţi ceilalţi în acelaşi fel atunci când contruieşti „linia de mijloc” în relaţiile cu ei.

Prima linie este considerată „judecată” – este ceea ce cer de la celălalt pentru mine însumi. A doua linie este numită „milă”, adică îi dau soţiei mele tot ceea ce ea vrea de la mine atunci când mă detaşez complet de dorinţele mele. Este ca şi cum o aduc în interiorul meu.

Suntem doi egoişti care stăm faţă în faţă. Dacă îmi satisfac egoul, acest lucru se numeşte judecată în raport cu soţia mea, şi dacă îi satisfac ei egoul, acest lucru se numeşte milă. Trebuie să plasez aceste două linii într-o astfel de formă încât se formează a treia linie, „linia de mijloc”. Asta înseamnă să ajungi la ataşament, la un legământ. Scopul nostru este să aducem aceşti doi egoişti împreună şi să-i aducem la conexiune. Prima condiţie obligatorie, fără de care este imposibil să începem munca, este disponibilitatea fiecăruia să simtă dorinţa celuilalt.

Echilibrul se bazează pe gradul în care fiecare este gata să se anuleze pe sine. Nu putem să împlinim aceste două dorinţe egoiste care stau faţă în faţă până la capăt. Doar cu condiţia ca o parte să-şi reducă pretenţiile puţin, atunci putem împlini puţin cealaltă parte.

Întrebare: Dar cum ştim limita la care trebuie să cedezi? Aţi spus că nu trebuie să fie iubire absolută fără limite. Trebuie să arăt că reacţionez faţă de relaţia partenerului şi să iau acest lucru în considerare?

Răspuns: Este necesar să găseşti punctul de echilibru, ca şi cum conduci o maşină, concentrându-te pe destinaţia la care vrei să ajungi. Aşa trebuie să verificăm dacă ne apropiem de scop: ne apropiem unul de altul, vedem că partenerul reacţionează la eforturile noastre ca să vină mai aproape pe calea cea bună.

Întorc volanul familiei noastre la dreapta şi încerc să introduc cât de multă compasiune posibil în relaţie şi văd până la ce punct această muncă merge bine, iar atunci când o deviere devine prea mare, trebuie să reglez volanul. Şi soţia mea întoarce volanul, ceea ce înseamnă că începem să ne descurcăm, să ne direcţionăm pe noi înşine. Muncim deja deasupra naturii noastre! Devenim fiinţe umane care se ridică deasupra instinctelor naturale.

Din programu „O nouă viaţă”, KabTV, 01.08.2012

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Ştiri (Reuters) “Summit-ul Angela Merkel cu privire la şomajul tinerilor în Europa este o tentativă de a acoperi consecinţele economice ale politicilor de austeritate pe care le-a apărat în regiune”, a declarat marţi, un membru important al opoziţiei social-democrate din Germania (SPD).

Cu şomaj în zona euro, cu un nivel record de peste 12 la sută, Merkel va reuni lideri şi miniştrii ai muncii din peste 20 de ţări din UE, la Berlin ora 14 (ora locală), miercuri.

Obiectivul declarat este de a conveni asupra mijloacelor eficiente pentru a cheltui 6 miliarde de euro pe care liderii UE i-au alocat pentru lupta împotriva şomajului tinerilor în 2014 şi 2015, ca parte a “Garanţiei pentru tineri”, în scopul de a crea locuri de muncă, formare profesională şi practică.

În ultimele luni,  tinând cont că şomajul a crescut în sudul Europei, Merkel a ajustat discursul său, subliniind necesitatea creşterii economice şi a locurilor de muncă.

