Este dificil daca suntem în ego și dorim să facem unele aranjamente egoiste între noi. Încercând să rezolvăm problemele la un nivel egoist, ne vom certa tot timpul, vom avea dispute, nu vom cădea de acord, iar asta nu se va termina niciodată.

Dar dacă ne ridicăm deasupra egoului nostru, pentru a ne conecta și pentru a vedea toate argumentele și conflictele dintre noi, ca pe o invitație de a ne conecta, ca ”ajutor împotrivă”, ne vom simți în mod constant fericiți și puternici, jubilând și fiind capabili de orice. Dacă nu suntem în stare să facem ceva, vom avea cui să cerem ajutorul. Adică, ajungem la cererea către cel superior, o rugăciune, la care altfel nu am avea cum să ajungem.

Aceasta nu este doar o cerere, ci ”rugăciunea celor mulți” pe care o fac pentru întregul grup și nu pentru mine însumi. A cere pentru mine însumi nu ajută; din contra, ne ține distanțați și ne îndrumă pe calea suferinței.

Deci, în timpul discuțiilor de la mesele rotunde, spunem că vrem să lăsăm deoparte toate conflictele. Nu vrem să ne certăm și să vedem cine are dreptate, cine nu are și în ce măsură. Aceasta nu este o dezbatere în cadrul guvernului. Aici sunt oameni care vor să stabilească o nouă conexiune, fără de care umanitate este sortită eșecului.

Acest lucru este posibil numai dacă oprim toate disputele dintre noi și ne ridicăm la un nou nivel al conexiunii, pentru că ”iubirea”, care este mai presus de tot, ”va acoperi toate păcatele”, care sunt lăsate jos. Nu menționăm păcatele, ca și cum nu există. Și construim un pod deasupra lor.

Asta vrem să obținem în discuțiile de la masele rotunde. Înainte să o facem în public, trebuie să învățăm să o implementăm în grupurile noastre. Deci, trebuie să profităm de fiecare oportunitate de a ne conecta, în ciuda disputelor, conflictelor și respingerilor.

În acest fel operează forța superioară asupra noastră, provocând astfel de reacții și dând naștere la conflicte, pentru ca noi să avem nevoie de ajutorul celui superior. Așa cum este spus ”Cel care aduce pacea în Rai va aducea pacea și asupra noastră”.

Trebuie să atingem starea în care acest câmp de forță ne va influența nu prin polul negativ, ci prin cel pozitiv, în direcție opusă. Fiecare câmp de forță, fiecare magnet are un efect pozitiv și unul negativ, prin polul nord sau prin polul sud. Totul depinde de direcția noastră, de încărcătura noastră – de intenția noastră.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 6/21/12, Shamati nr.30

Filed under: Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce ne aduce conexiunea?

Raspuns: Conexiunea noastra se bazeaza pe faptul ca toti suntem parte a unei societati pe care dorim sa o imbunatatim, sa o facem mai justa si mai plina de compasiun,e care asculta cu atentie fiecare individ.

Vreau ca toti sa se simta bine! Nimeni nu ar trebui sa fie deposedat de bunurile sale si nu ar trebui sa luam bani de la bogati. Nimeni nu poate nega existenta straturilor mai slabe ale societatii: saracii, varstnicii, sau femeile. Nimeni nu ar trebui sa profite de pe urma altora.

Acest lucru este posibil doar daca stabilim mai intai o societate echitabila bazata pe egalitate. Din aceasta perspectiva, noi ii vom trata pe toti ca intr-o familie in care exista copii, varstnici, si parinti cu multe responsabilitati, obligatii si probleme. Insa, daca stam in jurul mesei, intelegem ce au nevoie copiii, ce medicamente sunt necesare bunicilor, si care ar putea fi suma cosului zilnice de cheltuieli pentru fiecare gospodarie. Apoi vedem ce a ramas si impartim acest rest intre noi si traim cu acesta.

Daca am putea actiona si rezolva toate problemele din societate printr-o asemenea atitudine iubitoare fata de toti, nimeni nu se va plange despre modul in care am actionat. Toti vor vedea ca totul este facut echitabil deoarece un copil are anumite nevoi iar varstinicii au altele. Asta inseamna ca noi trebuie mai intai sa ajungem la o conexiune asemanatoare cu cea din familie.

