Medium a publicat noul meu articol “Preţul libertăţii ”

Pe măsură ce luptele din Ucraina escaladează și presiunea asupra civililor se intensifică, devine clar că un compromis sau o soluție „rezonabilă” sunt ambele inaccesibile. Nu numai că nenorocirea de pe teren crește, dar dușmănia dintre cele două națiuni se adâncește pe măsură ce suferința oamenilor se intensifică. Astăzi, depășirea altor națiuni cu forța militară este impracticabilă.

Prin urmare, părțile vor trebui în cele din urmă să lase armele jos. Dacă în acel moment, adversarii înțeleg nevoia de a-şi acorda reciproc libertate, vor putea avansa constructiv. Dacă totuși, ei insistă să încerce să se domine unul pe celălalt, prețul libertății va crește, deși libertatea va veni în cele din urmă.

Deși este dificil să examinezi un conflict în mod obiectiv atunci când ești parte din el, cu cât părțile se blochează mai mult în a face acest efort, cu atât mai mult își vor prelungi suferința. În cele din urmă, ei și întreaga lume cu ei, vor înțelege că războiul care se duce astăzi este o luptă nu numai pentru libertatea națiunilor, ci pentru libertatea fiecărei persoane și în cele din urmă, pentru libertatea sufletelor noastre. Lupta, prin urmare, este prețul pe care îl plătim pentru libertatea noastră.

Pentru a câștiga acest război, trebuie să înțelegem cu ce ne confruntăm, cine este adevăratul nostru dușman. Cu cât ne uităm mai mult la factorii din spatele acestui război, cu atât mai mult vom realiza că adevăratul vinovat este ego-ul uman, care îi determină pe toți oamenii să caute gloria, faima, puterea și bogăția. Cu toții avem un ego; este un monstru care trăiește în noi și numai circumstanțele și caracteristicile dincolo de înțelegerea noastră determină dacă ajungem într-o poziție în care s-ar putea manifesta în noi. Dar, chiar dacă nu este exprimat, un tiran egoist încă trăiește în noi toți.

Prin urmare, lupta noastră ar trebui să fie pe două fronturi: fizic și intern. Pe plan fizic, trebuie să facem tot ce putem pentru a ne salva viețile. Pe frontul intern, mai important, trebuie să fim în fața tiranului din noi și să căutăm să ne ridicăm deasupra egoului care ne separă și ne pune unul împotriva celuilalt până la moarte.

Lupta împotriva ego-ului are loc în moduri diferite, în momente diferite și în locuri diferite. În unele locuri se desfășoară violent, prin războaie, terorism sau alte forme de violență. În alte locuri se manifestă prin sancțiuni economice, deficit de produse de bază, prețuri care cresc vertiginos la energie și alte forme de dificultăți economice care ne influențează viața. În alte locuri, războiul se desfășoară prin bătălii politice. Oricum, aceste greutăți sunt toate prețuri pe care le plătim pentru libertatea noastră.

Ego-ul poate câștiga în unele locuri și pierde în altele, dar în final, va pierde cu totul. Timpul stăpânirii sale se apropie de sfârșit.

În eseul său „Libertatea”, scris în anii 1930, marele gânditor și cabalist Baal HaSulam a scris că fiecare tendință și caracteristică a unui individ este unică și trebuie să o prețuim și să o cultivăm. Ulterior, a detaliat importanța menținerii libertății nu numai a indivizilor, ci și a națiunilor. În cuvintele sale, „Din cele spuse mai sus, aflăm ce rău groaznic provoacă acele națiuni care își forțează domnia asupra minorităților, privându-le de libertate fără a le permite să-și conducă viața conform tendințelor pe care le-au moștenit de la strămoși. Ei sunt considerați, nu mai puțin decât ucigași”.

