Michael Laitman, pe Quora: “ Ce este rău?“

Răul este un gând care urmăreşte numai propriul beneficiu.

Un astfel de gând acționează, de asemenea, în detrimentul celorlalți, deoarece gândul cum să beneficiem singuri, în timp ce trăim într-o societate interdependentă și interconectată, înseamnă că ne propunem să beneficiem noi înșine în detrimentul celorlalți.

Din gândul de a beneficia doar noi, putem ajunge să încercăm să-i doborâm pe alții și să-i facem să sufere, pentru că, în timp ce trăim în natura noastră fizică egoistă, simțim un impuls instinctiv de a fi mai buni decât ceilalți. Simțim astfel că beneficiem din a face rău altora, deoarece ne dă senzația că suntem mai buni, mai înalți, mai puternici și mai de succes decât ei.

În timp ce trăim și respirăm conform dorinței noastre egoiste de a ne bucura în detrimentul altora, ridicarea deasupra altora ne oferă o senzație de viaţă, în timp ce a ne simți mai puțin decât alții ne oferă o senzație de moarte. De asemenea, cu cât evoluăm mai mult, cu atât acest ego-rău devine mai mare și astfel cantitatea de fenomene și suferințe negative din lumea noastră crește de la o zi la alta. Suferința este o parte necesară a acestui proces, deoarece ne împinge să ne dăm seama că, trăind numai după dorințe egoiste, nu putem realiza adevărata fericire, pace, dragoste și armonie și, în cele din urmă, va trebui să ne ridicăm deasupra acestei firi rele pentru a experimenta pozitiv viața.

În evoluția noastră, ne apropiem de o etapă numită „recunoașterea răului”. Este o etapă în care devenim conștienți de adevărata cauză a răului din viața noastră – natura noastră egoistă umană care vrea să beneficieze singură, în detrimentul celorlalți – și că dorințele noastre de a ne aduce beneficii proprii nu ne duc pe niciunul dintre noi în niciun loc bun. Împreună cu această revelație, va apărea o dorință sinceră de a ne îmbunătăți viața, prioritizând beneficiul celorlalți în locul propriului beneficiu – de a ne conecta pozitiv unii la alții, deasupra impulsurilor noastre egoiste – și apoi de bunăvoie vom rearanja lumea conform acestui nou scop.

Întrebarea este dacă ne lăsăm conduși inconștient de impulsurile noastre egoiste către suferințe, din ce în ce mai multe, pentru a ne simți în cele din urmă neajutorați și a dori o transformare pozitivă – o formă de evoluție numită „tăvălugul dezvoltării” – sau dacă vom merge dincolo de tăvălug și să ne angajăm într-o educație care îmbogățește conexiunea, astfel încât să aflăm adevărata noastră natură și cum să ne ridicăm deasupra ei, fără a fi nevoie de suferință?

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Normele morale se schimbă constant. De exemplu, șovinismul și nazismul au fost înlocuite de toleranță; o atitudine tolerantă față de minoritățile sexuale și naționale. Sau, dacă mai devreme, divorțul fusese considerat ceva rușinos, astăzi poate fi chiar onorabil, deoarece se crede că se poate obține independență și așa mai departe.

Există principii care ar trebui să rămână constante, indiferent de cultura societății și de trecerea timpului?

Răspuns: Da. Acestea sunt principii de interacțiune corectă între oameni, atunci când formează o singură comunitate în care toată lumea se simte ca o parte integrantă a interacțiunii generale. În interiorul acesteia ei își descoperă starea lor perfectă, eternă. Ei trebuie să trăiască în acest sentiment. Acesta este scopul dezvoltării lor.

Întrebare: Ai putea enumera câteva principii care nu ar trebui schimbate indiferent de dezvoltarea umană, cultură și trecerea timpului?

Răspuns: Există un singur principiu: „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Nimic altceva. În practică, doar acest principiu ne conduce la crearea și menținerea sistemului de interconectare în cadrul căruia dezvăluim viața eternă și perfectă.

Acesta este motivul pentru care trebuie să realizăm acest principiu printre noi, adunându-ne în grupuri de zece și în grupări mici. Cabala practică deja se ocupă cu asta, cum să atragem energia specială numită lumina superioară care ne poate aduce mai aproape unul de celălalt, explică de ce suntem opuși unul față de celălalt și ne ajută să învățăm cum să ne ridicăm deasupra acestei opoziții.

Inițial, toți suntem deconectați pentru că am trecut prin așa-numita divizare. Acum, trebuie să ne apropiem unul de celălalt. În diferența dintre conexiune și deconectare, vom începe să ne simțim ca existând în fluxul etern al vieții.

Comentariu: Se dovedește a fi un paradox. Dacă ar fi să ieși acum și să întrebi oamenii dacă urmează principiul „iubește-ți aproapele”, aproape toată lumea ar spune că o face.

Răspunsul meu: Deci, este necesar să le explicăm oamenilor ce înțelegem prin cuvintele „iubește-ți pe aproapele ca pe tine însuți” și de ce acest principiu ne este dat în Tora, precum și de ce toată lumea se laudă că o poate îndeplini dar de fapt nimeni nu o respectă, etc.

Întrebare: Crezi că toate celelalte principii morale se bazează pe acest principiu?