Comentariul meu: Dacă aceste fonduri vizează stabilirea unei reţele de cursuri integrale, vom vedea schimbări în oameni şi în vieţile lor, din prima lună de studiu. Altfel, va fi “ruptura” obişnuită a bugetului european.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

La ştiri (oe bakadesuyo.com) „Schimbarea comportamentului nu este uşoară. Dar există o importantă conferinţă TED care arată un mijloc simplu prin care oamenii sunt împinşi să facă un lucru bun. Şi se bazează pe principiul că putem să ne folosim de tot în viaţa noastră de zi cu zi.

Alex Laskey a vorbit despre felul în care noi ne putem folosi de psihologia schimbării comportamentului pentru a-i face pe oameni să reducă din consumul de energie.

Mai mulţi studenţi au agăţat afişe pe clanţele uşilor oamenilor pentru a le cere să închidă aerul condiţionat şi să pornească ventilatoarele. Mesajul afişelorr folosite era variat.

După dumneavoastră, care mesaj a fost cel mai eficient?

–          Economisiţi bani

–          Salvaţi planeta

–          Fiţi un bun cetăţean

De fapt, niciunul dintre ele nu era.

Nimeni nu le-a dat atenţie. Nimeni nu a oprit aerul condiţionat.

Dar un al patrulea mesaj a funcţionat.

–          Vecinii voştri o duc mai bine

Un sondaj arată că 77 la sută dintre vecinii voştri au spus că opresc aerul condiţionat şi pornesc ventilatoarele. Vă rugăm, alăturaţi-vă lor!

Este o probă de comportament social pusă în practică. Robert Cialdini, autorul cărţii „Influenţe”, mi-a explicat în cadrul unei întâlniri cu el că „oamenii vor fi gata să spună da cererii voastre, dacă le dovediţi că şi alţi oameni ca ei au spus da.”

Nu ne place să credem că suntem influenţaţi de comportamentul altor persoane, dar cu toţii suntem. Şi una dintre cele mai bune modalităţi de a provoca o schimbare de comportament este să exploatăm acest lucru.

Comentariul meu:Cabala apelează la această importantă proprietate a influenţei mediului asupra oamenilor pentru corectarea lor. Sub influenţa mediului, o persoană este gata să facă şi acţiuni altruiste. De aceea, atunci când se află într-un asemenea mediu, ea va fi în măsură să se supună fără un consimţământ prealabil. Astfel, în loc să încercăm să influenţăm o persoană, trebuie să creăm mediul potrivit în jurul ei.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Sistemele noastre de relaţii sunt sută la sută conectate la economie. Economia este reflectarea conexiunilor noastre egoiste pentru că nu este vorba doar despre bani.  Chiar dacă spunem politicos, unul altuia: “Bună, mulţumesc, la revedere”, sau pur şi simplu îi dăm cuiva o furculiţă atunci când ne aşezăm la o masă comună, este, de asemenea, economie, deoarece sunt acte de schimb.

Nu suntem neapărat obligaţi să contabilizăm în euro sau dolari, deoarece schimbul se produce atât la nivel energetic cât şi la nivel verbal. Prin urmare, înţelepciunea Cabala spune că lumea va trece la o altă economie şi economia actuală va fi pur şi simplu distrusă. Şi, cu cât mai repede înţelegem încotro mergem, cu atât va fi mai uşoară tranziţia spre o nouă economie.

O nouă economie este o economie de consum rezonabil, unde nu analizăm opţiunile noastre, ci nevoile noastre şi lucrăm doar pentru ele. Economia va fi construită pentru satisfacerea unei vieţi umane raţionale şi nimic mai mult. Întrucât principiul, conform căruia ea funcţionează astăzi, va fi “eliminat” curând, de peste tot, totul se va prăbuşi.

Dacă nu vom trece la educaţie integrală, aceasta se va realiza prin criză şi faliment, care sunt astăzi prezente foarte mult. Noi nu luăm asupra noastră decât munca educativă. Avem nevoie de noi economişti, persoane diferite de cele care se găsesc astăzi la putere.