Și pentru a fi liberi, trebuie să ne eliberăm de ego-ul nostru. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să formăm noi conexiuni între noi, bazate pe preocupare reciprocă și sprijin reciproc. În loc să se suprimăm unul pe altul, societatea trebuie să învețe să încurajeze pe fiecare să fie adevăratul lor sine.

La rândul lor, indivizii trebuie să învețe să se ridice și peste ego-urile lor și să-și folosească abilitățile și capacitățile unice nu pentru propriul beneficiu și adesea în detrimentul altora, ci în beneficiul societății. În acest fel, dacă toată lumea va contribui la beneficiul întregii omeniri cu ceea ce natura le-a dat, va exista abundență, pace și armonie pe planeta noastră. Prin urmare, cu cât alegem mai devreme să plătim prețul pentru eliberarea de ego, cu atât mai repede vom ajunge la prosperitate.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Singurul distrugător din lume ”

Au trecut mai bine de trei săptămâni de când a început războiul din Ucraina și încă nu se vede niciun armistițiu. Reuters estimează că peste 15.000 de oameni au murit, iar peste trei milioane au fost strămutaţi. Totuși, nu apare un sfârșit la orizont. Devine din ce în ce mai clar că există un singur motiv pentru război și un singur scop pe care uciderea și distrugerea își propun să-l atingă: dominarea ego-ului.

În eseul său clasic de la începutul anilor 1930 „Pacea în lume”, marele gânditor și cabalist Baal HaSulam a scris că omul este guvernat de simțul unicității, sentimentul că numai eu exist în lume. La câțiva ani după ce a scris articolul, întreaga lume a experimentat efectele devastatoare ale acestei percepții.

De atunci, oamenii nu au devenit mai puțin egocentrici, ci de fapt mult mai mult. În 2009, psihologii Jean M. Twenge și Keith Campbell și-au câștigat renume pentru cartea lor perspicace Narcisismul Epidemic: Trăind în epoca îndreptăţirii. În ea, ei nu numai că deplâng „ascensiunea necruțătoare a narcisismului în cultura noastră”, ei subliniază și faptul că „creșterea narcisismului se accelerează”.

Actualul conflict din Ucraina demonstrează că egoismul uman a atins într-adevăr un nivel la care ororile celui de-al Doilea Război Mondial nu mai sunt un factor de descurajare. Încă o dată, ego-ul nu se va opri din nimic pentru a câștiga putere și control. Ego-ul, așa cum îl descrie Baal HaSulam, „simte că toți oamenii din lume ar trebui să fie sub propria sa guvernare și pentru propriul său beneficiu”.

Nu putem dezrădăcina ego-ul; este îmbrăcămintea noastră. Totuși, nu este nevoie să fie aşa. În schimb, trebuie să îl redirecționăm către obiective constructive, mai degrabă decât spre cele distructive. Deoarece avem un sentiment inerent al unicității, ar trebui să-i facem pe oameni să se simtă unici pentru contribuția lor la societate, mai degrabă decât pentru puterea și controlul lor.

Prin opinia publică, ne putem „manipula” pentru a acționa mai degrabă în favoarea societății decât împotriva acesteia. În acest fel, vom crea comunități în care oamenii se simt încurajați, în siguranță și iubiți tocmai pentru că ei contribuie cu abilitățile și eforturile lor la binele comun.

Distrugerea fără rost pe care o vedem astăzi este produsul naturii noastre. L-am putea evita dacă ne-am recunoaște natura și am trata-o în mod corespunzător. Pentru că nu preluăm controlul asupra ego-ului nostru, el ne controlează. Nu poate exista niciun compromis: fie noi, ca societate, guvernăm și direcționăm sentimentul de unicitate al fiecărei persoane către scopuri constructive, fie sentimentul nostru de unicitate, alias narcisismul, ne va conduce unde vrea. Dacă optăm pentru inacțiune, aceasta din urmă se va întâmpla și ne vom distruge pe noi înșine și lumea în care trăim. Aceasta este o certitudine.