Răspuns: Toate acestea sunt doar un caz particular de iubire a aproapelui.

Întrebare: Reiese că, dacă urmez acest principiu, voi oferi locul meu altora în transportul public și voi ajuta oamenii gratuit?

Răspuns: Pornind de la acesta, vei fi întotdeauna amabil cu ceilalți și nu vei putea niciodată să faci rău aproapelui. La urma urmei, dacă iubești o persoană, cum îi poți face rău?

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 10/9/20

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Acum câteva mii de ani, s-a observat natura ciclică a civilizațiilor. Vremurile grele dau naștere la oameni puternici. Oamenii puternici creează vremuri bune. Vremurile bune cresc oameni slabi. Oamenii slabi creează momente dificile.

Acum este un moment dificil. Se vor naște oameni puternici? Ciclul va merge așa cum a fost înainte?

Răspuns: Nu. Voi explica de ce. În acele vremuri, ei au înțeles legea dezvoltării egoiste a omenirii. Deci, dacă vorbim despre egoismul în creștere, atunci nu are de ales decât să se dezvolte în sus și în jos, ca o roată care merge înainte.

Această lume trebuie să înțeleagă că trebuie să apară o nouă forță, o forță pozitivă, forța binelui, care să contracareze forța negativă, egoistă, forța răului. Și putem exista pe legătura acestor două forțe, între ele.

Adică nu eliminăm forța malefică a naturii, ci o folosim treptat pentru a construi forța binelui împotriva ei. Și apoi aceste două forțe, precum plus și minus, ne vor conduce înainte. Nu va funcționa în alt mod, sper cu adevărat.

Întrebare: Se numește aceasta vremea ultimei generații, tot ceea ce au vorbit cabaliștii de-a lungul mileniilor? Timpul X a sosit?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și dacă nu urmăm această cale?

Răspuns: Natura ne va forța oricum.

Întrebare: Crezi că nu există nicio ieșire?

Răspuns: Nu, în niciun caz. Aceste structuri se schimbă și nimeni nu ne întreabă.

Întrebare: Ar trebui să atragem o forță pozitivă din natură?

Răspuns: Da. Aceasta este forța conexiunii universale. Toată natura din jurul nostru este de fapt integrală, interconectată și se determină reciproc. Nu există forță negativă și nici o forță pozitivă, dar relația dintre ele reglementează totul. Doar noi, la nivelul nostru uman, le denaturăm corespondența corectă.

Trebuie să ne asigurăm că învățăm în mod natural să menținem un echilibru între forțele pozitive și cele negative. Adică amândoi au dreptul să existe. Trebuie să respingi, trebuie să atragi, dar totul depinde de ceea ce atragi și de ceea ce respingi, nu orbește, ci în mod rezonabil, astfel încât la final să înțelegi cum funcționează toată natura și să o controlezi.

Întrebare: Care sunt cerințele pentru ca o persoană să realizeze acest lucru?

Răspuns: Abia atunci cineva devine om! Acum trebuie să ieșim din dezvoltarea noastră primitivă!

„Om” – „Adam” (din cuvântul „Adomeh”, similar cu Creatorul, similar cu forța pozitivă superioară) este cel care înțelege cum să acționeze deasupra puterii sale animaliste. Trebuie să ne așezăm pe forța noastră animalistă ca un om așezat pe un măgar călare pe el. Dar, de fapt, acum suntem conduși de măgar. Deci, să încercăm să ieșim dintr-un fel.

Din „Știrile cu Michael Laitman” KabTV, 10.12.2020

Filed under: Diseminarea Cabalei, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Întâlnirea viitorilor părinți din lumea noastră, este predeterminată sau nu?

Răspuns: Este predeterminată. Nu a fost întâmplător că am întâlnit această persoană.

Întrebare: De ce este făcut aşa? De ce cuplurile se conectează în acest fel?

Răspuns: Nu există coincidențe în lume. Nici o coincidență! Așa cum se spune în Maestru și Margareta: „Cărămida nu este nici aici, nici acolo… nu cade niciodată doar pe capul cuiva, de nicăieri”.

Întrebare: Dacă este aşa, nașterea unui anumit copil care se va naște este predeterminată ?

Răspuns: Totul este absolut predeterminat până la sfârșitul tuturor timpurilor. Nu este nimic nou.

Întrebare: Putem spune că există un moment bun pentru a concepe un copil?

Răspuns: Nici asta nu contează și nici nu depinde de oameni. Totul este aranjat de sus și așa se întâmplă. De fapt, o persoană nu alege nimic.

Întrebare: Dar când părinții decid că vor să aibă un copil, la ce ar trebui să se gândească?

Răspuns: Că vor să facă o persoană bună, care să fie utilă lumii și să se bucure de faptul că este benefic pentru lume.

Întrebare: Ce înseamnă „pentru beneficiul lumii”?

Răspuns: Să aducă oamenii împreună.

Comentariu: Imaginați-vă că dați această sarcină părinților!

Răspunsul meu: Ei se gândesc la asta în actul concepției. După cum este scris în Ketuvim, Iov 3: 2: „S-ar pierde ziua în care trebuia să mă nasc, şi noaptea când cineva a spus:  „Un om a fost impregnat”.”