Din Congresul Krasnoyarsk, 14/06/13, Lecţia 4

Filed under: Congrese, Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Întrebare: Este posibil a spune că scopul existenţei umane nu este progresul, în actualul sens al cuvântului?

Răspuns: Mie mi se pare că în ziua de astăzi este clar pentru toată lumea. Toţi înţeleg că viitorul nu se va regăsi în societatea de consum pentru că e imposibil sa fie productivă la infinit.

Pe lângă aceasta, un număr foarte mare de şomeri apar acuma printre noi şi nu ştim ce să facem cu ei. Nici măcar nu ne-a trecut prin minte să îi aducem la studiul educaţiei integrale.

Faptul principal este că dorinţele umanităţii s-au schimbat. Devreme ce suntem oameni ci nu animale, dorinţele noastre se schimbă tot timpul. Ele nu mai sunt direcţionate constant către a achiziţiona şi a respinge, a respinge şi a achiziţiona. Deja ne abţinem de la asta! Uitaţi-vă cum atmosfera internetului s-a schimbat. Oamenii sunt deja sătuli de toate „rufele murdare” care sunt afişate în aerul acela! Se ridică treptat peste. Se întâmplă aşa pentru că nivelul următor nu va mai fi implicat în această nevoie de a cumpăra şi a produce din nou şi din nou. Acest nivel e în spatele nostru deja.

Curând capitalul îşi va pierde din valoare! Oamenii îşi vor pierde tendinţa pentru a-şi afişa succesul material în piaţa căutării respectului. Din contră, această tendinţă va fi considerată de prost gust, murdară şi urâtă. Opusul practic se va întâmpla, o revoluţie graduală; unii pot vedea deja asta la orizont.

Întrebare: Dar oamenii sunt încă motivaţi de cum este văzut succesul lor personal în exterior.

Răspuns: Dacă oamenii ar fi să descopere că ar putea să înceapă să îşi simtă corpul ca un câine sau o pisică care stă lângă tine şi s-ar identifica complet cu ceva nou, existent într-un spaţiu etern şi perfect, ce ar spune atunci? Pentru cine mai muncesc ei şi pentru cine se mai arată ei unii altora la întâlnirile lor artificiale?

O persoană are posibilitatea în această viaţă ci nu după moarte pentru a merge la următorul nivel! Natura ne împinge spre asta. Doar ne arată cum să o facem. Fii ca mine şi atunci ridicate te rog la următorul nivel pentru a te simţi pe tine însuţi în nouă dimensiune despre care vorbim.

Aceasta este lucrarea unei persoane! Şi este la fel pentru miliardele de oameni de pe faţa pământului! Fiecare este necesar pentru că acest mozaic, acest Lego, se compune pentru a completa imaginea perfecţiunii.

Mai mult, tehnica este foarte simplă şi este proiectată pentru toată lumea, nu doar pentru câţiva oameni talentaţi şi isteţi.

Dacă oamenii ar fi să întoarcă doar a miliarda parte din ei spre crearea unui sistem integral şi a unei educaţii virtuale, atunci lumea ar deveni complet diferită. O persoană şi-ar schimba foarte uşor dorinţele şi ar începe să privească totul altfel. Asta poate să funcţioneze foarte uşor pentru oricine astăzi!

Din emisiunea de pe www.kab.tv „Criza Globală”

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Astăzi, devenim tot mai conştienţi că existenţa noastră este dăunătoare şi numim asta „criză”. Încă nu credem că este vorba despre o criză generală care înglobează toate domeniile existenţei umane. Încă nu credem şi nu conectăm toate crizele individuale în sânul familiei, în educaţie, în cultură, în ştiinţă, în relaţii şi cel mai important, criza ameninţă existenţa noastră financiară, economică şi ecologică. Totuşi, toate aceste crize sunt, în esenţă, aceeaşi criză.