„Ochii înțeleptului sunt în capul lui”, scria regele Solomon (Ecl. 2:14); el vede viitorul. Dacă suntem înțelepți, vom munci pentru a construi un viitor bun pentru noi și pentru copiii noștri. Dacă nu suntem, ne vom distruge viitorul prin propriile noastre acțiuni.

Filed under: Educatie, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Ar trebui ca Irakul să recunoască Israelul?“

Faruk, un tânăr de 14 ani din nordul Irakului, era pe moarte din cauza unei boli cardiace congenitale, iar medicii din Irak își pierduseră deja speranța. Prin conexiunile unei organizații de ajutorare, medicii dintr-un spital israelian au ajuns să-l opereze și să-i salveze viața. La întoarcerea acasă în Irak, tatăl său a spus: „Spun asta de aici, din Irak până în Israel. Sărut ochii doctorilor tăi, unul câte unul. Poporul israelian este o națiune milostivă”. Astfel de povești sunt într-adevăr încântătoare și ridică întrebarea: de ce nu putem normaliza relațiile dintre aceste două țări?

Pe de o parte, astfel de povești ating inimile multora, dar pe de altă parte, nu reușesc să atingă inimile liderilor. Pe scurt, nu ar trebui să ne uităm la lideri pentru o soluție pozitivă, ci ar trebui să căutăm în schimb să ne pregătim pentru a ne conecta în mod pozitiv unii cu alții. Altfel, ne putem aștepta să vedem lumea noastră îndreptându-se către un rău din ce în ce mai mare.

Trebuie să înțelegem natura umană și natura lumii. Motivul pentru care suntem „blocați” într-o tendință negativă spre înrăutățirea relațiilor dintre oameni, societăți și națiuni este în mâinile poporului Israel. Mingea este în terenul nostru: trebuie să ajungem în primul rând la conexiuni pozitive între noi. Este foarte dificil, pentru că acumulăm în noi înșine întregul ego al lumii, tot răul ei.

Cu toate acestea, trebuie să facem o operație specială asupra inimii poporului Israel, invitând forța pozitivă care locuiește în natură să ne îmbunătățească conexiunile. Facem acest lucru devenind un exemplu pentru toți oamenii de care dorim să ne apropiem și să ne conectăm pozitiv. Așa ne putem salva de nenumărate necazuri. Trebuie să înțelegem că oamenii ne urăsc doar în măsura în care ne urâm unii pe alții.

Națiunile lumii nu sunt rele. Mai degrabă, conexiunile noastre negative se proiectează asupra lor. Noi suntem cei care putem aduce corectare, deoarece suntem națiunea care a atins inițial starea de „iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuți” deasupra diferențelor noastre și nu trebuie decât să dorim să atingem această stare din nou. Dacă am implementa o astfel de corectare a relațiilor noastre unul cu celălalt, atunci am vedea un răspuns pozitiv major – una dintre ele fiind simţirea musulmanilor nu doar ca veri, ci ca frați ai noștri.

Bazat pe videoclipul „Medicii israelieni salvează viața unui copil irakian – Răspunsul unui cabalist” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, Pe Quora: “Ce este Purim? De ce este semnificativ?“

Purim reprezintă o stare numită „sfârșitul corecției”, în care umanitatea se contopește într-o conexiune perfectă armonioasă cu natura.

Kli (vasul) de la sfârșitul corecției se contopește cu lumina de la sfârșitul corecției – Kli-ul Ein Sof (infinitul) și lumina Ein Sof – unde simțim eternitatea și perfecțiunea și unde lăsăm în urmă toate problemele și necazurile și intrăm într-o lume fără limite, plină de lumină și bucurie. De aceea se spune că ziua aceea ar trebui să fie plină de vin și alte băuturi alcoolice.

