Category Archives: Diseminare

Ca un mănunchi de trestii-Viaţa într-o lume integrată, Partea2

Ca un mănunchi de trestii, Unitatea şi Garanţia reciprocă, necesitatea zilei de astăzi – dr. Michael Laitman

CAPITOLUL 10 Viaţa într-o lume integrată

CALEA ”PUNCTULUI DIN INIMĂ”

Pentru unii dintre noi, calea de ajungere la unitate este relativ simplă. Am menționat deja ”punctul din inimă”, acea sete de a înțelege sensul vieții, ce anume face lumea să se miște, dorul care i-a permis lui Adam, Abraham, Isac, Iacob, Moise și întregii națiuni care s-a născut din patriarhii din Babilon, să dezvolte o metodă de corecție care transformă înclinația rea în bunătate. Aceia care au acel punct pot începe studiul textelor cabaliste, lăsate pentru noi în scopul dobândirii Creatorului, a calității dăruirii. În acest timp ei vor învăța cum să se unească la un nivel profund, pentru a fi pregătiți să transmită și altora, acea unitate.

În generația noastră, textele cele mai eficiente pentru atingerea acestor scopuri, sunt cele ale lui Baal HaSulam, Cartea Zohar-ului cu comentariul Sulam (Scara), scrierile lui ARI, de preferat cu comentriile lui Baal HaSulam, publicate în Talmud Eser HaSefirot (Studiul celor zece Sefirot), ca și celelalte scrieri ale sale, publicate în Scrierile lui Baal HaSulam. Pentru a face toate aceste scrieri mai accesibile, am creat o bibliotecă gratuită on-line, tradusă în mai multe limbi.

În limba ebraică, ele pot fi găsite la www.kab.co.il iar traducerile majorității textelor – inclusiv o versiune a Cărții Zoharului, intitulată Zoharul pentru toți, care consolidează textul lui Rabi Șimon Bar Iochai (Rașbi), cu comentariul lui Baal HaSulam – există și în engleză la www.kabbalah.info, complet gratuit.

La adresele menționate mai sus, sunt disponibile scrierile învățătorului meu Rav Baruch Șalom Așlag (Rabaș), primul născut al lui Baal HaSulam și succesorul acestuia. Deși doar o mică parte a scrierilor lui au fost traduse în engleză, toate eseurile sale care îi învață pe studenți cum să promoveze unitatea în cadrul grupurilor lor, au fost publicate în limba engleză, în cartea Scrierile sociale ale lui Rabaș. Pentru cei care preferă textul tipărit, toate aceste publicații sunt disponibile la adresa www,kabbalahbooks.info, sau pe amazon.com, precum și alte site-uri.

În plus, studenții veterani au întemeiat un Centru de educație, care predă noțiunile de bază ale Cabalei precum și modul în care se pot implementa acestea în viața de zi cu zi, complementând creșterea personală, pentru atingerea scopului în viață al fiecăruia. Pentru studenții mai avansați, predau o lecție zilnică de trei ore, transmisă în direct la www.kab.tv, cu traduceri simultane în câteva limbi importante – engleză, franceză, spaniolă, rusă, germană și altele. În aceste lecții, mă străduiesc să-i fac să avanseze pe studenți, cât mai rapid posibil, continuând linia de predare primită de la veneratul meu profesor, Rabaș.

În ultimii ani, am transmis emisiuni la canalele TV americane, JLTV și Șalom TV, în special în week-enduri. Evident că aceste emisiuni nu reprezintă studii avansate de Cabala, dar ele sunt totuși extrem de utile pentru cei care doresc să ”simtă gustul” și să vadă despre ce este vorba în această disciplină.

 

Să ne întâlnim pe pod, deasupra urii

Întrebare: De ce există obiceiul de a sta la masă în seara de Pesah, ca întreaga familie să stea în jurul mesei?

Răspuns: Pesah-ul este o sărbătoare specială fiindcă simbolizează nașterea națiunii Israel. Este spus că numai după ce ei au ieșit din Egipt au devenit o națiune și că, noi nu putem fi numiți națiune, atâta timp cât suntem separați și divizați și forța egoistă ne rupe în bucăți. Va fi numai atunci când noi rezistăm la aceaste forțe străine și, încercăm să ne conectăm atunci descoperim forța unității care ne leagă și, astfel, devenim o națiune. De aceea, națiunea Israel astăzi, după definiția corectă din Cabala, nu este numită națiune.

Comentariu: Această stare de divizare a fost foarte puternic revelată în timpul alegerilor din Israel care s-au încheiat nu demult și care au divizat națiunea în multe partide și mișcări. Divizarea interioară este în continuă creștere și adâncire.

Răspuns: Aceste alegeri au fost foarte dăunătoare națiunii fiindcă sărbătorim faptul că avem conflicte și că ne urâm unii pe alții. În timpul propagandei de alegeri, aceste diferențe ni s-au accentuat și fiecare a încercat să facă rău celorlalți cât de mult a putut el. Asta este deosebit de dăunător națiunii noastre, cu toate că se cheamă democrație. Până la urmă, toată baza națiunii Israel este unitatea peste toate obstacolele și peste toate diferențele.

Întrebare: Dar ce trebuie să facem dacă avem opinii diferite?

Răspuns: Acesta este un lucru foarte bun! Este de fapt conexiunea dintre plus și minus care generează energia. Este bine că nu împărțim aceleași opinii. Trebuie doar să învățăm cum să ne conectăm peste toate diferențele. De aceea, conexiunea pe care ne-o aduce Înțelepciunea Cabalei este departe de a fi o simplă idee. Trebuie să găsim Forța specială în natură care să ne ajute să ne unim, în ciuda tuturor diferențelor și opozițiilor. Opiniile contrare rămân, dar știm cum să facem pace între noi, peste ele, astfel încât iubirea să acopere toate păcatele. Acesta este un principiu foarte profund. Amândoi suntem păcătoși, și tu și eu, dar construim un pod peste ura pe care o simțim unul față de celălalt.