Apoi, chiar daca nu avem resurse mari, acestea vor fi suficiente si nimeni nu va avea de suferit si nu se va simti deprivat, adica exact lucrul de care se plang in general oamenii pe masura ce vad ca ei nu au ce au altii si mai mult pe socoteala lor.

Din Workshop-ul de la Toronto 20/06/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot lua parte barbatii si femeile la procesul integralitatii?

Raspuns: In principiu, nu exista diferente anume intre barbati si femei. In clasa, este preferabil, desigur, sa protejam barbatii de interferentele sexuale si sa ne asiguram ca desi stau impreuna intr-un grup mixt, acest lucru nu ii va distrage de la constientizare. In mod special daca sunt in cerc si se uita unii la altii si comunica, ei trebuie sa invete sa se ridice deasupra atractiei sexuale si respingerii „animalului” lor astfel incat sa se uite la fiecare persoana din cerc ca sursa dorintei, si ca fiecare poate deveni integrat cu ceilalti, deasupra corpului lor. Aici trebuie sa ajungem.

Daca remarcam acest gen de probleme persista, trebuie sa constituim un grup in care acest fel de probleme sa nu apara.

Intrebare: In faza a doua a studiilor, noi pregatim experti, atat barbati cat si femei. Sarcina barbatului este mai mult sau mai putin inteleasa. Insa ce sarcini ar trebui sa aiba femeile?

Raspuns: Cred ca mai multe sarcini educationale pentru copii, pentru pensionari, si mai putin pentru grupuri cu varsta intre 17-50 de ani unde mai potriviti sunt instructorii barbati.

Desigur, asta inseamna sa fiti acordati la societatea in care sunteti implicati cu :Europenii, Asiaticii sau Sud Americanii. Invatarea ar putea avea loc de catre cupluri care ar putea arata cum coopereaza cu succes unul cu celalalt. In acest fel, o buna atmosfera va fi creata in grup, si nu vor exista probelem sexuale.

Ei isi pot arata absoluta si egala cooperare, ca doi profesori, doua fiinte umane, care se apropie de lumea integrala, si doresc sa fie incluse in umanitate deasupra corpurilor lor, deasupra hormonilor, si a altor consideratii, si apoi asta va influenta grupul si ei vor putea sa fie capabili sa lucreze in tacere si in pace.

Din “Discutie despre Educatia Integrala”22/05/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Femeia, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Psihologii impart nevoile oamenilor in valori generale senzoriale cum ar fi prietenie, ocupatia, etc. si valori instrumentale ca de exemplu a fi meticulos, vesel, cu simtul umorului, performanta, puterea vointei, toleranta fata de valorile altora, o perspectiva mai larga, etc.

Rezulta deci ca, conflictele majore, dintre copii de exemplu, apar pentru ca ei nu vor sa fie politicosi sau atunci cand nu reusesc sa faca ceva. In orice caz, criza majora pare sa fie cu privire la valorile instrumentale.

Raspuns: Eu o vad ca pe o incapacitate a oamenilor de a se conecta. Ceea ce inseamna sa te reduci fata de altii, sa ii intelegi, sa ii vezi mai sus sau mai jos de tine, sa te pozitionezi fata de altii; cand sa fii bland fata de ei pentru a-i simti, sa indepartezi o parte din propriul „sine”, si sa te privesti pe tine si pe altii, acesta este intr-adevar un instrument.

Insa de ce ar trebui sa subliniez sau sa prezint sute de discernaminte fine de calitati si atribute cand toate acestea sunt bazate pe egoism?

Daca pot sa imi scad ego-ul, sa il indoi, si sa il plasez pe celalalt pe o pozitie superioara mie, toate atributele cum ar fi senzitivitatea, intelegerea, atentia, toleranta, bunatatea, etc, apar in mod natural.

In ceea ce il priveste pe celalalt exista doar o singura perspectiva in conformitate cu care eu sunt ori mai sus ori mai jos decat el. Cand suntem egali eu nu pot vedea la ce se refera calitatile sale, la ce parametrii. In ceea ce privesc aspectele superior sau inferior, eu percep foarte precis acest aspect.

Asta inseamna ca o persoana ar trebui sa fie antrenata sa se raporteze obiectiv la altii: Sa ne uitam la o persoana oarecare, care se afla in fata voastra: frumoasa sau urata, alb sau negru, nu conteaza. De fiecare data, incercati sa va plasati cu privire la un anumit atribut atat mai jos cat si mai sus fata de aceasta, si sa faceti acest lucru cat puteti de mult.