Este semnificativ pentru că cu cât emulăm mai mult senzația de a exista în lumea eternă perfectă, unde nu există conflicte și probleme, ci doar o singură lumină care umple realitatea, atunci vom atrage acea stare de conexiune perfectă să existe printre noi și să ne umple. .Based on a speech by Kabbalist Dr. Michael Laitman 13 Martie, 2022. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, Pe Quora: “Cum ar arăta o lume fără intimitate?“

Ar fi ca și cum am fi cu toții goi unul în fața celuilalt.

Deși s-ar putea să sune groaznic, pentru că în prezent contam că avem tot felul de protecții asupra noastră, atunci când ne-am elimina protecțiile, atunci am deveni liberi. Adică nu am simți nevoia să ne închidem unul de celălalt și am putea să ne deschidem și să ne simțim nerușinați unul în fața celuilalt.

Putem fi liberi fie avand nimic, fie avand totul. Mai mult, putem acoperi orice sentiment de nesiguranță conectându-ne la forța pozitivă a naturii și invitând-o în viața noastră. Conform legii care ne ghidează realitatea – legea echivalenței formei – prin ajustarea atitudinilor noastre unul față de celălalt, astfel încât acestea să devină asemănătoare cu atitudinea forței superioare a naturii față de noi, atunci ne-am simți în aceeași stare fără limite, ca natura.

Cu toate acestea, în prezent ne aflăm într-o stare opusă naturii. Suntem egoiști, în timp ce natura este altruistă. Prin urmare, eliminarea intimității noastre pare în prezent un coșmar pentru majoritatea. Totul depinde de cât de bine suntem conectați: dacă ne dăm seama de conexiunile noastre în mod armonios, în care fiecare ne susținem și ne încurajăm unul pe celălalt să construim atitudini altruiste unul față de celălalt deasupra pulsiunilor noastre egoiste înnăscute, atunci ne-am simți complet în siguranță, în siguranță și încrezători și nu ne-ar fi teamă să ne pierdem intimitatea.

Pe baza videoclipului, “ Cum ar arăta o lume fără intimitate?” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman si Oren Levi. Scrisă/editată de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Viitorul nostru este astăzi ”

Timpul pe care îl petrecem cu noi înșine este de obicei prilejul unei introspecții profunde. La ce ne gândim când suntem singuri, a fost întrebarea pe care un nou studiu a încercat să o exploreze. Un studiu cuprinzător recent pe această temă a constatat că, atunci când o persoană este singură, el sau ea se gândește la trecut sau la viitor, în timp ce cu un prieten sau chiar cu un grup de oameni, el sau ea este concentrat pe prezent.

O nouă cercetare efectuată de Departamentul de Psihologie de la Universitatea Bar-Ilan din Israel a constatat că avem tendința de a evada în trecut sau de a fantazai despre viitor atunci când suntem singuri. Motivul este simplu: nu avem control asupra mediului nostru. Prin urmare, putem călători în orice moment și să sărim înainte și înapoi între gânduri despre trecut și fantezii despre viitor.

De îndată ce oamenii ne înconjoară, chiar dacă le simțim doar influența asupra noastră, suntem imediat conectați la prezent, la aici și acum. Chiar și fără a spune un cuvânt, oamenii din jurul nostru ridică întrebări fundamentale în interiorul nostru.

Momentul prezent aduce cu el o întrebare profundă despre gustul vieții. Trebuie să te confrunți pe loc cu ceea ce trebuie să faci pentru a-ți schimba viața. Este timpul nostru pentru libera alegere. De aceea, prezentul este cel mai dificil moment și preferăm să rătăcim în trecut sau în viitor.

Este o problemă complexă să perseverezi și să înduri această fracțiune de secundă. Putem reuși dacă ținem cont de scopul creației, care este să descoperim și să ne agăţăm de dătătorul de viață. Descoperim Creatorul, puterea supremă a naturii și absorbim calitățile Sale bune și binefăcătoare.

