Trebuie să înţeleg că, în relaţiile mele reciproce cu ceilalţi, forţa pozitivă este în exterior, iar forţa negativă este în mine. Nu întâmplător este scris, „inima omului este rea din tinereţea lui.”

Este o problemă a modului în care ne percepem pe noi înşine şi lumea. Ne imaginăm în mod natural că lumea este coruptă şi că noi sunt corectați. Avem grijă de noi înşine, gândindu-ne la ceea ce este bun pentru noi și privim la orice din perspectiva modului de a folosi totul pentru beneficiul nostru. Îmi fac griji în mod constant cu privire la un singur lucru: „Cum mă pot simţi mai bine?”

Acest indicator, acest program interior, care este permanent activ în noi, este ego-ul. Acest program îmi concentrează toate gândurile şi dorinţele într-o singură direcţie: să folosesc lumea pentru propriul meu interes.

Dacă mi-aş imagina că hardware-ul meu, „fierul” meu, este punctul de plecare, abilităţile mele, atributele mele, potenţialul gândurilor şi sentimentelor mele, care sunt în el, atunci ego-ul este software-ul meu. Acest software al auto-împlinirii a fost instalat în mine.

Atributele mele nu sunt nici bune, nici rele, dar software-ul egoist, care mă operează, mă obligă să le folosesc în beneficiul meu şi, în acelaşi timp, în detrimentul altora, deoarece acest lucru îmi permite să mă simt mai presus de cei care sunt în jurul meu. Acesta este ego-ul nostru, înclinaţia rea. Înclinaţia în sine este „fierul”, iar răul este software-ul, adăugarea.

Acum trebuie să întorc acest software de la rău la bine. Înclinaţia rămâne aceeaşi, dar schimb metoda de de folosire a ei. Văd că goana nesfârşită după auto-beneficiu doar mă prejudiciază în final. Înclinaţia rea este rea pentru mine, dar, atunci când încep cu ajutorul mediului să o schimb într-o atitudine bună faţă de alţii, de fapt îmi aduce și mie bine.

Cum se întâmpla asta? De ce mă simt bine când tratez pe ceilalţi bine, şi de ce mă simt rău atunci când fac rău altora? Este pentru că ajung mai aproape de adevăr în acest fel şi încep să simt că ceilalţi şi eu suntem acelaşi lucru.

Este ca o mamă care „fuzionează” cu copilul ei. Asta ne aduce împreună atât de mult încât ne simţim ca un întreg şi ne îmbinăm într-un sistem nou, inseparabil al relaţiilor reciproce prin oprirea de a diferenţia între ceea ce se întâmplă cu mine sau cu altcineva.

Astfel, toată omenirea devine o singură familie. Poate nu imediat, dar este un început şi am înţeles deja această abordare, care este în totalitate bazată pe psihologie.

Dintr-o „Discuție despre creșterea integrală” 11/07/12

Filed under: Educatie integrala, Egoism, Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Intrebare: Exista presupunerea ca o persoana care este inclusa mental in sistemul general integral va inceta sa aplice un efort psihic constant si ca va deveni lenesa. Exista un loc pentru a plasa eforturile liniare umane in lumea integrala?

Raspuns: Noi am evoluat in intreaga noastra istorie sub influenta egoismului care s-a dezvoltat in noi. Egoismul a trecut prin diferite stadii: egoism fizic, mancare, sex si familie si egoismul care ne-a indreptat spre bunastare, faima, putere si cunoastere insa astazi am ajuns la un impas si avem nevoie de ceva mai mult.

Forta de atractie a dezvoltarii fostului egoism dispare; persoana se indreapta spre ceva dar nu stie spre ce. De aceea noi avem aceste metode spirituale, tehnici, manipulari, Noua Era si lucruri de genul acesta. Oamenii devin interesati iar de religie; pare ca ne intoarcem acolo dar in realitate aceasta preocupare va trece in curand.

Intram in integralitate. Adica, acum umanitatea va incepe sa inteleaga ca, noua noastra stare este crearea unei societati integrale.

Si ce se intampla cu egoismul nostru?

Astazi, am ajuns la capat si de aici vom incepe sa construim un sistem integral sau sa devenim ca sistemul integral, natura, ceea ce este acelasi lucru.

Cum facem asta? Cu egoismul din noi.

Ce inseamna sa creasca; nu am spus deja ca nu va mai creste?