Comentariu: De obicei, o persoană se gândește mai mult la sine, astfel încât să fie un copil bun, drăguţ, cald, iubit, sănătos. Se gândește-te mai mult la ea.

Răspunsul meu: Nu. Prin aceasta nu faci un copil, ci un animal. Iar dacă te gândești la modul în care va fi el în lume ca persoană, pentru lume, atunci creezi o persoană.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă un cuplu nu poate concepe un copil, dar chiar își dorește asta?

Răspuns: Încercați cât puteți. Nu poți face nimic. Chiar și astăzi depinde încă de o providență superioară.

Întrebare: Și ce va ajuta mai mult aici: mergi la vindecători sau la medici?

Răspuns: Trebuie să mergem la medici, trebuie să facem tot posibilul.

Întrebare: Și, în același timp, să-i cerem celui de sus ajutor?

Răspuns: Desigur, toate împreună.

Întrebare: Când va auzi El această rugă?

Răspuns: Acest lucru nu ne este cunoscut. Cu cât oamenii se străduiesc să facă bine unii cu alții și cu Creatorul, cu atât vor fi mai aproape de împlinirea acestei dorințe, deși acest lucru nu o garantează.

Comentariu: Nu este foarte clar: „bine unul cu celălalt și cu Creatorul”. Explicați acest punct, vă rog.

Răspunsul meu: Să acționeze între ei așa cum a fost stabilit inițial de către Creator.

Întrebare: Cum a stabilit acest lucru?

Răspuns: Totul este construit pe bunătate.

Întrebare: Cum ar trebui să se comporte viitorii părinți pe timpul sarcinii?

Răspuns: Trebuie să fim atenți unii cu alții, mai ales cu o femeie. Și încercați ca o femeie în timpul sarcinii să aibă gânduri bune, muzică, lecturi. În general, să o influențezi cu emoții și cunoștințe pozitive și mai elevate. Toate acestea îl influențează foarte mult pe copil.

Întrebare: Ce fel de muzică ai alege?

Răspuns: Eu personal susțin muzica clasică pentru că este cea mai potrivită, cea mai completă. Desigur, nu grele, ci clasice uşoare.

Întrebare: La ce ar trebui să se gândească o femeie în timpul sarcinii?

Răspuns: Despre aceasta este scris în Tora că o femeie se gândește doar la cel care este în ea, care a fost conceput și crește în ea. Numai despre el. Natura a prevăzut deja acest lucru, deci nu este nevoie să interfereze cu ea.

Întrebare: Care este momentul cel mai critic al sarcinii?

Răspuns: De regulă, primele luni. Apoi se pune temelia copilului.

Întrebare: Când trebuie dat copilul mamei?

Răspuns: Trebuie să așezați imediat copilul pe ea, astfel încât să simtă că este încă legat de mamă.

Întrebare: Îi oferă asta mai multă siguranță?

Răspuns: Atât pentru ea, cât și pentru el. Trebuie să existe o conexiune. Este foarte important.

Întrebare: Ce înseamnă laptele matern pentru creșterea bebelușului?

Răspuns: Laptele mamei nu este neapărat necesar de la mama lui, poate fi de la o altă femeie. Deși, este de preferat ca copilul să primească lapte de la mama sa. Și acest lapte este substanța cea mai apropiată de copil, purtând atâtea elemente, pe care nici nu le bănuim.

Întrebare: Ce primește bebelușul cu laptele matern?

Răspuns: Este imposibil de exprimat. Lumina superioară, numită Ohr Hassadim, lumină a milei, o primește de sus prin laptele mamei sale.

Întrebare: Cum comunică o mamă cu un copil care este alăptat?

Răspuns: Ea vorbește cu el prin asta. El o simte prin pieptul ei, iar ea îl simte prin pieptul ei. Acesta este un mecanism uimitor atât la animale, cât și la oameni.

Întrebare: Cât timp ar trebui să-și alăpteze o mamă copilul?

Răspuns: În general, se recomandă până la doi ani.

Comentariu: Nimeni nu respectă acest lucru.

Răspunsul meu: Știu că nimeni nu îl urmează. Dar, conform legii spirituale, alăptarea ar trebui să dureze până la doi ani.

Întrebare: Și dacă trebuie să mergi la lucru așa cum este astăzi?

Răspuns: Ei bine, toată lumea o face, este adevărat. Cui îi pasă de unele legi spirituale sau naturale?

Întrebare: Spui că totul este predeterminat și că toate acțiunile sunt predeterminate.

Răspunsul meu: Dacă îți strici viața, nu învinovăți natura.

Întrebare: Deci, am stricat viața atât de mult? Trimitem mamele la muncă la șase luni, un an și așa mai departe.

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Ce trebuie făcut pentru ca lucrurile să fie corecte?

Răspuns: Pentru a face asta corect – femeia nu ar trebui să lucreze deloc.

Comentariu: Desigur, acest lucru este imposibil în vremurile noastre.

Răspunsul meu: De ce? De ce este rău dacă doar bărbatul lucrează și câștigă suficient pentru familia sa, iar acest lucru ar fi suficient pentru ca familia să trăiască normal, calm, liniștit?

Întrebare: Spuneţi-mi, dacă mama este enervată sau după o ceartă cu tatăl, ar trebui să hrănească sau să nu hrănească copilul în acel moment?