Prezentul se reînnoiește în fiecare clipă. Prin urmare, avem nevoie de un mediu care să ne ghideze în mod corespunzător, care să ne ajute să clarificăm întrebările esențiale despre viaţă și să nu pierdem o clipă divagând în tărâmurile trecutului sau în ispitele viitorului.

Dacă alegem un mediu bun, care este conștient de scopul creației, avem ocazia să ne confruntăm cu întrebări ca acestea în fiecare moment: Pentru ce trăim? Încotro vrem să mergem? Și cum putem folosi corect momentul prezent?

Dacă renunțăm la stăpânirea momentului prezent, vom continua să fim cufundați în ceea ce a fost sau va fi. Dar dacă urmărim căutarea adevăratului sens al vieții cu toată puterea noastră și folosim libertatea de a ne agăța de Forța Superioară, vom folosi atât trecutul cât și viitorul cu înțelepciune pentru a justifica acțiunile Forței Naturii prin tot ceea ce am parcurs până acum și pentru a câștiga încredere și speranţă în viitor. Deci, de ce ar trebui să ne facem griji pentru ziua de mâine dacă ne bazăm pe Forța Superioară în momentul prezent?

Când dezvoltăm o viziune spirituală asupra realității, nu ne mai percepem viața ca pe un fenomen uman temporar pe pământ, ci ne ridicăm deasupra trecerii timpului; descoperim că timpul există doar pentru ca noi să ne setăm corect butoanele percepţiei.

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Zohar - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Copii, imaginație și creativitate ”

Când copiii se uită la un film, sunt lipiți de ecran. Copiii sunt în mod natural imaginativi; ei „trăiesc” ceea ce văd. Ei nu fac deosebire între fantezie și realitate așa cum fac adulții. Imaginația lor îi poate duce oriunde – în cele mai minunate locuri sau în locuri care îi vor lăsa traumatizați. Prin urmare, este responsabilitatea noastră să vedem că ei merg în locuri bune.

După ce copiii urmăresc un film, deseori putem vedea cât de profund îi impresionează. Putem găsi limbajul corpului, tonul vocii și frazele personajelor pe care le-au urmărit reflectate spontan în copii. Acestea nu sunt doar impresii trecătoare, ci și influențe care le modelează întreaga viziune asupra lumii și au un impact semnificativ asupra viitorului lor.

Deoarece copiii învață în mod natural prin exemplu și percep ceea ce văd pe ecran ca realitate, ei percep evenimentele din film ca exemple ale vieții reale. Drept urmare, vor încerca să imite în viața reală comportamentul și atitudinea protagoniștilor pe care i-au văzut în film.

În consecință, dacă dorim ca urmaşii noștri să crească sănătoși la minte și capabili mintal, ar trebui să-i expunem la divertisment care le oferă exemplele potrivite. Există mai multe lucruri pe care trebuie să le luăm în considerare atunci când vine vorba de a oferi copiilor exemplele potrivite.

În primul rând, filmele pentru copii ar trebui să prezinte personaje realiste, nu mutanți sau personaje distorsionate de orice fel. De exemplu, dacă animalele nu vorbesc ca oamenii, nu ar trebui să facă acest lucru în filmele pentru copii. Animalele care vorbesc pot fi un bun divertisment pentru noi, dar ele distorsionează percepția copiilor asupra realității.

În al doilea rând, un film bun nu trebuie nici să predice, nici să sperie. Dimpotrivă, ar trebui să capteze copiii și să-i ducă într-o călătorie care le va insufla o atitudine pozitivă față de ei înșiși, faţă de prietenii și familia lor și față de mediu. Gândirea ar trebui să fie următoarea: conexiuni sociale bune produc rezultate bune. Când lucrăm împreună, dăruim, iubim, împărtășim și ne îngrijim, putem schimba orice în bine.

În al treilea rând, ar trebui să pregătim copiii înainte de a viziona un film și să vorbim cu ei după aceea. Pregătirea și încheierea împreună îi vor ajuta să proceseze corect mesajele și vor profita la maximum de experiență.