Cartea Zohar ne spune că cei zece discipoli ai lui Rabi Șimon care au stat în peșteră și au scris această carte, s-au urât unii pe alții atât de mult când au început să studieze la miezul nopții, că au vrut să se omoare unii pe alții. Dar, ca urmare a faptului că au studiat împreună și au făcut eforturi pentru a construi treptat un pod peste ura lor arzătoare, au obținut revelările spirituale despre care ne spun nouă, mai târziu, în Cartea Zohar. Un astfel de pod poate fi construit numai peste opiniile opuse.

Întrebare: Asta înseamnă că, ori de câte ori avem dispute, putem totdeauna să construim peste ele un pod?

Răspuns: Putem totdeauna să construim un pod peste disputele noastre și, mai mult, este interzis să presăm un om pentru a-l forța să renunțe și să-și schimbe opinia. Cu cât e mai diferită opinia lui de a celorlalți, cu atât e mai bine.

Întrebare: Deci, ce va construi podul dintre noi?

Răspuns: De exemplu, putem să luăm un sistem electric sau electronic care funcționează tocmai datorită faptului că arde energie ca rezultat a unei potențiale diferențe dintre două fire electrice care îl ating. Când suntem în conflict și opuși unii altora, din cauza naturii noastre egoiste și, în același timp, conectați peste el, aceste două niveluri crează în noi obținerea spirituală. Obținem lumea spirituală în această potențială diferență, atunci când descoperim și ajungem să știm nu numai lumea noastră corporală, dar și Lumea Superioară. Obținerea Lumii Superioare este numită suflet.

Din Programul de radio 103FM Israel din 15/03/2015

Liderii revoluţiilor viitoare

De fiecare dată când societatea, specia umană, vrea să asceadă la un nou nivel şi să îşi îmbunătăţească situaţia, au loc schimbări semnificative prin revoluţii – în lumea întreagă, în structura socială, în structura politică.

Fiecare revoluţie ne duce către etapa următoare, iar atunci când şi această etapă se dovedeşte insuficientă, o nouă revoluţie ne face să avansăm cu încă un pas.

Aşa a avut loc dezvoltarea noatră – prin revoulţii, prin nivele de reînnoire.

Astăzi, suntem în faţa următoarei şi inevitabilei revoluţii, care va avea loc în cel mai intern domeniu al vieţii noastre, în relaţiile dintre noi.

În noua eră, acestea se vor schimba în mod drastic şi, în loc să fim străini şi îndepărtaţi unul de altul, vom simţii apropiere şi conexiune reciprocă şi vom începe să trăim conform cu principiul reciprocităţii şi sprijinului reciproc, ca fraţii vitregi într-o familie coezivă. Această revoluţie în relaţiile dintre noi, va influenţa foarte mult situaţia prezentă.

Haideţi să ne concentrăm la caracteristică unică care este prezentă în toate revoluţii, atât în cele care au fost cât şi în cele care vor fi: întotdeauna, la începutul procesului, există nişte oameni unici, care îi motivează şi îi atrag pe ceilalţi să îi urmeze.

Liderii revoluţionari, atunci şi acum

Nu există nicio revoluţie fără revoluţionari care îndrăznesc să spună lucruri cu voce tare, lucruri pe care ceilalţi doar le gândesc, dar nu sunt destul de curajoşi să le spună. O persoană ca această face adevărata difereanţă.

Dacă îi luăm în considerare pe revoulţionarii secolului 20, ca Lenin, Che Guevara, Martin Luther King sau Nelson Mandela, putem să discernem caracteristicile care îi unesc pe toţi. Au început activitatea în tinereţe; au simţit oamenii şi suferinţa lor. Au suferit acte injuste împreună cu ei; au „fiert” pe acest foc; s-au maturizat şi, gradual, şi-au format o nouă agendă, ideologia revoulţionară.

Ca rezultat, aşa cum învăţăm din istorie, au reuşit cu adevărat să facă mari schimbări în societate şi în lume.

Întrebare: Să îi comparăm pe liderii revoluţionari ai secolului 20 cu liderii revoluţiei care se apropie. Există vreo diferenţă între ei? Sau aşteptăm să apară acelaşi tip de lideri, să ridice steagul şi să tragă umanitatea după ei?

Răspuns: Mai întâi, cuvântul „revoluţie” poate fi înţeles în diferite moduri şi nu întotdeauna în mod corect.

Ştim că, în general, o persoană este o dorinţă de a primi plăcere, trăieşte să îşi împlinească dorinţele. Cu acest scop schimbă forma relaţiilor sociale şi trece de la un model la altul: de la familie la sat, de la sat la oraş, de la oraş la naţiune, la relaţii internaţionale. Toate aceaste împlinesc nevoia umană, dorinţa de a se simţi bine şi a primi plăcere.

Aşa conduce un ego sănătos lumea, aşa ne dezvoltăm de la o generaţie la alta şi, din când în când, trebuie să schimbăm ceva. Iar schimbările care sunt produse de dezvoltarea ego-ului nu pot să apară continu, în fiecare moment, mai ales în lumina faptului că noi nici măcar nu suntem conştienţi de viteza acestor procese.  Numai în actuala generaţie, ritmul schimbărilor esenţiale este în mod clar accelerat, cele din trecut având loc odată la câteva sute de ani. Conform cu asta, chiar şi revoluţiile care derivă din necesitatea adaptării relaţiilor sociale la dezvoltările noastre interioare au loc numai câteodată.

În plus, este necesar să înţelegem faptul că revoluţiile trecutului nu sunt atât de puternice şi extreme. În final, următoarea etapă se naşte din cea anterioară, chiar dacă asta s-a întâmplat prin lupte, conflicte, discuţii furtunoase care, obligatoriu, au fost la baza tranziţieei de la sclavie la o relativă libertate, de la feudalism la capitalism.