Nu este vorba aici despre intentia de a subestima pe celalalt folosind termenii „superior sau inferior”, ci doar de a intelege lucrurile. Cand ma plasez mai sus de celalalt, fac asta pentru a ii transmite ceva, pentru a-l invata ceva. Ma folosesc de mine ca de un instrument care il umple cu anumite emotii, cunoastere, etc. Il tratez ca pe un copil, eu fiind adultul, insa un adult cu intentii bune care il trateaza corect. Pot devei imediat mai mic decat el, si il pot inalta in orice fata de mine. Apoi devin copilul fata de adult, sau studentul fata de profesor, care acum poate primi. In acest mod pot fi imbogatit de oricine.

Este important sa spun ca eu niciodata nu am vazut adevarata imagine a lumii, ci doar aceea pe care ego-ul meu mi-o infatiseaza, deci aceasta imagine este distorsionata. Apoi, cand ma uit in trecut, vad cat de mult am gresit. Este insa posibil sa fi gresit?

Doar in acest fel pot sa evit sa gresesc si sa vad lumea in forma sa adevarata.Ma construiesc pe mine prin respectul fata de aceasta lume, prin respect fata de orice persoana si fiecare eveniment: oportunitatile de a studia, de a-i invata pe altii, de a gasi umplerea, si de a comunica in masura in care sunt gata de a asculta si de a fi eu insumi o sursa.

Aceasta este cea mai practica si eficienta metoda. Ea imi ingaduie sa ajung la stabilitate atunci cand altii ii vad pe cei de langa ei odata de sus si odata de jos, si sa devin flexibil si bland si sa fiu capabil sa ma pot descurca. Ca rezultat al acestei forme de comunicare, ajungem la mijlocul drumului si devenim egali gasind un punct obiectiv de echilibru. Spre asa ceva ar trebui sa conducem oamenii, a le arata ca acest lucru este posibil, astfel incat ei sa poata folosi aceasta metoda in diferite tipuri de comunicare.

Din “Discutia despre Educatia Integrala” 23/05/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca calea spre punctul de bifurcatie este inevitabila, atunci care este sarcina noastra, care este scopul?

Raspuns: Sarcina noastra este sa avansam spre acest punct inainte de a aparea in mod natural. Asta poate fi facut daca explicam si demonstram raul spre care ne indreptam, starea fortata in care ne aflam si cum aceasta stare fortata poate fi corectata spre o buna  dezvoltare constienta. Asta nu este doar recunoasterea raului ci este o corectie.

Aici, noi trebuie sa ne jucam cartea pe un foarte simplu, de baza, sentiment uman: atitudinea noastra fata de copii. Inca ne-a mai ramas o urma de predispozitie in acest sens, desi e departe de ceea ce a fost, sa zicem in urma cu 50 de ani. Azi, exista o anumita raceala si lipsa de consistenta a relatiilor dintre parinti si copii, dar o anumita baza a ei a ramas inca.

 In plus, noi putem lucra prin intermediul mass media si a celebritatilor. Avem nevoie sa prezentam lumii dezvoltarea integrala si autoeducatia/autodezvoltarea, ca o miscare la moda asa incat ea ar fi respectabila, ar darui onoare persoanei, exaltare, respect, stima de sine si un sens de apartenenta la o miscare de elita .   

 Din „Discutie despre Dezvoltarea integrala” 23.06.12

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare:  La urma urmei, omul este o fiinta rationala?

Raspuns: Asta e marea intrebare. In vremurile noastre, constiinta fiintei umane este directionata spre autodistrugere. Azi nu suntem rationali din nicio privinta.

Noi numim asta o „criza„, dar as putea sa o numesc si altfel. Acestea sunt treptele secventiale catre autodistrugere, exact ca un soarece care se misca direct spre falcile sarpelui ca si cum ar fi hipnotizat si nu este nimic ce ar putea face in acest sens. Hipnoza il impinge inainte si el trebuie sa o faca. Eu nu consider asta ca un mod rational de a aborda viata.

Azi suntem pur si simplu sclavii propriului egoism.  Acesta a atins maximum si ne guverneaza fara nicio subtilitate sau alte calcule si ne conducespre autodistrugere asa incat am putea in final sa ajungem  sa realizam raul.