Răspuns: Acest lucru nu este bun. Copilul va simți acest lucru foarte mult asupra lui și, prin urmare, astfel de stări sunt absolut nedorite! O femeie trebuie protejată, izolată de orice influență negativă, nedorită.

Întrebare: Adică toate acestea intră în copil, atât iritare, cât și ură?

Răspuns: Desigur. Toate acestea se vor strecura în copil și se vor manifesta în consecințe negative.

Întrebare: În general, copilul simte ce se întâmplă acasă, în relațiile părintești?

Răspuns: Desigur. Simte totul. Totul este simțit de el „prin aer”, chiar dacă se află în casa alăturată, sau într-un alt oraș. Toate acestea sunt transmise. Este foarte sensibil. Mama pentru el este ca un receptor pe care îl ascultă și îl percepe, chiar dacă ea nu îi spune nimic. Dar tot ceea ce afectează mama, el simte totul.

Întrebare: Se pare că mama este ca un al șaselea simț pentru el?

Răspuns: Desigur. Ni se pare că a ieșit din mamă și cordonul ombilical a fost tăiat. Nimic nu este tăiat.

[274965]
Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 10/5/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În prezent natura ne-a separat cu  acest coronavirus la fel ca ecranele calculatoarelor. Am început să dezvoltăm un fel de realitate virtuală. Care este următoarea etapă a nivelului de comunicare?

Răspuns: Când înțelegem că în conexiunea corectă dintre noi, nu în conexiunea pe Internet, ci cu sentimente corecte, putem să creăm o formă de unitate care ne va permite să simțim stratul ascuns al naturii, atunci vom începe să revelăm natura în forma ei adevărată.

Întrebare: Este clar că o comunicare fizică între oameni este mult mai dificilă decât cea virtuală, deoarece ea necesită energie și atenție. Este mult mai ușor să îi contactezi pe ceilalți prin intermediul ecranelor. De îndată ce învățăm să comunicăm prin  aceste ecrane, vom fi capabili să comunicăm fizic pe un nivel diferit?

Răspuns: Poate. Sper că asta este ceea ce se va întâmpla. Pot să văd din răspândirea Cabalei în lume că așa ne dezvoltăm.

De pe KabTV „Abilități de comunicare” 10/7/20

Filed under: Diseminare, Diseminarea Cabalei, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ronald Ferguson, profesor la școala Harvard Kennedy, a coautorat o carte despre creșterea copiilor de succes, Formula: Deblocarea secretelor pentru creșterea copiilor de mare succes. El și coautoarea, jurnalista Tatsha Robertson oferă „Cele 8 roluri ale bunilor părinți”.

Primul rol este „partenerul de învățare timpurie”. Părintele se implică în încercarea de a-l face pe copil interesat să învețe și a face învățarea și rezolvarea problemelor distractive chiar înainte de a începe școala.

Ce înseamnă să fii partener de învățare pentru un copil?

Răspuns: Când un părinte vorbește, el sau ea introduce și explică în avans copilului aceste senzații, aceste relații.

Întrebare: Îl încurajează în același timp pe copil să fie primul din clasă?

Răspuns: Nu. Nu este vorba de competiție, ci de atitudinea corectă.

Întrebare: Ce fel de atitudine ar trebui să fie?

Răspuns: A insufla copilului atracția pentru cunoaștere.

Comentariu: Al doilea rol se numește „inginerul de zbor”. Acesta este un părinte care controlează mediul unui copil și intervine atunci când ceva nu merge bine.

Răspunsul meu: Acest lucru este firesc. Mediul determină o persoană și dezvoltarea acesteia.

Întrebare: Poate un părinte să intervină și să mute copilul într-un mediu diferit dacă ceva nu este în regulă?

Răspuns: Cu siguranță!

Întrebare: Aceasta nu este constrângere?

Răspuns: Nu. Aceasta este o ajustare care trebuie făcută de sus.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă copilului îi place acolo?

Răspuns: Nu contează ce îi place lui.

Întrebare: Într-o asemenea măsură? Aproape forțat? Îl muți pe el sau pe ea la altă școală?

Răspuns: Da.

Întrebare: În ce fel de mediu ar trebui să mut copilul?

Răspuns: Cel care ajută copilul să se dezvolte și nu limitează sau creează niciun ideal fals în fața lui.

Întrebare: Care ar trebui să fie idealul mediului corect?

Răspuns: Liber, larg dezvoltat, prietenos, nu este restricționat în nici un fel.

Întrebare: Asta ar trebui să fie un mediu? Include aici profesori, cursuri și prieteni?

Răspuns: Desigur, totul.

Comentariu: Al treilea rol este „reparatorul”. Părintele se asigură că copilul are tot ce este necesar pentru a reuși, că nu se va pierde nicio oportunitate de a îmbunătăți viața copilului.

Răspunsul meu: Pentru a face acest lucru, trebuie mai întâi să educi părintele.

Întrebare: Care sunt principalele oportunități pentru îmbunătățirea vieții unui copil?

Răspuns: Societatea, mediul. Nimic altceva.

Comentariu: Al patrulea rol este „Revelatorul”. Un părinte-revelator extinde viziunea copilului asupra lumii, arătându-i lumea și oportunitățile disponibile și îl duce la muzee, biblioteci și expoziții.