Asta a produs mari schimbări, nu numai în relaţiile dintre oameni, ci şi în relaţiile dintre puterea înaltă (religia) şi industria şi economia. De fapt, revoluţia industrială a schimbat relaţiile dintre noi şi acest lucru va duce în mod inevitabil la inovări sociale ulterioare.

De înţeles, există întotdeauna oameni care şi-au exprimat aspiraţia comună. În plus, diferite sectoare ale societăţii se relaţionează diferit la schimbări. La acest proces contribuie mulţi factori şi multe circumstanţe. Totuşi, în general, dezvoltarea este o condiţie pentru ca societatea să ajungă la o acomodarea cu condiţiile globale, cu natura.

În trecut, avansam datorită faptului că natura ne facea să progresăm. Ne-a format şi a produs reacţii şi schimbări interne. Urmând aceste reacţii, noi trebuia să schimbăm ceva.

În general, este intersant faptul că cu cât ne apropiem pe scala timpului, schimbările care au avut loc devenit din ce în ce mai incisive şi au cerut mai multă înţelegere şi participare a oamenilor.

De exemplu, în trecut, tranziţia de la era preistorică la sclavie nu s-a produs prin război sau revoluţii pentru că inovarea era favorabilă atât stăpânilor cât şi sclavilor.

Apoi această transformare a devenit un proces social şi a dus la crearea unui regim nou, cu legi particulare şi un sistem de forţă.

Dar asta nu a fost un rezultat al unei analize conştiente şi a unor concluzii rezultate din aceasta; a fost pur şi simplul viaţa însăşi şi o ascensiune către următorul nivel. Condiţiile care au fost create în comerţ şi industrie au cerut ca sclavii care erau interesaţi în munca lor să fie eliberaţi din starea de lipsă totală de drepturi, pentru că asta ducea la un câştig şi mai mare de pe urma lor.

Aşadar, de-a lungul timpului sclavii au devenit muncitori subordonaţi şefului, iar după acea au devenit complet liberi. Într-un fel sau altul, în acest proces totul depinde de dorinţa de plăcere, măsura beneficiului pe care îl pot obţine de la cineva, şi el de la mine.

Şi astfel, natura trezeşte anumite schimbări în noi în timpul dezvoltării noastre interioare şi asta ne cere constant să digerăm, înţelegem şi să simţim aceste schimbări, să fim în acord cu procesul general, cu schimbările din el, cu adaptările şi absorbţia în societatea umană.

Contribuţia noastră, participarea noastră, se găseşte în special în noi. Trebui să ne ţinem agăţaţi de linia de mijloc: chiar dacă natura ne constrânge să ne schimbăm, în ciuda acestui lucru, cu toţi trebuie să facem schimbări în noi înşine.

În acest fel este integrată evoluţia şi revoluţia. Umanitatea trece printr-un proces interioar al dezvoltării şi împreună cu acest proces social are loc şi iniţierea inovărilor în relaţiile sociale.

Întrebare: Unde este aici locul liderului, revoluţionarului, care va merge mai departe şi îi va trage pe ceilalţi după el?

Răspuns: Se urmează aceaşi linie: liderul adună în jurul lui un grup de prieteni şi alţi oameni din cercuri mai externe, până când ajunge la mase, pasiv, dar implicat în procesul schimbărilor.

Întrebare: În ce fel stă revoluţionarul în mediul general, pasiv?
Răspuns: Este abilitatea lui să îi aprindă pe ceilalţi. De fapt, nevoia, dorinţa de schimbare pentru bine există şi în ei, iar el trebuie să îi „cumpere” cu promisiuni. Împreună cu asta, revoluţionarul este în general mai dezvoltat, înţelege şi simte mai mult, deci el vede lumea într-o lumină puţin diferită. Iar în plus, ştie cum să se adreseze oamenilor şi în ce formă să le furnizeze necesitatea revoluţiei, înţelesul ei, nevoia de schimbare în structura sociala. Dacă are succes, dacă acţionează la momentul potrivit şi în circumstanţele potrivite, îşi realizează scopul.

Revoluţionarii au fost întotdeauna oameni educaţi; au înţeles ce se întâmplă, au ştiut cum să citească întreaga imagine şi, de asemenea, au avut o carismă specială. În plus, au avut alături ajutoare, care erau gata să ridice masele. În acest fel au dus la dezvoltare.

Pe de altă parte, cuvântul „revoluţie” nu este întodeauna potrivit. Liderii au fost întotdeauna inteligenţi şi educaţi, din clasa de mijloc sau cea superioară, nu „oameni obişnuiţi” şi, în acelaşi timp, au fost în stare să se conecteze cu masele şi să le conducă spre transformare. Acest fenomen nu s-a închis niciodată la nivelul de elită, ci de acolo s-a răspândit spre publicul larg.

Revoluţia în faţa căreia ne aflăm acum este excepţională. Va fi unică.

În principiu, procesul este acelaşi proces. Natura lucrează asupra noastră şi ne împinge să ne schimbăm. Dar de data asta, schimbările sunt produse nu datorită faptului că dorinţa s-a schimbat deja şi numai mediul nu a fost încă organizat într-un mod potrivit, aşa cum a fost cazul în tranziţia de la o formaţiune la alta în erele trecute. Nu, astăzi trebuie să ne schimbăm numai noi. Înainte ca revoluţia să schimbe faţa societăţii noastre, este necesar să schimbăm omul. Iar asta cere o muncă avansată, baza fără de care nimic nu va avea succes.

Deci trebuie să ieşim către oameni şi să îi învăţăm să construiască relaţii noi, legi noi, conform cărora vom trăi. Natura ne împinge în mod specific către asta; asta este inserat în noi. Mai întâi este nevoie de o „educaţie” revoluţionară, trebuie să facem totul pentru a ieşi şi a educa oamenii.