În general, cuvântul criză, în traducerea şi semnificaţia sa corectă, simbolizează naşterea. În ebraica veche şi de asemenea, în aramaică, termenul indică acelaşi lucru, un loc unde o femeie dă naştere. În timpurile vechi, existau pietre speciale de naştere, acolo unde o femeie da naştere cu ajutorul moaşelor. Acest loc a fost numit “Mashber”. Acest simbol se regăseşte pentru a simboliza naşterea în numeroase limbi, tradus prin „naşterea a ceva nou”.

Adică, nu ar trebui să considerăm o criză aşa cum este văzută de toţi cei care vor să obţină mai mult din această lume şi care, între timp, acţionează precum egoiştii, fără nicio deliberare. Puteţi vedea că există mulţi oameni care gândesc că ceva trebuie să fie corectat în această criză şi apoi totul va fi bine, aşa cum era cu o zi înainte.

Dar în ultima vreme, există tot mai puţine persoane ca acestea şi vom vedea toate acestea întâmplându-se foarte repede. După cinci ani de criză, este deja clar că ea continuă şi nu va trece  de la sine. Se spune deja că va dura în jur de douăzeci de ani ca să treacă, ca şi cum ar fi posibil să corectezi ceva utilizând vechi metode. Deja a devenit clar că această criză nu se va termina într-un an sau anul viitor.

Conform înţelepciunii Cabala, criza va continua. Ea va evolua şi se va adânci. Încă vom atinge stări pe care, la ora actuală, le vedem ca imposibile, când oamenii vor pierde faţa lor umană, devenind precum animalele sălbatice, luând asupra lor legile, reguli generale şi normele de comportament care au fost considerate ca inumane, sub nivelul uman de-a lungul secolului al XXlea. Convenţiile acceptate vor fi date de-o parte de ego-ul nostru în evoluţie şi, în general, progresiv, vom coborî la nivelul fiarei.

Pe durata acesteia, ar putea fi chiar războaie. Vedem se întâmpă deja asta în lume , când dintr-o dată, fără raţiune clară, izbucnesc conflicte în diferite regiuni şi naţiuni şi fenomenele încep să apară, motivele adevărate nefiind clare pentru toată lumea. În esenţă, aceste motive au existat mereu dar au fost îngropate în interior şi nu au fost vizibil sau destul de importante pentru a provoca probleme, precum în Siria sau Liban, şi aşa mai departe. Se vorbeşte aici despre probleme sociale şi politice.

Şi în plus de asta, există raţiuni economice profunde, pentru că ego-ul se dezvăluie în primul rând şi înainte de toate, în domeniul economic. Aceasta, deoarece economia reflectă legătura dintre noi, cine cui dă, cât şi cum primesc. Prin urmare, economia ne arată în primul rând, cât a devenit sistemul de necontrolat. Nu înţelegem, deloc, ce legi sunt acelea care ne guvernează în prezent, deoarece lumea este în creştere la un alt nivel. Conform nivelului său de dezvoltare, umanitatea a trecut deja prin stadiul egoist şi a atins o anumită limită. Şi, cum spera deja Baal HaSulam, la începutul secolului al XXlea, plecând de acum, din ce în ce mai mult, ne vom da seama că trebuie să ne conectăm.

În esenţă, toate aceste condiţii existau şi în Rusia, în timpul revoluţiei socialiste. Sunt toate revelaţiile evoluţiei interioare a fiinţei umane, spre o nouă ordine socială. Dar, în final, nu a fost nimic. Precum ştiţi, Baal Hasulam a sperat foarte mult că revoluţiile în Rusia şi în Polonia vor evolua în mod diferit, şi nu doar pentru a lua puterea în propriile lor mâini şi a stabili o nouă ordine egoistă, un nou guvern. Primul război mondial a fost „un declanşator”, prima „lovitură”, primul impuls spre faptul că lumea trebuie să înceapă să

De aceea este spus în înţelepciunea Cabala că dacă oamenii nu reuşesc să înţeleagă că evoluţia trebuie să se facă prin conexiunea deasupra ego-ului, evoluţie care ne conduce acum spre această conexiune, lumea va continua să devină din ce în ce mai de neînţeles. Aceasta, deoarece natura, care a fost deja descoperită în fiecare dintre noi şi noi toţi împreună, ne-a împins, de mii de ani, într-o formă egoistă.