Răspunsul meu: Așa este. Am fost crescut așa. Tatăl meu m-a dus tot timpul la cinematograf. Era un mare fan al filmului. Era un cinematograf în care aveau doar filme despre artiști, muzicieni și oameni extraordinari. Mergeam la toate aceste filme o dată pe săptămână.

Întrebare: Acest lucru ți-a extins viziunea asupra lumii?

Răspuns: Bineînțeles! De atunci, nu am mai văzut aceste filme despre mari artiști, muzicieni și oameni de artă.

Comentariu: Al cincilea rol este „filosoful”. Părinții își ajută copilul să găsească scopul punând întrebări profunde despre viață și răspunzând la ele. Crezi că este corect ca un părinte să fie un astfel de filosof?

Răspunsul meu: Este necesar să trezești astfel de întrebări într-un copil care să-l provoace mental și ca el sau ea să încerce să răspundă cumva.

Întrebare: Ce întrebări ai trezi  într-un copil?

Răspuns: Depinde de vârsta și caracterul copilului. Nu este ușor.

Desigur, întrebări despre baza universului, despre viață, despre natura care ne înconjoară.

Întrebare: Îi putem adresa unui copil întrebări precum „Pentru ce m-am născut? Care este sensul vieții?” Sau este prea devreme pentru el și nu ar trebui să facem asta?

Răspuns: Nu știu. Acest lucru trebuie făcut cu mare grijă. Nu vreau să sfătuiesc.

În principiu, copiii au aceste întrebări în copilărie. Apoi uită. „Pentru ce trăiesc, de unde vin, pentru ce sunt eu, ce sunt eu?” Și așa mai departe. Aceasta este încă o dezvoltare pre-hormonală. Apoi, hormonii încep să lovească și totul se termină în acest sens.

Comentariu: Al șaselea rol este „modelul”. Acești părinți își definesc valori importante și le insuflă copiilor lor.

Răspunsul meu: Nu sunt sigur de asta. Valorile părinților mei erau să mă facă muzician. A fost, desigur, teribil. Nu am apreciat deloc acest lucru și nu am putut aprecia. Nu mi-a plăcut să lucrez la mine în mod mecanic, să fac repetiții timp de cinci sau șase ore pe zi și mai multe lucruri de genul acesta. Uscăciunea asta m-a ucis. Nu am putut suporta și am făcut tot ce am putut pentru a mă desprinde.

Întrebare: În general, este corect ca părinții să definească valori importante pentru ei înșiși și să le insufle copiilor lor?

Răspuns: Așa reiese! Nu poți face nimic.

Întrebare: Înseamnă că principalul lucru este educarea părinților astfel încât să le fie insuflate valorile corecte? Și apoi copiii îi vor urma.

Răspuns: Da, așa este!

Întrebare: Al optulea rol este „vocea de navigare GPS”. Vocea unor astfel de părinți continuă să sune în capul copilului chiar și după ce au plecat de acasă. Ce crezi despre asta?

Răspuns: Așa este. Acest lucru rămâne, iar acest lucru este foarte important. Totuși, este doar un navigator. Prin urmare, este necesară verificarea valorilor pe care le au părinții și pe care doresc să le insufle copilului lor.

Întrebare: Cu alte cuvinte, trebuie să verificăm acest „navigator”?

Răspuns: Da. Aceasta este o problemă astăzi.

Întrebare: În mare aceste valori sunt practic toate egoiste?

Răspuns: Bineînțeles. Trebuie să educăm părinții. Luați toate aceste valori, insuflați-le părinților și lăsați-i să se educe cu asta.

Din „Știri cu Michael Laitman” KabTV, 14.09.2020

Filed under: Copii, Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Bill Gates spune că pandemia coronavirus ne-a dus cu douăzeci de ani în urmă, dacă nu mai mult. El de asemenea spune un alt lucru foarte interesant care nu se potrivește deloc cu ceea ce spui tu. Într-un interviu al New York Times “Cu toate acestea, dl. Gates a fost optimist că terenul pierdut va fi recuperat ‘în doi sau trei ani.’ Conductele de bani din turism, remitențe, împrumuturile Băncii Mondiale și alte surse ar începe să curgă din nou de îndată ce întreaga lume ar fi vaccinată, încheind pandemia; el se așteaptă să se realizeze până cândva în 2022.”

Asta înseamnă că vrea să restabilească trecutul.

Răspunsul meu: Ei bine, ce putem face? El este ca un copil mic confuz de toate calculele sale economice. Probabil de aceea a pierdut ceva bani sau poate invers, poate a făcut mai mulți bani.

Comentariu: Este un optimist și calmează lumea spunând că este posibil să ne întoarcem la starea în care am fost înainte, totuși tu spui că lumea nu va fi niciodată ceea ce a fost înainte.

Răspunsul meu: Niciodată.

Comentariu: Nu calmezi lumea.

Răspunsul meu: Nu! Eu spun lumii “lucrurile vor fi mult mai rele pentru noi.”

Întrebare: Poți să elaborezi asupra acestui lucru? Ce este atât de optimist în legătură cu asta? De ce trebuie să audă lumea asta?