Conform cu semnele care apar, este ceva ce au vrut să facă bolşevicii în Rusia, cu Lenin în frunte. Şi ei au diseminat materiale printate, au comunicat cu masele în fabrici şi la fiecare colţ şi-au explicat mesajul. Şi cu toate că nu a fost o schimbare în om şi societate, ei au şocat publicul şi au explicat ce trebuie făcut.

Pe parcurs s-au adaptat oamenilor şi au apelat cu adevărat la săraci, la oameni din popor, care erau foarte îndepărtaţi de revoluţia industirală pe care naţiunea trebuia să o dezvolte şi să nu mai fie o anexă agrară a Europei.

Întrebare: Şi deci revoluţia care vine va fi o revoluţie în educaţia şi va necesita publicitatea avansată în toate straturile societăţii. Numai după asta va fi pregătită baza pentru etapa decisivă, schimbarea omului. În acest caz, ce cararcteristici trebuie să fie tipice liderilor revoluţiei care urmează?

Răspuns: În primul rând vor fi ghizi, o „armată” de ghizi. Ei trebuie să fe întoarcă către oameni, în special prin reţelele virtuale, prin Internet, pentru că acoperă întreaga lume şi aşa este posibil să se ajungă la toată lumea, fără să fie necesare materiale printate.

În general, adevarata revoluţie nu are loc în capitale. Este o situaţie diferită: revoluţia penetrează interior, iar în prima etapa, are loc mai întâi în om.

Întrebare: Ce este revoluţia internă?

Răspuns: Ca în fiecare revoluţie, omul trebuie să ajungă la disperare în situaţia prezentă. Dar, în acelaşi timp, trebuie să înţeleagă motivul situaţiei: nu depinde de elitele prădătoare care au grijă numai de ele, nici de guvern, care practic nu face nimic. Aici, întreaga problemă este natura umană.

Nimeni nu este vinovat şi nu intenţionăm să incendiem, distrugem sau să răsturnăm pe nimeni; de fapt, următorul funcţionar va fi la fel, dacă nu mai prost. Nu, vedem că inamicul este natura noastră. Este prădătorul care stă în noi, ego-ul, care are grijă doar de el. În mine şi în fiecare dintre noi se află un animal sălbatic care se gândeşte numai la el însuşi. Se uită la lume şi face calcule: „Cum pot avea plăcere? Cum pot să îi folosesc pe toţi pentru binele meu? Cum pot să îi umilesc pe ceilalţi? De fapt, şi asta este o plăcere…”

Aşadar, mai întâi omul trebuie să treacă printr-o revoluţie care este necesară pentru construirea unui sistem pentru corectarea noastră internă. Ne va arăta ce este această „bestie”, natura noastră, înclinaţia rea, egoul, care distruge orice iniţiativă şi nu face posibil să trăim în el şi să ne relaxăm. Din contra, ne domină tot timpul şi chiar iese afara din proprie iniţiativă; în ciuda a tot, este încă la conducere. Atâta timp cât vreau să ies din autoritatea lui, să îl domin, în final, voi descoperi aceaşi faţă de bestie care mă conduce, totuşi în altă haină. Pur şi simplu nu am altă natură decât egoul.

Acest proces se numeşte „recunoaşterea răului”. Învăţ să recunosc bestia din mine şi să văd cât de nebună este, controlul său total şi cum nu lasă nimic pentru mine.

Numai un singur lucru mă poate salva – dacă mă conectez cu alţii. Atunci voi găsi un punct de conexiune între noi şi voi acţiona de acolo. Apoi vom putea strânge conexiunea dintre noi din ce în ce mai mult, să dominăm bestia din noi, înclinaţia rea, să o aruncăm afară şi să ne distanţăm de ea. Este singura cale.

Munca în această direcţie este educaţia integrală, sau înţelepciunea conexiunii. Numele nu este important. Ce este important este cum realizăm prima etapă a revoluţiei.

Înseamnă că următorul revoluţionar este un lider, un învăţător, un ghid. Nu stă împotriva nimănui; nu incită o parte a poporului contra altei părţi, o naţiune contra alteia. Bolşevicii au avut în mod special nevoie de un război, cu ajutorul căruia au putut să domine elitele care erau slăbite. Aici însă nu are loc nimic din toate acestea, pentru că stăm în faţa omului. Şi nu contează dacă munceşte pământul sau este un rege; nu asta este important. De fapt, cu toţii, de la cel mai mic la cel mai mare, avem singură boală, cu toţi suntem dominaţi de înclinaţia rea şi ei îi suntem cu toţi servitori.

Deci toţi trebuie să trecem prin schimbări în timpul studiului şi să fim conştienţi de ceea ce se întâmplă, să înţelegem modul de dezvoltare al speciei umane, nivelul prezent şi următorul nivel spre care trebuie să ne îndreptăm. Cel care este înţelept, vede, a obţinut deja inteligenţa şi senzaţia. Iar conform cu schimbările interioare, va începe să facă schimbări în societate.

Nu este o revoltă, nu este teroare, trebuie să vină din interior conform cu nivelul de dezvoltare, conform cu înţelegerea şi conştientizarea, conform cu adâncimea dorinţei umane. Şi astfel, va lucra numai metoda publicităţii, explicării şi educării, atunci când puterea societăţii va schimba omul. Numai în acest fel este posibili să avansăm. Iar imaginea următorului revoluţionar este creată din asta.

Întrebare: Adică, este un ghid, un învăţător, iar rolul său este de a aduce omul şi întreaga societate, pe toată lumea, toate sectoarele, la recunoaşterea naturii umane care ne aduce necazuri şi ne distruge viaţa. Nu pare să fie posibil să construim relaţii bune cu alţii. Există o ură internă care se ascunde în noi. Înseamnă că un om sau un grup de persoane care se ridică în vârful următoarea revoluţii sunt educatorii a căror metodă este complet opusă faţă de abordarea agresivă, a conflictelor şi confruntărilor?