În conformitate cu ego-ul nostru, noi am dezvoltat ştiinţa, tehnologia, comerţul şi diverse relaţii sociale, noi am schimbat societatea, am trecut printr-o schimbare de formă…

Dar, în cele din urmă, ego-ul a ajuns la finalul dezvoltării sale şi a început să „ruleze” în sine. De ce ? Deoarece natura a dezvoltat şi expus întregul ego, extinzându-l la o stare de conexiune absolută, mutuală, globală, „rotundă”. Prin urmare, noi trebuie să fim, de asemenea, „rotunzi”, adică uniţi într-un întreg, şi noi nu facem asta.

Revelat aici, nu este doar un soi de tulburare, ci mai degrabă, este o diferenţă fundamentală între mecanismul nostru economic, politic, social şi intern, şi tot ceea ce există, acest sistem, acest program pe care natura îl aduce pentru noi. Acest lucru se datorează faptului că, a început să fie descoperit nu doar într-o formă mai egoistă, ci într-o formă de comunicare egoistă. Şi totuşi, în acest sistem, există diferite conexiuni altruiste, între noi, care încep a fi revelate, datorită cărora devenim complet transformaţi.

Astfel, se formează o suprapunere între cele două sisteme. Natura sistemului intern este dezvăluită, mai mult, ca fiind altruistă, integrală sau analogică, în timp ce am ajuns să existăm în sânul unui sistem egoist de conexiune mutuală, pe care l-am dezvoltat de milenii. Şi astfel, natura care a stârnit această evoluţie egoistă în noi, s-a schimbat şi continuă să se schimbe, din ce în ce mai mult. În esenţă, Creatorul, sistemul de conexiune integrală, a început să se dezvăluie mai mult în societatea umană, în civilizaţie.

Această stare de opoziţie între cele două sisteme este periculoasă şi nu este deloc evidentă pentru toată lumeai. De aceea, niciun lider de astăzi, oameni de ştiinţă, tehnicieni, politologi, sociologi, politicieni, economişti sau finanţişti, niciunul dintre ei nu ştie cum să gestioneze acest sistem.

Aceasta este cea mai mare problemă. Întotdeauna am guvernat prin dezvoltarea ego-ului; noi l-am condus spre diverse obiective şi domenii. Cineva care a fost mai egoist, mai inteligent, a profitat. Am încercat să facem asta şi în alte forme, precum revoluţia socialistă. Dar nu a existat nicio modalitate de a unii oamenii şi atunci, la final, egoiştii au sosit la putere şi au început să conducă, utilizând doar sloganuri socialiste şi altruiste dar în esenţă, cu acelaşi sistem egoist. De aceea, nu a ieşit nimic din toate astea; dimpotrivă, totul a devenit mai rău.

Şi nu este clar cum va continua lumea să progreseze şi să se dezvolte, înainte de a descoperi că există o metodă de tranziţie de la acest sistem egoist, în care se găseşte toată civilizaţia umană, spre un sistem altruist integral. Aşadar, de noi depinde să clarificăm asta şi să o spunem altora.

Din pregătirea Congresului Krasnoyarsk 13/06/13

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Opinie (Philip Stephens, editor asociat la Financial Times) “Globalizarea a întărit legăturile interdependenței economice. Amenințările la adresa națiunilor au un caracter evident internațional – de la schimbarea climatului, la pandemii, de la terorism, la proliferarea armelor neconvenționale și până la migrația în masă. Capitalul mobil, lanțurile de retail trans-frontaliere și conexiunile epocii digitale extrag puterea de la statele individuale. Calea către redobândirea autorității pierdute, este  acțiunea concertată.