Incepe sa creasca astfel incat sa il transformati in integral. Acesta este un egoism complet diferit, care se va opune si va va impiedica sa deveniti integral. Si pe baza sa, uitandu-va la el, va puteti schimba pentru ca veti fi capabili sa vedeti toate lucrurile negative, aceasta spargere in acest mecanism si cum sa il corectati si sa deveniti integrali.

De ce avem nevoie de acest sistem?

Avem nevoie de el pentru ca prin toate aceste incercari, erori, suferinte, diferite conflicte, lipsa intelegerii si respingerii egoiste ale celorlalti oameni, egoismul meu ma va indeparta din nou.

De ce trebuie, ca pe baza sa, sa incerc prin eforturile mele sa intru impreuna cu ceilalti in sistemul integral?

Pentru ca, in momentul in care dobandesc aceste abilitati, invat ca un elev care exerseaza. Un elev primeste tot timpul teme; el ar trebui sa simta: corect sau incorect. Se spune ca incorectul se transforma in corect:” Un om experimentat este mai bun decat doi neexpermentati.” Cel experimentat este acela care realizeaza ca s-a abatut, ca a gresit. Adica, ne analizam constant greselile, dar ele nu sunt greselile noastre; astfel natura noastra egoista este special dezvoltata in noi, nu pentru ca vrem asta si pentru a ne ridica deasupra ei si sa cream o comunitate integrala.

De aceea egoismul creste, insa este un alt fel de egoism, indreptat impotriva comunitatii.

Aceasta este o munca diferita. Daca anterior am folosit egoismul liniar si cu ajutorul lui am avansat, m-am dezvoltat egoist, acum ma impotrivesc in mod constient lui, il transform in unitate integrala, conexiune cu ceilalti. Astazi, el este pentru mine ca un material de constructie; construiesc cu ajutorul sau.

Comentariu: Deci, pentru ca egoismul sa se manifeste, trebuie sa interactionez fizic cu lumea, trebuie sa fiu in aceasta lume?

Raspuns: Lumea noastra a fost creata pentru acest scop pentru ca in interiorul sau noi putem exista atat in calitatile egoiste cat si in cele inalte.

Din “Discutie despre Educatia Integrala” 30/05/2012

Filed under: Educatie integrala, Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce vrei să spui mai exact prin faptul că planul naturii s-a schimbat? Cum putem explica oamenilor obişnuiţi ce s-a schimbat de fapt?

Răspuns: Trebui pur şi simplu să arătăm oamenilor câteva filme despre interconexiunea dintre oamenii în lume, astfel încât să aibă o imagine clară a conexiunii umane la toate nivelurile – nu la niveluri cultural ştiinţifice, care sunt îndepartate de oamenii obişnuiţi, ci la cele tehnologice şi comerciale – diferite forme de garanţie reciprocă.

Mai întâi, ar trebui să arătăm unui om nevoia de conexiune la nivelul necesităţilor de bază: nu va putea să aibă grijă de el sau de copiii lui dacă nu este bine conectat, în mod integral, cu lumea. Dacă depind de alţii, trebuie să fiu în relaţii bune cu aceştia, dacă ei se simt bine şi eu mă simt bine. Asta înseamnă că trebuie să înţelegem că nu există altă cale.

Atunci, care este problema? De ce nu putem există în modul în care ar trebui să existăm? De ce nu putem micşora preţurile exorbitante ale bunurilor, al transportului, al conexiunii? De ce nu putem opri alocarea a jumătate din buget către securitate, dacă suntem aşa de conectaţi? De ce este asiguarea sănătăţii aşa de scumpă, încât trebui să vindem extra medicamente? De ce am dezvoltat aşa de multe lucruri redundante şi dăunătoare? Poate ar trebui să ne scuturăm de toate acestea şi să ajungem la un numitor comun, normal?

Trebuie să studiem natura, să ne concetrăm toate eforturile noastre asupra acestui lucru şi să acceptăm, în conformitate cu aceasta, legile comportamentului societăţii umane. Trebuie să răspândim metoda societăţii integrale în toată lumea şi, astfel, gradual, să ne schimbăm mediul, pentru a influenţa fiecare individ din societate.

Societatea noastră trebuie să fie generală, integrală şi nu împărţită prin graniţe şi naţionalităţi, care de fapt nu mai există. Sunt doar simbolice, în era tehnologiei moderne, cu transportul modern, etc. De fapt, pe cine protejează graniţele şi cine are nevoie de ele? Cine pe cine vrea să cucerească? Astăzi, milione de imigranţi se mută dintr-un loc în altul!