Nu pot sa spun daca  se va ajunge acolo printr-o enorma suferinta. Asta depinde de oameni, de diseminarea metodei dezvoltarii si educatiei integrale.

Dar dezvoltarea noastra curenta nu e rationala. Nu vedem nimic rational nici in consumul nostru, comunicatii, arta, stiinte si nici in folosirea lor.

Vedem ca banul guverneaza totul. Mass media este deasupra politicii, guvernului sistemului judiciar, recompense si pedepse: totul este guvernat de bani. Iar asta este absolut nerational! Asta este o categorie pur egoista care nu exista in natura!

Am putea intelege asta daca ar fi facuta pentru putere, cunoastere si faima. Daca bunastarea este similara cu puterea, faima si cunoasterea, atunci ar putea fi o alta poveste, dar este pur si simplu o bunastare  in numele bunastarii. Este dincolo de limitele valorilor si categoriilor corporale. Ea devine ceva virtual.

 Din „Discutie despre Dezvoltarea integrala” 21.05.12

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum este posibil ca într-o societate egoistă să schimbăm sistemul relaţiilor economice ale unei familii, intr-un sistem integral de relaţii? În ce fel este posibil să te uiti la această situaţie?

Răspuns: Dacă societatea rămâne individualistă, atunci persoanele aflate sub influenţa educaţiei integrale şi sistemului de formare se vor schimba; ele vor percepe lumea într-un mod nou. Deci, cum această persoană schimbă lumea ei mică?

Cred că oamenii dintr-o familie vor începe să se raporteze la tot ceea ce fac, interacţionând între ei şi consumând informaţii pentru mica lor casă reciprocă, din punctul de vedere al consumului economic corect. Aceasta  înseamnă că vor avea tot ceea ce au nevoie pentru viata. Şi tot restul, sentimentul de împlinire, armonie, fericire, bogatie, tot ceea ce o persoană îşi doreşte, va veni la ea în mod special din sentimentul relaţiei ei armonioase cu lumea.

Desigur, împreună cu asta, influenţa lumii egoiste şi nearmonioase nu o vor trece cu vederea, ci ei de fapt, în orice caz, vor fi umpluţi pe plan intern cu fericire şi armonie pe care în mod constant o vor dobândi pentru ei înşişi.

Economia domestică se va schimba. Din necesitate, oamenii vor fi mulţumiţi cu hrana simplă, îmbrăcamintea simplă, mobilierul simplu, şi aşa mai departe. Cautarea plăcerii şi-a depăşit limitele intereselor corporale, prin urmare, aceste nevoi, nu vor fi găsite la nivelul auto-blocării, ci la nivelul natural, necesar şi corect pentru existenţă.

Acelaşi lucru, de asemenea, se referă si la nivelul venitului. Atunci când o persoană înţelege că nu are cerinţe speciale, când priveşte lumea în acest mod, atunci desigur,  va fi simplu, uşor şi gratuit.

În plus, nevoile oamenilor de comunicare vor fi, natural, la nivelul mediului care li se aseamănă în funcţie de structura lor, în conformitate cu integralitatea. În acest fel, aceste societăţi şi grupuri se vor dezvolta.

Dintr-o „Discuţie despre cresterea integrală” 5/21/12

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce trebuie să facem astfel încât vocea noastră liniştită, picătura din ocean, să fie auzită cât mai tare posibil, aşa încât picăturile să devină fluxuri şi oamenii în sfârşit să ne audă?

Răspuns: Cred că trebuie să fim pe creasta mişcărilor de protest, deoarece guvernul le studiază şi se teme de ele. Dacă ne ocupăm locul în această mişcare de protest şi creştem mai presus de toata lumea, arătându-le şi convingându-i că soluţia nu este în a distruge, jefui, sparge vitrine şi incendia magazine, atunci, în primul rând, guvernul ne va vedea ca pe un factor pozitiv, iar in al doilea rând, psihologii, sociologii, politologii şi alţii vor studia acest fenomen. Trebuie să intrăm în aceste mişcări de protest şi să acţionăm în paralel, arătând tuturor ideologia noastră, metoda noastră.

Sper că prin puterea marilor mişcări de protest şi a milioanelor acesteia, vom deveni cunoscuţi.