“Tonul s-a schimbat. Au început să se ridice noi puteri, care refuză să adopte un sistem bazat pe reguli – cu atât mai mult cu cât aceste reguli au fost, în cea mai mare parte, dictate de puterile actuale. În ceea ce privește SUA, ea se retrage din poziția de polițist global. Chiar și Europa post-modernistă, unde salvarea euro necesită un nou salt către integrare, se luptă cu tensiuni între factorul național și cel supra-național.

“Dar SUA puse la încercare de o Chină în creștere și obstrucționate de o Rusie ursuză, au epuizat internaționalismul.

“Momentul unipolar a făcut loc epocii superputerii auto-suficiente. Mai mult decât oricare altă țară, SUA are geografia, resursele naturale și economia care îi permit să se izoleze. Ea preferă acum coalițiile benevole, în fața planurilor de anvergură, multilaterale.

“În Europa, lucrurile sunt mai complexe. Cele 17 națiuni ale euro-zonei sunt dedicate scopului cedării unei părți mai mari a suveranității lor, cu toate acestea, criza euro a deșteptat multe stafii naționaliste.

“Această interdependență este o realitate inevitabilă atât pentru statele mari, cât și pentru cele mici. Poate că s-a schimbat dispoziția națională, dar realitățile globalizării, nu. În orice caz, s-a accelerat transformarea puterii statale într-una a actorilor non-statali.

“Fiind un continent îmbătrânit, cu o contribuție în declin rapid la produsul mondial, Europa trebuie să acționeze unitar, pentru a-și susține valorile și interesele.

“La final rămânem cu paradoxul că, în lumea actuală, suveranitatea statală este extrem de apreciată, dar, când este corect definită, ca abilitatea de a acționa, din ce în ce mai ineficientă. Statele împărtășesc un interes inevitabil în înlocuirea ordinii vechi cu noi aranjamente, care recunosc interesul mutual, în egală măsură cu  cel național.”

 Comentariul: Doar prin corectarea naturii umane și a relațiilor dintre noi, putem îndeplini toate necesitățile societății moderne și pe cele ale naturii. Aceste două contrarii pot fi conectate doar mai presus de natura noastră, chiar dacă acest lucru pare irealizabil, deoarece, este pentru prima dată când umanitatea se află în tranziție conștientă, de la nivelul animal (natural, egoist) al existenței, la cel uman – comportamentul altruist conștient.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Din știrile zilei (de la BBC News) “Aproape 200.000 de-a lungul străzilor celor mai mari orașe din Brazilia, protestând împotriva costurilor în creștere ale transportului în comun precum și împotriva cheltuielilor impuse de organizarea Cupei Mondiale 2014.

“‘De mulți ani deja, guvernul a alimentat corupția, oamenii manifestând de fapt împotriva sistemului’, a spus Graciela Cacador agenției de știri Reuters.

“Alții se plâng de imensele sume de bani cheltuite pentru găzduirea Cupei Mondiale 2014 și a Olimpiadei 2016, în loc să se investească mai mult în sănătate și educație.

“Acesta este un glas comun care strigă  Nu suntem mulțumiți!, a spus Maria Claudia Cardoso, agenției de știri Associated Press.

Nu avem destule școli pentru copii. Spitalele noastre sunt într-o situație deplorabilă. Corupția înflorește. Aceste proteste vor face istorie și le vor deschide ochii politicienilor, asupra faptului că ne-am săturat,’ a spus aceasta.

“‘Avem nevoie de o educație mai bună, de spitale și de siguranță, nu de cheltuieli de miliarde pentru Cupa Mondială’ a afirmat o mamă, participantă la marșul din Sao Paulo, împreună cu fiica ei.”