Trebuie să aranjăm toate acestea gradual şi în mod sensibil. Apoi, în câteva decade, vom fi în stare să construim o societate total egală. Aveam toate opţiunile, mai ales dacă suntem eliberaţi de toate lucrurile care nu sunt necesare.

Trebuie să prezentăm acestea oamenilor şi, gradual, să îi lăsăm să înţeleagă importanţa şi nevoia conexiunii noastre prin seriale TV, piese de teatru, materiale de studiu în şcoli, cursuri în timpul orelor de muncă la diferite companii, etc. Trebuie să luăm foarte în serios relaţiile de muncă publică şi socială. Asta trebuie să fie obligaţia fiecărui membru din grup.

Aceasta obligaţia va fi desigur completată cu importanţa scopului şi cu publicitate. Toţi oamenii importanţi şi celebrităţile trebuie să arate cât sunt de implicaţi prin simţirea a cât de importantă este punerea în faţa chemării naturii. Nu suntem vreun partid politic sau un individ care vrea să urce în top. Nimeni nu intenţionează să conducă sau să obţină ceva, suntem pur şi simplu noi, oamenii de pe această planetă, care suntem puşi în faţa acestei nevoi.

Din „Discuţie asupra educaţiei integrale” din 29.05.2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Intrebare: Cand persoana se confrunta cu o situatie negativa in viata sa incepe sa se intrebe, “Ce se intampla? De ce mi se intampla mie?” Si ca rezultat incepe sa dea credit unor lucruri care tin de mecanisme religioase sau ganduri cu privire la echilibru sau cinste.

Raspuns: Paradigma este foarte simpla. Daca intelegem ca exista o singura forta care actioneaza asupra noastra in functie de propriul sau plan, fie de buna voie fie fara alegere, noi tot trebuie sa fim atenti asa cum am facut de-a lungul evolutiei noastre. Asta inseamna ca tot ce mi se intampla are loc in acord cu acest plan. Astfel evenimentele pozitive sau negative apar doar pentru a ma ajuta pe mine si pe cei din jur sa avanseze.

Dupa multe discutii referitoare la aceste stari in care sunt influentat de altii si de modul in care ei inteleg si isi percep viata, incep sa inteleg ca cel mai negativ fenomen duce la cele mai bune rezultate atunci cand le folosesc pentru unitate si pentru a ma ridica deasupra propriei mele perceptii.

Acest fenomen ma impinge sa imi vad diferit viata si ma ajuta sa imi ridic sentimentele si propria minte spre unitate si in acest mod sunt cele mai bune si cele mai dezirabile. Trebuie sa fiu recunoscator lor mai mult decat sentimentelor pozitive care ma fac sa ma relaxez si nu ma indeamna sa avansez. Caz in care dorinta mea este implinita si deci de ce m-as mai preocupa de alceva,

Din “Discutie despre Educatia Integrala” 30/05/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca vad ca sotul meu nu ma apreciaza, trebuie sa nu dau atentie acestui lucru?

Raspuns: Nu, ar trebui sa te ridici deasupra acestui sentiment si sa nu il reprimi. Sa stabilesti o asemenea atitudine fata de sotul tau ca si cum primesti iubire.

Intrebare: Ar fi bine sa ii impartasesc si lui aceste sentimente?

Raspuns: Desigur. Ii poti spune, “Natura mea egoista ma face sa simt ca nu primesc suficienta dragoste si grija din partea ta. Nu mai ai grija de mine ca inainte; nu imi mai aduci flori; nu imi mai arati ca iti pasa de mine. Nu mai traim ca in tinerete, cand eram fericiti impreuna si petreceam mai mult timp amandoi. Acum este ca si cum fiecare dintre noi sta in propriul sau colt si asteptarile mele fata de tine au crescut atat de mult incat umplu intreaga noastra relatie.

Dar nu doresc de la tine nimic in afara de un singur lucru: in loc sa ne plagem unul de celalalt, hai sa ne impartasim doleantele. Sa le privim ca fiind ale noastre. Hai sa facem acest exercitiu.

Acest exercitiu va ajuta o persoana sa isi vada partenerul perfect si pe sine nu atat de perfect. Apoi, vom incerca sa ne tratam ca parteneri, aceasta este implinirea reala. In final, in ciuda tututror lucrurilor care au loc, te voi trata cu dragoste, asa cum o mama isi trateaza proprii copii in conformitate cu principiul “dragostea  acopera toate greselile”.