Răspuns: Trebuie să audă că dacă nu se corectează pe ei înșiși și relațiile dintre ei, toți oamenii se vor simți rău. Toți oamenii se vor simți rău! Asta înseamnă că trebuie să ne corectăm pe noi înșine. Nu este niciun loc în care să scapi și nu este nicio altă alegere. Ce spun de este atât de rău?

Comentariu: Eu personal nu cred că este ceva rău în legătură cu asta, însă oamenii vor să se întoarcă la lumea în care am zburat și ne-am dus în vacanțe tot timpul și vizitat lumea.

Răspunsul meu: Poți să zbori oriunde vrei, dar nu vei putea să restabilești vechea lume în niciun fel.

Comentariu: Oamenii nu vor să șteargă lumea veche de banii lor.

Răspunsul meu: Știi, sunt filme în care o persoană părăsește un anumit loc, îl abandonează și apoi în doi sau trei ani totul acolo pur și simplu se dezintegrează, totul se destramă.

Întrebare: Deci tu crezi că aceasta este o gândire foarte superficială și gândirea corectă este că nu ne vom întoarce la trecut și trebuie să ne gândim la viitor?

Răspuns: Nu este nicio întoarcere înapoi! Arată-mi un eveniment istoric, un caz în care oamenii s-au întors înapoi. Nu există un asemenea lucru. Chiar dacă ei s-au întors după un război, după restaurare, a fost total diferit. Au fost orașe noi și relații noi!

Comentariu: Acesta este cel mai important lucru pentru tine, o relație nouă.

Răspunsul meu: Nu pentru mine. Este cel mai important lucru pentru natură și acesta este motivul pentru care natura ne pune în asemenea stări.

Întrebare: Nu este vorba despre turism, nici de orașe, nici de industrie, nici de mâncare, nimic, doar relații?

Răspuns: Este despre a aduce o persoană la starea de un întreg.

Întrebare: Este asta ceea ce vrea natura și va dobândi indiferent ce?

Răspuns: Desigur, iar noi alegem calea bună sau calea rea.

Întrebare: Poate natura să ne șoptească “Alege calea bună”?

Răspuns: Natura constant ne șoptește, dar nu vrem să auzim. Constant ne sugerează asa!

Întrebare: Asta înseamnă că nu auzim această voce a naturii?

Răspuns: Nu o auzim.

Comentariu: Ne auzim pe noi și doar țipăm “Du-ne înapoi. Nu vrem să trăim așa!”

Răspunsul meu: Acesta este singurul lucru pe care îl facem!

De pe KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 9/21/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

La Ştiri (BBC News):

„Jocurile Olimpice de la Tokyo amânate, vor continua anul viitor „cu sau fără Covid”, spune vicepreședintele Comitetului Olimpic Internațional.

„John Coates a confirmat … că Jocurile Olimpice vor începe pe 23 iulie anul viitor, numindu-le „Jocurile care au învins Covid-ul”.

„Inițial au fost programate să înceapă în iulie 2020, dar au fost amânate din cauza temerilor aduse de Covid-19 …

„‘Acum, mai mult ca oricând, acestea vor fi Jocurile care au învins Covid, lumina de la capătul tunelului.’”

Întrebare: Ce părere aveți despre afirmațiile sale?

Răspuns: Ce ar fi putut să spună? El trebuie să le arate tuturor că ei inspiră și se îndreaptă spre această cauză, construiesc, și așa mai departe. Că merg mai departe!

Întrebare: Asta înseamnă că ei nu văd raţiunea virusului?

Răspuns: Nici măcar nu simt cât de slabi sunt.

Comentariu: Ei simt că sunt puternici.

Răspunsul meu: Vor sta și vor plânge ca niște copii mici care își caută mama.

Întrebare: Aici ne conduce COVID-19?

Răspuns: Da, și mult mai mult.

Întrebare: Aşa încât să ne simțim cu toții ca niște cârpe?

Răspuns: Da, cum altfel? Abia atunci vom începe să ascultăm.

Comentariu: Dar ceea ce vedem este reacția opusă peste tot: Vom învinge virusul; vom găsi un vaccin …

Răspunsul meu: Uită-te la modul în care crești copiii. Îi aduci într-o stare în care ei înțeleg că au nevoie de tine! Apoi le spui ce să facă și, fără o alegere, te ascultă. Un copil plânge, dar totuși face ceea ce trebuie făcut, pentru că înțelege că nu are altă opțiune. Pe asta este construită generația egoismului.

Întrebare: Asta înseamnă că trăim constant într-o stare în care Creatorul este deasupra noastră și noi suntem în interiorul Lui și El ne conduce dintr-un loc în altul?

Răspuns: Da.

Întrebare: Așa am trăit de-a lungul istoriei și așa continuăm să trăim acum. Deci, vor avea loc Jocurile Olimpice sau nu, ce crezi?

Răspuns: Dacă ne comportăm bine, ele vor avea loc, iar dacă ne purtăm greșit, nu.

Întrebare: Ce cerere ați scrie către Forţa superioară  în numele Comitetului Olimpic Internațional? Ne-am dori foarte mult ca jocurile să aibă loc, ce ar trebui să scriem?

Răspuns: Aș scrie: „Atinge fanii, astfel încât să înțeleagă că trebuie să devină mai înțelepți, pentru a înțelege condițiile în care pot avea loc jocurile”.