În cele din urmă, ar fi o idee bună să le dați o temă, de preferință unui grup de copii precum frați sau colegi de clasă. Sarcina ar trebui să fie cam așa: pe o foaie curată de hârtie, desenați o lume nouă, perfectă sau un oraș perfect. Descrieți relațiile dintre oameni, unde și cum își construiesc casele, cum arată școlile, parcurile și magazinele și tot ce face parte din viața lor.

După aceea, purtați o discuție serioasă despre misiunea lor; sunt multe de învățat din asta. La sfârșitul proiectului, puteți duce copiii să vadă profesioniști și să-i întrebați despre munca lor. De exemplu, întrebați profesorii cum își văd locurile de muncă, cum se simt ofițerii de poliție cu privire la relația dintre ei și civili, cum iau arhitecții decizii cu privire la diferite aspecte ale caselor pe care le proiectează și cum afectează aceste decizii viața oamenilor care locuiesc în ele, etc.

După cum scria William Shakespeare, „Toată lumea este o scenă, iar toți bărbații și femeile sunt doar actori”. Depinde de noi să stabilim dacă copiii noștri se uită la filme de groază sau la filme vesele. În mare măsură, acest lucru va determina dacă cresc crezând că viața este un coșmar sau o aventură minunată.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Care sunt unele caracteristici interesante ale poporului evreu?“

Israelul are cea mai mare rată din lume de donații de rinichi către străini, ceea ce servește drept exemplu de paradox: pe de o parte găsim astfel de manifestări de sensibilitate și sprijin în Israel și pe de altă parte, vedem un loc în care ego-urile oamenilor adesea se ciocnesc. Cum coexistă aceste două extreme?

Este într-adevăr caracteristic evreilor, care se şi ridică la cer, dar și cad în adâncurile prăpastiei. Natura noastră este în așa fel încât nu putem fi doar într-o extremă, dar din moment ce ne-am constituit inițial ca un popor care a atins o stare de unitate mai presus de tendinţelele noastre de diviziune, atunci devine caracteristic pentru noi să avem două opuse în noi înșine.

Acum trebuie să facem toate eforturile posibile pentru a ne înălța din adâncurile prăpastiei, adică din scufundarea în egoismul nostru – dorința noastră de a ne bucura unul în detrimentul celuilalt – pentru a ne corecta egoismul și în schimb, să ne folosim dorințele pentru a aduce beneficii altora.

Avem capacitatea de a inversa tot ceea ce pare negativ în pozitiv, adică în beneficiul celorlalți, cu ajutorul intenției. Intenția este gândul a ceea ce dorim să obținem dintr-o anumită acțiune, iar o intenție bună este aceea în care ne propunem să aducem beneficii altora prin acțiunile noastre. De asemenea, fiecare persoană are capacitatea de a-și conduce fiecare acțiune cu o bună intenție în beneficiul celorlalți. Prin urmare, merită să ne exercităm această abilitate – să ne angajăm în construirea unor medii care să nutrească crearea unei bune intenții – pentru a ajunge la o stare de existență mai armonioasă, pașnică și mai fericită.

Bazat pe videoclipul „Cum pot exista două extreme în același loc” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când în om apare întrebarea despre sensul vieții, este important cum o folosește? Este important să înțeleg că aceasta este din punct de vedere calitativ o nouă dorință care îmi dă ocazia să mă ridic la un alt nivel?

Răspuns: Da, dar numai dacă ai o soluție la întrebarea: „Ce urmează dincolo de această viață?” Mai mult, trebuie să fie realitate și nu ceea ce îți promit ei, de exemplu, „Dacă ucizi cincizeci de oameni, atunci vei merge imediat în rai cu o sută de houris”.