Eu cer acelasi lucru de la partener, deoarece atitudinea sa fata de mine va alimenta propria mea atitudine. Eu am nevoie de un model bun si corect de la el astfel incat el sa situeze toate eforturile noastre deasupra ego-ului. Cu cat este mai bun exemplul partenerului meu, cu atat mai important va fi pentru mine iar respectul meu fata de el va creste. Acest lucru imi va da puterea de a-l rasplati in acelasi mod.  

Pe de o parte, trebuie sa il ridic pe partenerul meu in proprii mei ochi si sa apreciez modelul pe care il infatiseaza. In fond, el isi depaseste propriile impulsuri si in acelasi timp eu descopar “slabiciunea” ego-ului meu care ma trage in jos si nu ma lasa sa ma ridic deasupra mea. Pe de alta parte, ar trebui sa fiu intotdeauna responsabil si sa fiu un model pentru partenerul meu si astfel sa ii dau putere. Astfel devenim modele unul pentru celalalt. Fiecare incearca sa fie atat profesor cat si elev in acelasi timp; odata isi inalta capul si alta data il pleaca. Acest suport reciproc este deja o conexiune reciproca corecta. Prin urmare interdependenta reciproca este revelata.

Noi trebuie sa descoperim beneficiul pe care il avem in timp, noul sistem de relatii reciproce care este bazat pe concesiile reciproce in care fiecare se depaseste pe sine. Noi ne ridicam la nivelul iubirii reciproce lasand deoaparte propriile frustrari, insa noi nu distrugem nimic si nici nu “ascundem nimic sub pres”, ci doar construim o forma noua din aceleasi caramizi, din aceleasi dorinte interioare care ne cresc in mod constant ego-ul.

Prin urmare, noi ne simtim in mod constant dependenti. Eu trebuie sa imi sprijin in mod constant partenerul si sa fiu un model de depasire a propriei stari si am nevoie de alceasi lucru de la eil. Astfel noi devenim parteneri adevarati impotriva ego-ului comun, impotriva dusmanului nostru comun, pe care il numim “sarpe”. Confruntandu-l noi incepem sa ne apropiem unul de celalalt si astfel sa devenim un intreg.

Din “Discutie despre Educatia Integrala” 11/07/2012”

Filed under: Casatorie, Educatie, Educatie integrala, Femeia - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce este atat de important ca 99% din populatie, sa ajunga la unitatea integrala? Putem spune ca daca ei se vor uni, atunci vor primi o forma in care va fi posibil sa le transferam forta interioara pe care o are 1%?

Raspuns: Este absolut corect. Daca oamenii exista in sparegerea egoista atunci este imposbil sa le transferam ceva. Mai mult, noi trebuie nu doar sa le transferam aceasta energie, aceasta cunoastere, ci sa ii aducem in aceeasi stare.

Asta inseamna ca 1% din totalul de 100% al umanitatii face asta in mod activ, in conexiune cu forta superioara, in legatura cu forta superioara din ei.

Si 99% dintre locuitorii pamantului fac asta in mod pasiv, construind relatii integrale, in conditiile noii integralitati. “Cum putem noi, “patrate”, “triunghiuri”, “dreptunghiuri” sa ne transformam in cercuri in armonie cu noua lume si cu noile nevoi.

Atunci cand ei se gandesc la asta si sunt educati si invata de la cei 1%, atunci se transforma in persoane integrale. Ei incep sa inteleaga, in mod natural ce este noua lume si descopera aceeasi forta superioara pe care au descoperit-o cei 1%. Forta superioara actioneaza si este revelata lor prin procentul de 1% al umanitatii, care constituie “conductorul” sau.

Nu este un fel de sistem artificial, in mod essential acelasi lucru se intampla si in lumea noastra. Daca ne uitam la lumea noastra si o analizam ca pe o piramida, atunci vom vedea ca doar 1% actioneaza, creaza si indrazneste. Ceilalti sunt cei care primesc. Ei participa fizic, dar de fapt folosesc profiturile obtinute de sus si adauga la acest “fertilizator” rezistenta lor.

Din “Discutie despre Educatia Integrala” 29/05/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Mai intai, avem nevoie de educatie integrala in care pe baza multor dovezi, a opiniilor oamenilor de stiinta, cercetatorilor si oamenilor de stiinta politici, noi descriem si aratam in mod clar oamenilor unde ne aflam de fapt.