Răspuns: Adevărat. Violenţa nu are loc aici, pentru că întreaga revoluţie este bazată în mod special pe egalitate. Luăm puterea pentru schimbare din unitate, iar adevărata unitate este posibilă numai printre egali.

Ghidul este mare, înţelege, puternic, este adevărat. Dar în realaţia cu alţii este în mod specific mai inferior decât toţi: îi sprijină, îi învaţă şi îi serveşte. Nu există loc aici pentru o nouă elită.

Apoi, emisarii săi încep să apară, oameni care sunt gata să muncească. Iar după asta, în timp ce oamenii trec prin schimbări, vine rândul organizatorilor, aranjând o nouă societate care este adaptată schimbărilor interioare prin care au trecut oamenii.

Înseamnă că revoluţia are loc în om, iar conform cu asta ea defineşte o nouă imagine a societăţii.

Din emisiunea de pe Kab Tv „O viaţă nouă” din 03.04.2014

Toate acestea sunt foarte aproape …

Voi ajutaţi grupul atunci când încercaţi să păstraţi sentimentul de apartenență la conexiunea generală. Cineva ar putea cădea, dar este propria sa cădere, în timp ce puteți rămâne în aceeași stare pe care ați atins-o la convenție.

De exemplu, eu nu simt că am plecat de la convenție.  În zilele de după convenţie am crescut mai puternic, am dobândit experienţa noului nivel care a fost atins în timpul acesteia şi am descoperit noi discernăminte.

Aceasta se datorează faptului că o astfel de stare nu exista anterior în realitatea noastră, în procesul de corectare, sau în lumea de astăzi. Am început, de fapt, corectarea sufletelor! Până în acest moment, toată lucrarea anterioară a fost doar de pregătire. Păcatul (spargerea primului om), Babilonul, sclavia în Egipt, distrugerea templelor, iar apoi exilul au fost toate necesare pentru a pregăti dorințele de corectare. Acum vom începe această corecție!

Conexiunea atinsă între noi este primul nivel de corecție. Nu este clar încă, dar suntem deja la acest nivel. Este ca un copil nou-născut care nu înțelege, dar care deja trăiește în această lume. Vă spun că sunteţi deja în spiritualitate, dar acum trebuie să o descoperim în mod practic și de fapt să o  simţim.

Avem nevoie să dezvoltăm simţurile noastre. Când se naște un copil, de asemenea, el nu vede şi nu aude ceva la început. El nu se simte în această lume, ci numai după un timp el începe să răspundă la sunete si lumină. La fel, noi nu răspundem în acest moment, dar suntem de fapt în lumea spirituală și acum totul depinde de cât de mult ne-am dori să creştem în ea.

Un copil are un instinct natural să crească. Noi nu-l avem și, în loc să folosim instinctele naturale, trebuie să ne bizuim pe cont propriu, să stabilim legătura între natura noastră și Creator. Doar datorită legăturii nostre putem stabiliza acest organism prin adăugarea de mai mult și mai mult la el.

Suntem în mod constant primitori de noi dorințe și atribute și dacă noi nu le prelucrăm corect și nu le atribuim unităţii generale, ele devin o povară sub diverse forme, probleme și greutăți. Prin urmare, ar trebui să încercăm să le prelucrăm într-un mod foarte rapid și corect. În caz contrar, va trebui să muncim dublu, să facem astăzi şi ce nu am făcut ieri. Tot ceea ce nu a fost făcut cu o zi înainte va crește și va deveni de trei ori mai multă muncă și mult mai greu pentru a finaliza. Dacă mergem pe această cale, vom ceda în cele din urmă și ne vom preda. Apoi va fi necesar să se înceapă totul din nou.

Trebuie să ajungem la o stare în care nu vom mai avea nevoie să facem convenții. Vom continua într-o ascensiune şi mai mare chiar și fără ele. Dacă vom păstra starea de conectare la care am ajuns, nu vom avea nevoie de nimic. Ne vom dezvolta mai mult și vom începe să ne se simţim unul pe altul. Lecția zilnică va fi de ajuns pentru noi și vom începe să o perceapem pe un alt nivel și nu prin cuvintele care sunt transmise prin intermediul internetului. Toate acestea sunt foarte aproape.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 7/17/13, Scrierile lui Rabash

Teoria si munca practica

Când studiem înțelepciunea Cabalei este necesar să fim foarte atenți că teoria să nu umbrească muncă practică. Și totuși aici e o problemă…

Problemă este că mulți oameni se adâncesc în studiul Cabalei,detașați de viață, și încep să jongleze și să manipuleze cuvintele: aici este scris într-un sens, acolo este scris în alt sens.

Asta nu aduce nimic unei persoane. Pentru că cu asta nu se schimvă ci doar se bucură de manipularea mentală a tot felul te lucruri, dar nu obține nimic din ce reprezintă de fapt lucrurile.

Pur și simplu se joacă cu o „cutie” goală pe care este scris: Atzilut, Malchut, Bina, Zeir Anpin, Lumile ABYA… În acest fel el nu le simte interior, nu lucrează cu ele, cu emoțiile și caracteristicile lui.

Deci, este destul de periculos a prezenta Cabala în acest fel unei persoane, pentru că ea va începe să fie implicată în ea numai artificial, neavând o conexiune cu prietenii, neimplicându-se în diseminare fără de care pur și simplu va „putrezi”.

Este imposibil să crești în nivelul tău fără a dezvoltă nivelul inferior. Toată dezvoltarea spirituală este latență și asta pentru că lanțul trebuie să treacă de Sus  în Jos și de Jos în Sus.