Desigur, mişcările de protest în sine, nu doresc să folosească metodele blânde pe care le oferim, dar pe de altă parte, ei nu au nici o metodă a lor- jefuind banci ca bolşevicii sau francezii în timpul revoluţiilor?

Deci, cum putem acţiona? Dacă acestea sunt ţări libere democratice, ar trebui să folosim sistemele parlamentare şi să le cerem să voteze pentru un membru sau altul, deoarece protestele de pe stradă nu au condus niciodata la nimic cu adevărat.

Ideea este că există o imagine total diferită aici. Dacă cândva mişcările de protest au fost un fel de catalizator al proceselor sociale, economice şi socio-politice, azi nu pot face nimic, deoarece am ajuns la o stare care nu are niciun loc pentru a fi catalizat.

Guvernul nu poate face nimic. Nu-l poţi împinge să ia nicio decizie. Poate taia placinta politică un pic diferit pentru a-ţi arunca niste mici bucăţi, pentru a cumpăra liderii mişcărilor de protest, sau alte astfel de acţiuni; există multe metode pe care le pot folosi aici.

Principalul lucru este că nici guvernul, nici mişcările de protest nu pot oferi nimic real, chiar dacă nu s-a copt încă, astfel încât mişcările să ne ducă mai repede la un punct în care ceva nou se naşte. Aici nimic nu se poate naşte. Astfel, ei înţeleg că, cu excepţia strigatelor „Dă-mi!”, nu este nimic ce se poate face si guvernul nu are nimic să ia şi să dea.

Am ajuns la o stare în care toate ţările sunt adâncite în datorii. De unde vor lua? Nu sunt fonduri suficiente pentru a da la toată lumea. Ce înseamnă a împărtăşi? Înseamnă să reduci cheltuielile pentru alte necesităţi. Să presupunem că oficialii fură, bine, aşa ca dau înapoi ceea ce fură; Chiar dacă îi puneţi în închisoare, le luaţi ceea ce au furat, şi să presupunem că, de acum încolo nimeni nu va fura; nu va schimba nimic. Nu vorbesc despre corupţia în anumite ţări, ci despre ţările democratice normale. Indiferent de modul în care calculează bugetul, nimic nu va ajuta, pentru că suntem într-o astfel de stare în care oamenii sunt concediaţi de la locurile lor de muncă, deoarece nu sunt necesari. Nu este nevoie de ei!

Aceasta nu este doar o altă criză care poate fi depăşită, ca şi în trecut, prin introducerea de noi tehnologii sau prin război. Înţelegem că astăzi, aceasta nu este soluţia la problemă. Prin urmare, noi nu luam rolul de susţinere a reducerii de personal, ci rolul profesorilor, predând sursa soluţiei pe care nu o are nimeni.

Acest lucru înseamnă că ar trebui să aratăm populaţiei că nu are o soluţie. Vedem ce se întâmplă cu mişcările de protest: incercarile lor de a face schimbări aparent pozitive conduc la rezultate opuse dupa un timp. Ce este mai mult, se întâmplă de fiecare dată. Deci, e mai bine să nu facă nimic. Atunci când statul încearcă să ajute şi începe să caute rezerve şi să să dea mai mult oamenilor, în cele din urmă conduce la preţuri mai mari şi la dezechilibru şi mai mare.

Nimeni nu are o solutie şi avem nevoie doar ca în mod constant, persistent şi cu încăpăţânare să oferim metoda noastră până când este auzită- metoda în conformitate cu care o persoană se va schimba prin ea însăşi şi va deveni o parte integrală a societăţii integrale. Atunci vom fi capabili să ne echilibrăm pe noi înşine, societatea şi natura şi vom ajunge la armonia generală.

Dintr-o „discuţie despre creşterea integrală” 21/05/12

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Să presupunem că avem informaţii despre viitoarele ameninţări care ne îngrijorează. Am auzit şi suntem de acord cu asta. Ce putem face pentru a le preveni?

Răspuns: Avem multe opţiuni şi multe moduri de a disemina. În primul rând trebuie să folosim toate diferitele mişcări de protest, deoarece acestea sunt de fapt un protest intern împotriva a tot ce se întâmplă în lume în aceste zile: împotriva creşterii preţurilor, cotei inegale a bogăţiei, precum şi alte fenomene asemănătoare. Acest protest este împotriva stării actuale a societăţii. Putem folosi cu succes acţiunile de protest, pentru a transmite mesajul la mase. Putem folosi grija pe care o persoană o are pentru copii. Vedem modul urât în care copiii sunt educaţi în aceste zile. Ei nu primesc nici o formă de educaţie, ci doar informaţii şi nu doresc nici macar acest lucru. Este violenţă în şcoli, problemele legate de droguri, abuz sexual, etc, familiile se destramă şi puţini vor să-şi păstreze familia.