O persoana nu stie nimic despre viata sa in afara de munca, fotbal, bere de toate lucrurile obisnuite. Persoana nu intelege ca in momentul in care dintr-o data conexiunea dintre noi se intrerupe, atunci aceasta lume va inceta sa existe: nu ceea ce vedem in jurul nostru, nu ceea ce avem acasa! Ma refer la faptul ca, fara comertul international, schimburile politice, culturale sau militare, indiferent de nivel, nimic nu va mai exista.

In primul rand, educatia integrala vorbeste despre calea evolutiei noastre si in care suntem acum blocati. Si din care nu putem iesi astazi. Evolutia continua insa si in fiecare zi, natiunile si tarile si toate civilizatiile sunt strans legate impreuna din ce in ce mai strans si singurul lucru pe care il putem face este sa existam intr-un mod integral.

Dar devine evident ca tarile nu stiu cum sa faca asta. Noi vedem asta pe pietele comune, in domeniul bancar, etc. Deci ce putem spune despre organizatiile de femei si copii si chiar despre institutiile care se ocupa cu educatia, unde fiecare se “acopera” pe sine? Rezulta de aici ca in aceste organizatii culturale si educationale nu este posibil sa ajungem la un numitor comun. Fiecare se gandeste la sine si fiecare se gandeste ca este mai mare, mai bun si ca ceilalti ar trebui sa asculte de el.

Si ce este mai important, este ca sistemul inainteaza si ca include si influenteaza toate partile, chiar si pe cele mai mci. In acest mod, fiecare depinde de celalalt.

Daca astazi discutati cu un fermier din China, Rusia, Europa sau America, care se ocupa de cultivarea orezului sau produselor din lapte sau carne, etc acesta va va spune ca fiecare trebuie sa faca ceva pentru ca in lume exista anumite structuri: Argentina produce carne, China altceva, si asa mai departe.

Eu m-am intalnit cu acest lucru. De curand am fost in America de Sud si de Nord si am vorbit cu oamenii care sunt implicati in agricultura. Ei stiu foarte bine ce se intampla in lume in acest domeniu, si nu numai in domeniul lor, ci si in altele.

Astazi un fermier care cultiva sa spunem piper rosu, cunoastre toate noutatile relevante pentru domeniul sau si este informat  cu privire la acesta. Inseamna ca o persoana este in mod constant dependenta de ceilalti. Persoana stie ca daca se intampla ceva undeva sau daca nimeni nu are nevoie de cultura sa, atunci el nu mai castiga.

Asta inseamna ca sentimentul general de dependenta ajunge chiar si la cele mai mci ferme iar in urmatorii ani si la oamenii obisnuiti.

Din “Discutie despre Educatia Integrala” 29/05/2012

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Principala noastră sarcină pentru următoarele şase luni este de a organiza educaţia integrală în întrega lume sau, cel puţin, să începem procesul organizării. La început, este esenţial să facem asta pentru ţările dezvoltate din Europa şi America de Nord, nu pentru ţările în dezvoltare din America de Sud sau China şi toate ţările Asiatice, adică să o facem pentru ţările dezvoltate care sunt deja expuse la criza globală. Cred că, în viitorul apropiat, criza se va manifesta mai puternic în Europa, iar apoi va lovi America ca un bumerang.

În timp ce Europa este în criză şi totul este deplorabil acolo, urmează rândul dolarului, deoarece sunt investite fonduri în economia SUA şi acolo este transferată o parte a finanţelor şi economia în general. De aceea, criza încă nu este clar demonstrată în SUA, este simţită doar prin faptul că oamenii trăiesc îndatoraţi şi se pot vedea interese pozitive. Iar atunci când Europa îşi va termina căderea, această bulă se va sparge în SUA şi apoi va fi cu adevărat rău.

Normal, până atunci egoismul uman nu este pregătit să audă nimic, pentru că este mult mai plăcut să urmăreşti un meci de fotbal decât să asculţi nişte cursuri, transformări, dezvoltări: unde trebuie să ajungem şi de ce. Cât timp pot supravieţui de azi pe mâine, nu sunt interesat de explicaţiile voastre. Dar, când mâine nu am nici fotbal nici necesităţile de bază, atunci apare o problemă.

De acee pregătim sistemul de bază al educaţiei integrale.