Adevăratele Jocuri Olimpice sunt atunci când cel puțin în timpul jocurilor încetăm ura reciprocă și respingerea pe care o simțim unul față de celălalt.

Întrebare: Și trebuie să simțim acest lucru înainte de a începe jocurile?

Răspuns: Da, să ne pregătim pentru acest lucru în anul care vine.

Întrebare: Deci aceasta va fi pregătirea pentru Jocurile Olimpice?

Răspuns: Da.

Întrebare: Vă puteți imagina că C.O.I. va scrie o astfel de cerere către Creator?

Răspuns: Ar trebui să înceapă prin oprirea tuturor operațiunilor militare din întreaga lume, în acest timp.

Comentariu: Acesta ar putea fi un frumos apel pentru umanitate.

Răspunsul meu: Știm că adevăratele Jocuri Olimpice vor avea loc numai atunci când omenirea va dori să pună capăt, cel puțin pentru o vreme, tuturor războaielor, conflictelor și luptelor, și va dori să participe la lupta corectă, nu cu tot felul de viruși și stimulente interzise, ci exprimându-și grija direct, deschis, rațional și onest.

Ar putea fi uimitor! Dar, pentru a face acest lucru, trebuie să ne schimbăm total atitudinea față de jocuri, față de lume, față de război, față de toate.

Ce fel de jocuri ar putea exista astăzi fără stimulente? Cine ar concura astăzi fără astfel de droguri? Astăzi, laboratoare întregi și instituții funcționează pentru a oferi unui atlet o pastilă care, pe de o parte, nu va putea fi depistată și, pe de altă parte, îl va ajuta să progreseze, chiar dacă ulterior poate, ca urmare, muri. Acestea sunt jocuri? Asta este dezgustător.

Întrebare: Deci, acesta este motivul pentru care nu avem voie să ne apropiem de jocuri, deoarece acestea nu mai sunt jocuri și nu mai sunt Jocuri Olimpice?

Răspuns: Da, și chiar declarația lui John Coates, că „va continua anul viitor ‘cu sau fără Covid’… acestea vor fi „Jocurile care au învins Covid”! cum poate fi asta? Cu cine ai de-a face!? Nici măcar nu ești conștient de măreția jocurilor în sine, nu de jocurile care ar trebui să fie, nici de faptul că sunt de fapt deasupra naturii umane.

Jocurile Olimpice ne-au fost date pentru a ridica omul peste înclinația sa competitivă, astfel încât să câștige de fapt. prietenia și atitudinea corectă unul față de celălalt. Aici, însă, totul este construit pe ideea opusă. Vedeți ura invocată între toate națiunile înainte de jocuri. Este un lucru bun că aceste jocuri nu au loc.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 9/14/20

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Depresie, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Cum poţi scăpa de gândirea negativă?“

Pentru a scăpa de gândirea negativă și de toate problemele și crizele care decurg din aceasta, trebuie să fim conectați la gândirea fundamentală, care există înainte și dincolo de toate gândurile noastre – gândul care guvernează natura pe toate nivelurile ei: mineral, vegetal, animal și uman.

Cum putem obține acces la acel gând sublim atotcuprinzător?

Printr-o formă corectă de conexiune între noi.

În starea noastră actuală, emanăm gânduri și influențe negative prin menţinerea unei intenții egoiste asupra tuturor dorințelor noastre. Această intenție egoistă este exprimată ca o mulțime de „viruși” de exploatare a celorlalţi pentru profit, statut și control.

Cu cât gândim și acționăm mai mult în conformitate cu un modus operandi egoist, cu atât răspândim mai mult acești viruși către alții și, ca urmare, din ce în ce mai multe fenomene negative abundă în lumea noastră.

Egoismul nostru infectează societatea, devine mutant în societate și apoi se întoarce la noi cu o forță mult mai mare. În curând, cu toții vom suporta agonizând condiții de viață contaminate, în care conexiunile noastre egoiste se vor intensifica pentru a deveni din ce în ce mai negative și mai detestabile.

Astăzi, experimentăm diferite mutații ale urii, competitivității, invidiei, poftei, mândriei, controlului și a unei constrângeri din ce în ce mai mari de a exploata pe oricine și orice, dacă ne servește împlinirea personală.

Problema cu o asemenea abundență de gânduri negative este că obiectivele noastre de a deveni mai împliniți ne acaparează din ce în ce mai mult și constatăm că nici noi, nici ceilalți nu ne bucurăm cu adevărat în astfel de circumstanțe.

Ego-urile noastre se dezvoltă pentru a ajunge la concluzia că, dacă continuăm să încercăm să beneficiem personal în detrimentul altora, atunci nimeni nu câștigă și ne vom trezi din ce în ce mai neputincioși.

Cum putem, așadar, să ne schimbăm modul de gândire negativă și să declanșăm o altă formă, pozitivă, de dezvoltare?

Ar trebui să căutăm modalități de a transforma acest sistem, în conformitate cu principiul „Nu face altora ceea ce tu urăști” și „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Cu alte cuvinte, conectându-ne între noi pozitiv și investind în crearea unei societăți care sprijină, încurajează și ridică membrii să gândească și să acționeze pozitiv, deasupra înclinaţiei egoiste, atunci ne vom transforma pozitiv gândirea. Prin valorificarea și respectarea exemplelor de a face bine lumii și celorlalţi, atunci gândurile despre cum să îi influenţăm pozitiv pe ceilalți ar începe să se răspândească în societate, înlocuind gândurile negative, care decurg din valorizarea și respectarea obiectivelor individualiste și materialiste.