Din emisiunea KAB TV – Secretele Cărții Eterne

Nu săpa groapa altuia

La un anume stagiu al dezvoltării, omenirea a găsit în sfârșit ocazia să-și înțeleagă răul egoist, natura ei josnică. Dacă ne uităm de aproape, pare să nu fie nimic bun în noi. Cele mai înalte și generoase fapte pe care le facem, le facem cu singurul scop de a-i exploata pe ceilalți.

Se întâmplă așa și față de preaiubiții noștri copii. Facem totul doar pentru beneficiul și plăcerea noastră. Un om este un egoist atât de mare, că acționează numai și numai într-o singură direcție, pentru el însuși. El nu este în stare să facă nicio altă acțiune. Întrebarea este, de ce ne-a creat Natura așa?

Întâi de toate, depinde de noi să fim conștienți de locul nostru în enormul mecanism al Creației. Ne regăsim în ea precum copiii mici care nu înțeleg ce fac aici pe Pământul acesta foarte mic raportat la dimensiunea universului infinit. Acest Pământ este precum camera copiilor noștri în care spargem totul ca niște copii obraznici, pe care părinții i-au lăsat nesupravegheați.

Și, dintr-o dată, ne amintim că dincolo de camera noastră există totuși și restul de casă și, după cum se pare, părinții sunt cei care ne-au creat. Natura nu este un mediu orb și sălbatic fiindcă nu se poate ca această lume să apară de la sine și din întâmplare. Se pare că sunt legi în ea pe care noi, schimbându-ne într-un fel, trebuie să le studiem și să le simțim.

A venit timpul să încetăm să alergăm nebunește precum copiii mici, luptându-ne cu noi înșine tot timpul. Haideți să ne oprim cel puțin un moment și să încetăm să ne certăm precum chiriașii aceluiași apartament. Va trebui în schimb să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, să privim în jur și să vedem ce se întâmplă. Poate vom reuși să găsim mai multe înțelesuri în viața noastră decât facem acum.

Până la urmă, suferim de pe urma conflictelor dintre noi și nu vedem nimic bun în această viață. Această întrebare preocupă omenirea din ce în ce mai mult și trebuie crezută. A venit poate vremea să abandonăm aroganța și ura fiindcă nu folosesc nimănui?

Aceasta este o caracteristică tipică timpului nostru. Dacă înainte omul a crezut că poate obține totul prin forță și va domina întreaga lume ca: Gingis Han, Iulius Cezar, Alexandru Macedon, Faraoni, Nabucodonosor, în timpurile noastre nu mai există dictatori mari, nici Hitler nici Stalin.

Omul de azi vede că nu există nimic etern în lume și că totul este depășit cu rapiditate. Deci nu exisită niciun motiv să ne pierdem viața dată nouă o singură dată. Omul ajunge subconștient la astfel de concluzii și intră în disperare.

Și totuși, adânc, pe fundul acestei disperări este o perlă minunată ce poate fi luată; este numită luna Elul. Este atunci când începem în sfârșit să înțelegem că tot ceea ce se întâmplă este pentru a ne învăța ceva. După o astfel de descoperire, începem deja o nouă dezvoltare și nu rămânem în interiorul conflictelor reciproce ce atrag națiuni întregi, ci ne ridicăm la un alt nivel de existență, un nivel sublim.

Luna Elul (lună calendaristică în calendarul evreiesc în care este Anul Nou și Iom Kipur – N.T.) este concepută pentru reînoire, pentru gândiri decisive legate de viața noastră. Trebuie să ne simțim starea prezentă ca fiind intolerabilă și să înțelegem că nu poate fi nimic altceva decât natura noastră egoistă. Depinde de noi să ne vedem cuprinși în această Natură enormă și cuprinzătoare, pură și exaltată, complet perfectă și infinită și, atunci vom fi șocați de starea noastră.

Cum se poate ca o ființă umană cu o astfel de inteligență și de dezvoltare emoțională, care îl plasează deasupra tuturor creaturilor, să se găsească în starea cea mai de jos, mai josnică și nemernică dintre toate, dăunător pentru el însuși și pentru restul Naturii? Nicio altă creatură nu este atât de dăunătoare!

Toate celelate acționează în funcție de inteligența lor, dar ascultă instinctele care le direcționează totdeauna spre situația cea mai bună. De aceea un animal nu greșește. Cea mai mică pisicuță nu va cădea de la înălțime, fiindcă se protejează instinctiv, pe când copilul mic poate să cadă deoarece el nu simte primejdia.

Ce rezultă de aici este că, odată cu dezvoltarea noastră emoțională și a inteligenței am obținut și libertatea de a alege și posibilitatea folosirii potențialului nostru înalt de dezvoltare fie corect, fie incorect. Aici este întreaga problemă.

Natura minerală, plantele și animalele nu au libertatea de a alege care să facă posibilă folosirea diferită a emoțiilor și a inteligenței. La ele totul e pur și simplu direcționat spre cel mai bun beneficiu propriu, aici și acum. Cu oamenii nu este nimic de genul acesta.

De aceea, oamenii, spre deosebire de pisică sau câine, își pot face singuri rău. În esență, asta se întâmplă. Avem cea mai mare inteligență față de restul creaturilor și totuși, o folosim în detrimentul nostru, fără ca măcar să înțelegem asta. Pănă la urmă, rezultă că ne săpăm singuri groapa pentru noi înșine.

Din KabTv „O viață nouă” 14/9/ 2014

Comutatorul percepţiei

Întrebare: Care este, după părerea dvs., cel mai dificil punct al ascensiunii către revelarea lumii superioare pentru un cabalist începător?

Răspuns: Aş spune că cea mai mare provocare este revoluția în înțelegerea propriei mele persoane şi a lumii, lucru care mi se revelează atunci când realizez că întreagă diferență dintre această lume și lumea superioară, este doar în percepția mea, în atitudinea mea față de lume: „Când mă raportez la ea natural, după cum m-am născut, egoist, lumea pe care o percep este numită ACEASTĂ LUME.”