Din „Discuţie asupra educaţiei integrale” din 29.05.2012

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Problema vieții noastre este aceea că ne găsim într-un conflict egoist  permanent între noi, cine îl va ”devora” pe celălalt, îl va dărâma, va călca în picioare pe altul, va mușca, va fura și așa mai departe. Subconștient, noi ne măsurăm prin comparație cu ceilalți și trebuie să facem eforturi constante pentru a menține, chiar mințindu-ne, această senzație.

Dacă nu ne simțim superiori față de ceilalți, măcar într-o privință, devenim deprimați și ne simțim fără putere. Trebuie să ne răzbunăm, să distrugem și să conducem lumea către orice fel de război, în cazul în care vedem că nu reușim.

Aceasta înseamnă că lumea nu este importantă pentru noi și nici ceilalți oameni. Tot ceea ce ne este de trebuință este succesul nostru personal, mititel, individual și egoist. Toată lumea înțelege în fond asta și, din acest motiv, simțim, în mod natural, o tensiune interioară constantă. Aceasta este marea noastră problemă.

Atunci când ne gândim la succes, mai întâi ne gândim cum să punem piedici cuiva pe acest drum, cum să călcăm peste cineva care ne stă în cale și așa mai departe. Aceștia pot să fie oameni, organizații, probleme personale interioare sau orice altceva, dar eu trebuie să depășesc mereu anumite obstacole.

Totul provine din faptul că avansarea noastră se bazează pe o competiție egoistă, pe conflictele dintre noi. Aceasta înseamnă că mă găsesc într-o luptă permanentă atunci când întîlnesc un alt ego, o altă opinie.

Nimănui nu-i pasă de justiție, echitate. Eu trebuie să înving cu orice preț, mai târziu poate veni și restul! Dacă trebuie să schimb ceva pentru a reuși, să zicem punctul meu de vedere, eu sunt gata să o fac, deoarece a câștiga este acum mai important, pentru mine, decât faptul de a-mi păstra părerea. Cu alte cuvinte, în interiorul meu se face un calcul, de genul ” dau un bou pentru o vacă”, cu privire la ceea ce este mai important în acest moment, atât și nimic mai mult.

Din“discutie asupra educatiei integrale” 5/29/12

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Egoism - Niciun comentariu→

Astăzi vorbim despre o atitudine total diferită față de lume, față de oameni și față de noi înșine, ca sistem integral adus în fața noastră de către natură; aceasta arată faptul că societatea noastră este într-o criză a relațiilor și a legăturilor mutuale.

Dacă privim lucrurile cu atenție și analizăm acest fapt, vom descoperi că, acționând împotriva altora, eu acționez de fapt împotriva mea cu mai multă intensitate decât propria mea influență negativă. Eu influențez mediul înconjurător, conducerea lui, puterea lui și opiniile , iar totul se întoarce la mine ca un bumerang venit dinspre sistemul, ca un întreg, pe care îl înfrunt.

Mă aflu în situația unui angrenaj care s-a blocat și împiedică mișcarea întregului mecanism, dar rezistența pe care o simt este mișcarea generală a întregului mecanism, la care eu trebuie să mă opun. În final mă simt lipsit de putere, golit și fără motivație față de ceea observ: că nu reușesc în ceea ce fac și că lumea mi se împotrivește din ce în ce mai puternic, sub toate aspectele, în special în cele sociale și ecologice. Cu alte cuvinte nu izbutesc în nimic.

Dacă am putea observa acest sistem închis, dacă ne-ar fi revelat așa ca într-un film științifico-fantastic, în care, dintr-o dată, vezi imaginea de ansamblu în profunzime și am înțelege în ce măsură suntem conectați mutual, unul cu celălalt, ca niște roți dințate, atunci, pornind de la această imagine am începe să ne comportăm diferit. Ne lipsește senzația de apropiere, ce conexiune și de integralitate. Dacă am avea această senzație am fi forțați să ne schimbăm pentru că nimeni nu ar mai leza pe altcineva dacă el însuși ar fi afectat de zece ori mai rău. Același ego ne protejează de asta.

Dacă pe stradă văd un om violent nu încep să mă bat cu el ci traversez pe partea cealaltă. Similar, nu încerc să acționez împotriva unei persoane bogate, puternice, pentru că știu că ar putea să mă facă praf și pulbere și nimeni să nu știe de mine sau să mă ajute. Cu alte cuvinte, o persoană își alege domeniul în care se poate exprima, câștiga și realiza un profit și nu va încerca să sară peste nivelul său, căci înțelege că este condamnat la eșec.
From a “Talk on Integral Upbringing” 5/29/12

Filed under: Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→