„Virușii” pe care îi răspândim între noi ar deveni apoi pozitivi. Gândurile pe care ni le transmitem sunt considerate viruși, deoarece ne pătrund, fără conștientizarea noastră. Este ca și cum am ghida alte persoane, concentrându-ne intențiile bune asupra lor, iar aceste intenții servesc pentru a-i influența pozitiv. Apoi vom face din lume un loc mai bun și mai sănătos.

Fiecare găzduim o anumită scânteie a universului și avem ocazia să ne asumăm responsabilitatea pentru această scânteie și să o activăm, prin crearea unei societăți care încurajează și susține conexiunile umane armonioase.

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “De ce Israelul se îndreaptă spre alegeri (încă una)”

Se pare că Israelul se îndreaptă spre alte alegeri generale, în ceea ce pare a fi o serie fără sfârșit. Nu este ca și cum aceste campanii ar da rezultate foarte diferite de fiecare dată, dar blocajul politic pare să lase politicienii fără altă opțiune decât să meargă la o alegere după alta, știind că nu vor rezolva nimic. Și este adevărat, nu vor rezolva nimic, deoarece atunci când politicienii vor separarea, astfel încât să poată avea bucata lor de plăcintă, nimic nu va fi rezolvat. Numai când se va ridica un lider care dorește cu adevărat să unească întregul popor, Israelul va ieși din impas.

De la începuturile sale, Israelul a adoptat o versiune a sistemului parlamentar britanic și a încercat să îl implementeze în noua țară. Dar ceea ce funcționează pentru alte națiuni nu va funcționa pentru noi. Așa cum Legea evreiască antică era fundamental diferită de cea a vecinilor săi în antichitate, tot așa acum trebuie să ne hrănim cu un sistem care servește scopului de a fi o națiune suverană.

Israelul a fost format din proscriși din diferite națiuni și triburi. Acești proscriși au respins propriile credințe și tradiții și s-au alăturat grupului lui Avraam, de când acesta a înființat grupul pe baza principiului unității deasupra tuturor diferențelor. Avraam a susținut că, deși suntem cu toții diferiți și, deși purtăm ură unul față de celălalt, trebuie să cultivăm elementul îndurării dintre noi și să-l încoronăm ca obiectiv principal. Acesta este motivul pentru care Avraam simbolizează calitatea milei.

Avraam nu a negat ura în rândul membrilor grupului său, dar a subliniat că numai dacă vom construi deasupra ei calitatea îndurării, vom construi o națiune puternică. Secole mai târziu, regele Solomon a formulat succint acest principiu când a spus: „Ura stârnește lupte și iubirea va acoperi toate crimele” (Prov. 10:12).

Conducerea Israelului a fost întotdeauna despre unitate, nu despre diviziune. Mishnah (Sanhedrin 4: 3) scrie că „Sanhedrinul era ca un semicerc rotund, astfel încât să se vadă reciproc”. Cartea Likutei Halachot explică ce înseamnă aceste cuvinte: „Iubirea este în principal faptul că s-au văzut, pentru că nu ar putea tolera ca cineva să nu-și vadă prietenul. … Vitalitatea este în principal prin pace și iubire în Israel, care este considerat a se vedea reciproc. … Acesta este sensul celor spuse de înțelepții noștri, „companie sau moarte”, pentru că vitalitatea se datorează în principal iubirii de prieteni … întrucât atunci când nu există iubire și există separare, este imposibil să primești vitalitate și este considerat ca fiind moarte … căci separarea între ei este considerată moarte”.

Acesta a fost sistemul de guvernare al strămoșilor noștri. Dacă comparăm acest lucru cu sistemul nostru actual, putem vedea cât de departe suntem de unde ar trebui să fim.

Israelul nu are loc între națiuni decât dacă funcționează așa cum a intenționat Avraam. Dacă nu, națiunile se vor întoarce împotriva noastră, așa cum au făcut-o de atâtea ori înainte, și astfel ne obligă să ne unim. Dar unitatea temporară nu ne va oferi altceva decât o pauză de la presiune. Dacă vrem să rezolvăm problemele lui Israel, trebuie să începem să funcționăm ca o națiune spirituală, așa cum am fost meniți să funcționăm – o națiune care răspândește lumina unității deasupra diferențelor și astfel devine „o lumină pentru națiuni”.

În sistemul actual, vom continua să ne certăm până când vom începe să ne luptăm fizic. Înainte de căderea celui de-al Doilea Templu, romanii au asediat Ierusalimul și au așteptat ca evreii din interior să se omoare unii pe alții și asta să le facă cucerirea mult mai ușoară. Fără să ne dăm seama de ce suntem aici și ce trebuie să facem, și insistând că numai noi avem dreptate iar ceilalţi greșesc, în loc să încercăm să promovăm unitatea mai presus de diferențele și ura noastră, facem cu noi înșine ceea ce strămoșii noștri și-au făcut unii altora pe atunci. În mod clar, nimic bun nu va ieși din asta.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Spiritualitate - Niciun comentariu→