Și din moment ce toți oamenii o percep în acest fel, o numim LUMEA NOSTRĂ”.

Când tratez lumea că și cum ea și eu suntem același lucru, când o tratez cu iubire și cu dăruire, atunci lumea pe care o percep și simt în acest caz este numită superioară, spirituală și viitoare, faţă de percepția mea anterioară.

Aşadar, consider că realizarea cea mai dificilă din viaţa omului este de a înţelege că există doar un „comutator” al percepției, iar el se află în om: „dorințele și gândurile îndreptate spre mine” se numeşte „această lume”, iar „dorințele și gândurile pentru alții”, reprezintă „lumea superioară”.

Este de negândit să ne imaginăm şi să simţim asta, încât să devină „a ta” , este atât de dificil încât este nevoie de ani mulți, iar din observațiile mele aș spune….zeci de ani.

Ne putem imagina cu ușurință și în mod natural „o altă lume” în afară lumii noastre, dincolo de limitele noastre, după moarte. E firesc să ne-o imaginăm că Pământul, sau în formă unor alte creaturi și imagini ,dar nu ca ce apare în percepția mea, cum ar fi obiectele și oamenii din jurul meu, că fiind părți ale mele sau părți din mine.

Nu putem acceptă acest lucru chiar dacă am auzit acest lucru în mod repetat și chiar dacă am citit că diferența dintre lumi este în atitudinea noastră față de ce mă înconjoară: către mine – simt această lume, în afara mea – simt lumea superioară.

Suntem atât de obișnuiți și atât de adânc înrădăcinați în senzația lumii înconjurătoare, ca o fermă și neschimbătoare realitate în care nu ne putem imagina că totul depinde de atitudinea noastră față de ea.

Cabala spune că eu percep lumea în interiorul meu și că nu există în afară mea. Prin urmare, mi-am dat seama” că trebuie să mă schimb doar pe mine însumi – percepția mea. A mă schimbă pe mine însumi nu înseamnă să îmi schimb dorințele și calitățile, ci atitudinea mea față de lume, intenția mea și cum să o folosesc, adică, folosindu-mă pe mine și mediul către mine (pentru mine) sau în afara mea (de dragul altora).

Mi-a luat mult timp pentru a formă acest comutator în interiorul meu. Dar după ce îl simți ca existent, lucrezi cu el, iar trecerea de la înspre mine (pentru mine) la în afară mea (pentru alții) devine singurul lucru important din viață. Adevărata lucrare spirituală începe de aici: auto analiză și acțiunea de corectare.

Astăzi, această revoluție în conștiință are loc în întreagă lume; toți oamenii ar trebui să simtă acest comutator în interior lor și deoarece această realizare are loc în mase, va fi relativ ușor pentru fiecare persoană.

Istoria omenirii – Dezvoltarea garantării mutuale (Arvut) – partea a treia

Baza Arvut este în natură

Unde putem găsi această abordare? Studiindu-ne, putem observa cât de clar am fost creați; toate organele noastre și toate sistemele din corpul nostru sunt complet interconectate. Niciun sistem, organ sau celulă din corp nu există pentru sine; toate sunt direcționate către nevoile corpului. Chiar dacă toate părțile corpului sunt la nivelul animal al existenței, prin conectarea împreună, ele crează un nivel mai înalt de dezvoltare, „homo sapiens”. Când toate aceste părți lucrează în armonie una cu cealaltă, ele se ridică mai sus de nivelul animal, deasupra unui trup viu.

Dacă ar fi să extindem această analogie la societatea umană, așa ar trebui ea să existe. Chiar dacă în interiorul corpului fiecare organ este egoist și vrea să existe pentru sine, „știe” totuși că viața este posibilă numai când toate organele interaționează împreună, când fiecare are grijă de rest. De aceea, inima alimentează cu sânge, plămânii cu oxigen, rinichii și ficatul curăță sângele și creierul „monitorizează” totul. În esență, fiecare organ este concentrat pe servirea celorlalte organe mai degrabă decât pe sine. Aceasta este „garantarea mutuală” din corpul nostru.

În corpul nostru, acest lucru se întâmplă în mod natural, dar în societate, noi trebuie să facem conștient acest tip de relație. De aceea, nu va trebui să distrugem răul din noi, trebuie doar să-l folosim în bine, în folosul întregii societăți.

Noi trebuie să arătăm fiecărui om, fiecărui grup, fiecărui sector de societate, fiecărei școli sau mișcări de gândire cum poate omul să-și folosească atributele în folosul întregii societăți și atunci oamenii vor vedea că, prin ajutarea celorlalți ei pot să se realizeze pe ei înșiși în întregime. Și atunci, diferențele și contrastele se conectează împreună; noi ne ridicăm la dimensiunea următoare și începem să înțelegem întreaga natură, scopul, și programul ei. Astfel, ni se dezvăluie știința de ordin superior.

Un instrument pentru influența directă a sorții

Întrebare: În toate sursele este scris despre importanța conexiunii. De ce există atunci un fel de orbire care nu permite oamenilor să vadă aceste lucruri?

Răspuns: Omul trebuie să fie în stare să simtă despre ce e vorba. Altfel, asta va rămâne sub forma unor cuvinte importante care nu au pentru el nimic realist în spatele lor.

Dar dacă el va participa într-un atelier, la o masă rotundă, atunci, deodată, va fi impresionat ca și cum niciodată nu ar fi auzit până acum că interconectarea poate trezi astfel de trăiri.