Comentariul meu: “Fără pâine, nici Tora.” Când nivelul veniturilor familiale scad sub costul minim al traiului, în capetele oamenilor se aprinde ”beculețul roșu”, ei vor să supraviețuiască și nu să se distreze. Dar structura statului modern nu va fi capabilă să creeze un sitem de distribuție, care să garanteze acoperirea acestui cost. Nimeni nu este pregătit în acest scop, dacă nu are o educație integrală: nici oficialii, cei care dau și nici cetățenii, cei care primesc.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Tora, Exodul 20:14: “Să nu pofteşti la casa aproapelui tău, să nu pofteşti la femeia aproapelui tău, nici la robul lui, nici la roaba lui, nici la vaca lui, nici la măgarul lui, nici la orice alt lucru care aparţine aproapelui tău.”

O casă, o femeie, un servitor, un bou sau un măgar, toate reprezintă dorinţele majore ale omului, care se conectează gradual în el,  începând de la vasele externe până la dorinţele cele mai intime.

“Să nu pofteşti”, înseamnă că trebuie să lucrezi cu dorinţele tale pentru a dărui şi nu pentru tine. Dacă până acum a fost vorba de ceea ce ai şi cum ar trebui să lucrezi cu asta, acum este vorba de ceea ce are celălalt şi tu nu poţi folosi.

A folosi înseamnă a vrea. Nu este doar “să nu pofteşti” în sensul “să nu iei” ci de fapt de a nu pofti, astfel încât nu vei simţi nici cea mai mică invidie faţă de celălalt. Apoi, vei începe să înţelegi că, dacă te conectezi la el, nu vei vedea imaginea lui.

De obicei, vezi într-o persoană ceva bun şi rău şi o vei invidia puţin…Nu o poţi vedea aşa cum este în realitate, o vei vedea în raport cu tine, fie mai bună, fie mai rea, într-un fel sau altul. Dacă nu o priveşti prin prisma invidiei, etc., nu vei vedea imaginea sa.

Niciodată ea nu ţi se va arată, deoarece substratul nostru este ca un disc compact sensibil la lumină, care se află în spatele lentilei camerei care captează imaginea, o transformă în semnale electrice şi le transmite la control, astfel încât substratul nostru percepe totul numai în raport cu noi: în ce măsură pare mai bun sau mai rău cu privire la ego-ul meu.

Dacă scap de el, atunci eu nu te văd, dispari din faţa mea. Ce se întâmplă ? Se pare că lumea nu există. Nu văd decât vidul absolut.

Asta înseamnă că starea corectată implică o lipsă de invidie în mine şi a tuturor celorlalte stări cu privire la alte persoane si la umanitate. În acest caz, încep să înţeleg că nu există nimeni şi că totul dispare. Apoi, trebuie să găsesc un atribut cu totul nou, atribut care-mi va permite să văd ceea ce există.

Se pare că, dacă anulez ego-ul meu, atunci toată imaginea de ansamblu a lumii se anulează şi lumea nu există. Deci, ce există? Nimic altceva decât atributul de a dărui. Cum îl pot percepe? Încep să mă schimb în funcţie de acest atribut de dăruire şi, în măsura în care nu sunt compatibil cu el, încep să văd diferenţele si invers; în măsura în care sunt compatibil cu el, încep să simt acest atribut, deoarece un contrast a fost creat.

Se pare că o parte a lumii în care nu sunt compatibil cu atributul de dăruire este încă a mea, iar partea lumii în care sunt compatibil cu atributul de dăruire este Creatorul. Apoi, vom apărea doar eu şi Creatorul şi nu există altcineva în afară de noi.

Când ating, progresiv, corectarea completă, este ca şi cum aş dispărea şi rămâne doar sentimentul meu de unic Creator,. Astfel, ajung la recunoaşterea faptului că “nu există nimeni în afară de El”.

Din kab.tv, “Secretele cărţii eterne”, 04.03.2013

Filed under: Criza, globalizare, Egoism, Munca interioara, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→