Fără să crezi pe cuvânt pe nimeni, poți descoperi de fapt următorul curs al existenței noastre, dincolo de corpul nostru, poți ieși din el acum și poți începe să înțelegi adevărata realitate. Încă trăiești în această viață și următorul său nivel apare deasupra; o continui si vezi ca este nesfârșită și perfectă. Atunci merită trăită, nu altfel.

Astăzi nu vrem să avem copii. Pentru ce? De ce? Când văd cum este viața și cum suferă oamenii, investesc într-un copil și îl educ, pentru ce? Ca de la 15 ani să înceapă să se simtă nefericit? El însuși întreabă subconștient: „De ce m-ai născut?”

Prin urmare, dacă nu răspund la întrebarea mea despre sensul vieții mele și al copiilor mei, atunci existența noastră pământească trebuie să se termine acolo înainte ca soarele să iasă.

Uite ce se întâmplă cu Europa. Există date demografice negative peste tot. Ne este greu să trăim? Deloc greu! Oamenii trăiau în condiții mult mai rele și dădeau naștere și la cincisprezece copii. Și acum nu are rost să dai naștere nici măcar la un singur copil pentru că omul este atât de gol în interior încât simte acest gol în continuarea lui.

Și aici, în generația noastră, Cabala este revelată și ne oferă oportunitatea de a dezvălui o perspectivă care ne va schimba întreaga viață.

KabTV „Prim-plan. Rezumat” 4/7/10

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Israelul îi tratează pe palestinieni în același mod în care naziștii i-au tratat pe evrei?“

Aceasta a fost una dintre întrebările dintr-un sondaj adresat publicului norvegian, publicat de Centrul de Studii ale Holocaustului și Minorităților Religioase din Oslo, iar mai mult de o treime dintre cei care au răspuns credeau că Israelul îi tratează pe palestinieni la fel cum i-au tratat naziștii pe evrei. în timpul Holocaustului. O astfel de atitudine coincide cu școlile și mass-media norvegiene care prezintă Israelul drept marele răufăcător al Orientului Mijlociu. Astfel, se ridică întrebarea ce vor gândi generațiile viitoare despre Israel dacă acest material este vehiculat și nu am progresat dincolo de astfel de atitudini?

Nu am progresat dincolo de niciuna dintre aceste atitudini pentru că nu am corectat nimic. Antisemitismul nu trece, decât cu condiția ca evreii să se schimbe pe ei înșiși, să înceapă să relaționeze între ei înșiși, cu viața lor, cu locul lor și cu lumea în mod diferit și sincer.

Trebuie să știm de ce existăm și cine suntem ca națiune. Existăm pentru a arăta lumii forma corectată a societatii umane ca întreg. Forma corectată este „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Dacă vom face progrese în această direcție, atunci vom putea influența întreaga lume, inclusiv Norvegia. Aceasta este regula după care trebuie să trăim cu toții. Dacă am trăi după ea, atunci toți oamenii ar simți o iluminare pozitivă venită de la poporul evreu și, mulțumită evreilor, toți oamenii ar fi, de asemenea, mai aproape de a realiza această regulă.

Astăzi, suntem condamnați pentru felul în care îi tratăm pe palestinieni. Cu toate acestea, dacă noi, în Israel, vom începe să implementăm relații de iubire unii pentru alții, chiar dacă doar puțin, atunci măsura în care ajungem la iubirea reciprocă va schimba în consecință viziunea lumii despre noi. Ne-am găsi atunci și mai aproape de palestinieni, norvegieni și de toți ceilalți.

Noi, evreii, am avut odată relații de iubire reciprocă, dar de atunci le-am pierdut. Am dezvoltat o ură comună unul față de celălalt în locul iubirii și asta este sursa fiecărei probleme. Dacă reparăm conexiunile dintre noi sparte, atunci ne-am corecta și relațiile cu restul lumii. Leacul pentru antisemitism se află astfel în iubirea dintre noi.

Bazat pe videoclipul „ Israelul tratează palestinienii la fel cum i-au tratat naziștii pe evrei?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi.

Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→