Deodată, el va înțelege totul. Înainte doar a auzit despre asta și, în cel mai bun caz, s-a gândit la asta pentru un moment. Dar omul trăiește într-un sentiment, materia noastră este dorință de primire; de aceea înțelegem noi totul prin inimă. Atâta timp cât cuvintele noastre nu ating inima, ele nu au niciun înțeles și rămân simplă filosofie, lozinci goale. Deci, noi trebuie să incităm omul și pentru asta trebuie să-l atragem într-un atelier special, cu întrebări care să-l întărâte și așa el va înțelege că aici se află o forță specială.

Va vrea să fie în această stare specială tot timpul, va vrea să continue din ce în ce mai mult, pe măsura dorinței sale. Noi trebuie să-l aducem la această trăire de câteva ori, astfel ca ea să rămână în el.

Mai târziu, el nu numai că va primi un sentiment plăcut, mai mult, va revela forța unității. Și noi vom fi capabili să-l învățăm să folosească această forță pentru a-și corecta viața, situația, cu scopul de a scăpa de rău; adică, există anumite stagii în recunoașterea intensității conexiunii.

Haideți să facem mese rotunde în țară și să încercăm să ne conectăm, să trezim în noi dorința de conectare, pentru ca ea să atragă Lumina Reformatoare care se va împrăștia între noi și va corecta totul. Fără îndoială, acest lucru va îmbunătăți situația. În afară de sentimentul de bine, acest lucru va cauza schimbări semnificative în zona nivelului corporal.

Dacă vom face toate acestea, se va trezi un șoc pozitiv în toată țara. Acest lucru va îmbunătăți relațiile dintre noi, chiar și comportamentul șoferilor pe drum. Încercați o dată și veți vedea.

Acest lucru este numit rugăciune adevărată. Când ridicăm o lipsă pentru conexiune, unitatea dintre noi trezește direct Lumina Reformatoare și devine „rugăciunea celor mulți”.

Avem în mâinile noastre un instrument cu al cărui ajutor dăruim direct Creatorului și activăm Forța Superioară. Prin urmare, nu avem nevoie de politică. Avem oportunitatea să facem acțiuni practice care să trezească Lumina Superioară. Ea este totdeauna gata și este în repaos absolut. Noi trebuie doar să o activăm.

În timpul atelierului, oamenii au nevoie să simtă că au trezit forța unității dintre ei și ea îi va ajuta. Noi trebuie doar să le explicăm că în interiorul forței de unitate dintre noi este ascunsă forța interioară a Naturii.

Toată Natura este un întreg, un mecanism unit; de aceea, când suntem uniți, trezim această forță specială care ne conectează cu Creatorul și ne umple. Într-o astfel de formă devenim un singur corp în care totul este în echilibru, fiindcă Natura este globală.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala din 18/6/ 2014Scrierile lui Baal HaSulam

Cum sa schimbi însemnările in Jurnalul Vietii!

Întrebare : Avem câteodată vise care par să ne transmită ceva mesaje. Putem să descifrăm aceste vise?

Răspuns : Eu nu am dat importantă niciodată viselor mele, şi nici măcar nu am încercat să îmi amintesc despre ce anume am visat.

Sunt două categorii de oameni. Prima categorie se angajează în gândirea despre esenţa vieții; ceilalți doar o trăiesc și asta e. Ei nu sunt îngrijorați în legătură cu „de ce trăiesc” sau „care este scopul existenței lor”. Motto-ul lor este „traieste-ți viață şi apoi mori” – ca şi cum nimic nu e mai mult de atât. Pentru acest oameni este foarte important ce anume se va întâmplă cu ei mâine și poimâine, în zece ani… Ei sunt marionetele oarbe ale destinului.

De aceea ei simț că dacă ar şti ceva în legătură cu viitorul lor, vor fi capabili să evite loviturile dure ale vieții și să îşi schimbe destinul.

Întrebarea este dacă este posibil. Dacă nu, atunci e mai bine să nu știm ce ne așteaptă pe viitor. De ar trebui să îmi bat capul și să mă îngrijorez cu probleme ce vor avea loc peste ani?

Mi-ar place să aud ceva predicții, prevestiri bune. Oricum, nu îmi pot controla destinul. În acelas timp „profețiile” pe care le fac unii pot varia semnificativ. De obicei, cu trecerea anilor, viață nu devine mai bună.

Numai Cabaliștii posed uneltele care pot schimbă soartă cuiva. De aceea cei care se angajează în Cabală, nu interpretează vise profetice. În fiecare moment Cabaliștii depun orice posibil efort să clarifice cum să pună în aplicare mai bine timpul lor și calculează scopul existenței lor precum și care este cea mai bună și cea mai scurtă cale de a obţine asta. De aceea, destinul lor este întotdeauna în mâinile lor; visele lor nu contează.

Să spunem că mâine cineva îți arată cartea vieții tale, ca un jurnal creionat zi de zi. Și că poți citi ce se va întâmplă azi, mâine, poimâine și tot așa. Este acest lucru bun pentru ține?

Comentariu: Desigur! Suntem total nesiguri legat de ce ni se va întâmplă mâine!

Răspuns: Lipsă acestui gen de cunoaștere este bună pentru noi. Jurnalul va conţine însemnări că „marți vei fi mustrat, miercuri vei fi concediat, joi îți vei rupe piciorul, vineri fiul tău se va avea un comportament necorespunzător la școală, etc.” Viețile noastre cuprind lucruri de acest gen.

De ce vrei să știi aceste lucruri în avans? Dacă știam astăzi despre necazurile care mi se vor întâmplă într-o săptămâna, o luna sau un an, cum aș trăi? Aș fi disperat. De aceea, cunoașterea viitorului nostru este inutilă. În schimb, ar fi o poveste chiar diferită dacă ați fi avut puterea de a schimbă însemnările din jurnalul vieții și să îl scrieți voi singuri. Această este ceea ce înțelepciunea Cabală ne învață. Este adevărata cheie pentru visele noastre.

Din emisiunea de pe Kab TV „ O viaţă nouă” din 11.01.2015