Noi trebuie să încercăm cumva să arătăm unei persoane că este cu siguranţă posibil să trăiască altfel, deşi a crescut săturată de toate încercările de a face ceva. Este totul atat de simplu: Ea pur şi simplu are nevoie să navigheze pe net şi să ajungă la cursul de educaţie integrală.

Lucrănd cu copiii de şcoală, folosim o metodă foarte interesantă: în primul rând, profesorii sunt instruiţi şi apoi folosesc metoda integrală în sala de clasă. Putem vedea rezultatele în termen de cateva saptamani în schimbarea copiilor. Părinţii văd brusc copii total diferiţi, care au devenit mai buni, mai plăcuti, ascultători, şi aşa mai departe. Apoi, este nevoie să schimbăm părinţii, deoarece mediul influenţează copiii.  Aceasta înseamnă că ei, de asemenea, trebuie să participe la un curs de educaţie integrală. Nu este nevoie să le spunem despre schimbările viitoare, deoarece în momentul în care încep cursul şi participă la ateliere de lucru, ei descoperă brusc o existenţă cu totul diferită, un mod diferit de a comunica, o altă viaţă.

Astăzi pregătim în mod activ şi intens o intreaga echipa de lectori, profesori, educatori şi organizatori, care se vor ocupa cu acest lucru. Dar între timp, aceasta este doar o picătură în ocean.

Dintr-o „discuţie despre creşterea integrală” 13/06/12

Filed under: Copii, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Astazi, planeta noastra este absorbita de o nevoie inconstienta de distrugere. Cum putem opri asta? De exemplu, o persoana care se distruge consumand alcool ajunge la un punct in care ori piere ori se schimba radical si incepe sa duca o noua viata.

Raspuns: Eu sper ca situatia va evolua in bine in viitorul apropiat. Eu sper ca se va intampla inainte ca sa epuizam intreaga planeta si sa anihilam populatia, dupa care nici macar ruinele nu mai raman, la fel ca in filmele SF despre viitoul in care oamenii hoinaresc asemeni creaturilor primare, hranindu-se cu radacini, dupa ce au supravietuit acestei catastrofe, acestei rascruci.

Pentru ca aceasta schimbare pozitiva sa aiba loc cat mai curand, noi incercam sa diseminam metoda cresterii si educatiei integrale. Insa, sincer, nu am gasit suficient sprijin in oameni; avem o putere mica. Deci nu pot spune ca simt o satisfactie profunda.

Insa, nu cred ca umanitatea va disparea, pentru ca nu este intentia naturii sau cursul ei: acest intreg sir construit pe constantele foarte rationale ale cauzei si efectului, legilor, si gradelor. Prin urmare nu ne vom autodistruge.

Insa ne putem aduce la o stare in care o mica parte a oamenilor -care ar supravietui tuturor dezastrelor (atat naturale cat si a razboiului), pe care noi le declansam- nu vor putea sa ajunga la un echilibru cu natura si sa reveleze natura superioara ca absoluta armonie, integralitate, unitate, si vor exista la acest nivel.

Acesta nu este un grad pamantean. Este gradul la care ajunge o persoana ajunge la un univers nu la cel pe care il vedem astazi prin egoismul individual, ci intr-un mod diferit, o imagine stereo a naturii. Noi nu vedem o imagine plata a creatiei ci profunzimea sa, impreuna cu fortele care evoca aceasta imagine si le guverneaza si noi toti impreuna.

Noi vom vedea tot ce sta in spatele acestui ecran, in spatele acestui teatru. In fond, noi nu stim ce forte ne guverneaza. Noi nu stim ce se va intampla in momentul urmator. Noi trebuie sa ne obisnuim cu aceste forte, sa le revelam. Eu sper ca toate acestea se vor manifesta. Dar se vom manifesta doar cand omul va fi capabil sa devina in anumite moduri similar cu integralitatea si intreaga natura.

Din “Discutia despre Educatia Integrala” 21/05/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→