De la știri (NewYorkTimes): „ Peste tot în lume, țările se confruntă cu stagnarea populației și scăderea fertilității, o inversare amețitoare de neegalat în istoria înregistrată, care va face ca petrecerile de primă aniversare să fie o priveliște mai rară decât înmormântările, iar casele goale o oroare comună. …

„Demografii prezic acum că până în a doua jumătate a secolului sau posibil mai devreme, populația globală va intra pentru prima dată într-un declin continuu.

„O planetă cu mai puțini oameni ar putea ușura presiunea asupra resurselor, ar încetini impactul distructiv al schimbărilor climatice și ar reduce sarcinile casnice pentru femei.”

Răspunsul meu: Va fi bine pentru toată lumea. Vom începe să ne gândim la lucrurile de care trebuie să scăpăm, la ceea ce trebuie să încetăm a mai produce, la ce este excesiv. Cu ce se ocupă umanitatea? Producție. Deci nu vom produce ceea ce nu este necesar.

Consumul va scădea, iar rata natalității va scădea în consecință. La urma urmei, în orice familie, când vor să aibă un copil, ei tot planifică: „Ne putem permite sau nu, cum vom acoperi costurile?

Întrebare: Crezi că va prevala rațiunea?

Răspuns: Toată lumea o are deja, fiecare familie.

Numai la animale totul este construit pe instinct, dar un alt lanț funcționează pentru ele: mai puțină hrană le determină să aibă o rată mai mică a natalității. Automat. Ele nu gândesc că este necesar să nască mai puțin, o au insuflată în natura lor: mai puțină mâncare, natalitate mai mică.

Întrebare: Poți spune că, în timp, vom deveni mai conștienți?

Răspuns: Nu, este același egoism care ne controlează și ne îndeamnă fie să dăm naștere, fie să nu dăm naștere.

Întrebare: Ne va conduce acum la faptul că în principal nu vom da naștere?

Răspuns: Oamenii nu vor să aibă grijă de alții. Egoismul crește într-o asemenea măsură. De ce ar trebui să investesc în acești copii care nici măcar nu-mi vor mulțumi mai târziu? Ei pur și simplu părăsesc liniștiți casa de parcă nu mi-ar datora nimic și aș dori să cer cel puțin ceva de la ei.

Totul se învârte în jurul egoismului. Chiar dacă copiii mei dau naștere la nepoți, tot necesită un fel de participare din partea mea. Nu voi fi genul de bunic împovărat cu noile generații.

Rabash a spus foarte simplu despre atitudinea copiilor față de părinții lor: „Închide gura și deschide buzunarul”. Atât!

Comentariu: Și va deveni din ce în ce mai drastic. În plus, viitorul nu este deosebit de promițător. În plus: „Vreau o viață liniștită”. Și rata natalității va scădea …

Răspunsul meu: Totul va fi bine. Acesta este un sistem reglat automat de natură, de nimeni altcineva. Sau numiți-o „Creator”.

Întrebare: Și ce vrea El?

Răspuns: El vrea să creeze cele mai potrivite condiții pentru corecția noastră, pentru auto-corectarea noastră.

Suntem la o răscruce de drumuri: ce parte a corectării noastre va fi preluată de guvernarea superioară și ce parte a corectării o vom prelua noi în mod conștient.

Până acum, nu văd nicio mișcare spre aceasta, nicio înclinație din partea umanității care își dă seama că ar trebui să fie diferită, mai sociabilă, mai pregătită să accepte provocările naturii în mod conștient și să abordeze cumva acest lucru, să seteze aceste sarcini pentru sine.

Nu văd că sunt create centre de cercetare, așa cum se face de obicei în umanitate, pentru a studia acest fenomen: ce se întâmplă cu noi, cu umanitatea, cu societatea, cu familia, cu copiii și cu părinții? Ar trebui să existe o mulțime de astfel de instituții, diferite în fiecare națiune, în fiecare grup, în fiecare țară. Trebuie să studiem toate acestea.

Trebuie să producem tot felul de cercetări pe această temă. În schimb, văd nu numai că oamenii de stat nu sunt deloc preocupați de acest lucru, nu vorbesc deloc despre aceștia, ei sunt interesați doar de locul lor, dar chiar și societatea, bărbații, femeile și familiile. Nu există nici o presiune, nici o provocare din partea societății de a crea astfel de centre de cercetare.

Nici măcar nu am văzut cercetări publice serioase pe tema pandemiei, cu adevărat serioase, nu medicale, nu strict specifice, ci cu privire la societate, familie, copii, și așa mai departe. Nu văd că sunt implicați în acest lucru sau că sunt preocupați de asta.

KabTV „Știri cu dr. Michael Laitman”, 06/10/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare de pe Facebook: Cum putem distinge între dorințele egoiste pe care le am și dorințele altruiste? Foarte des ego-ul ia forme diferite, astfel încât este dificil să înțeleg dacă gândurile și acțiunile mele sunt predeterminate.

Răspuns: Altruismul este diferit de egoism doar prin faptul că vrei să ai relații bune cu alții pentru a-l atinge pe Creator prin această bună conexiune. Nu există alte definiții. Orice altceva în afară de mica conexiune din grup care are ca scop atingerea asemănării cu Creatorul conform principiului „iubește-ți prietenul ca pe tine însuți” este egoism.

Întrebare: Este altruismul bun sau rău?

Răspuns: Altruismul este dorința de a face totul pentru o altă persoană, de a determina ce îi lipsește și de a umple această deficiență.

KabTV „Răspuns la întrebări de pe Facebook”, 10.03.19

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Unde ne este instinctul de supraviețuire?”

Care este mai puternic, instinctul de supraviețuire sau instinctul de vânătoare? În regnul animal, această întrebare este simplă: instinctul de supraviețuire umbrește toate celelalte instincte și domină pe deplin comportamentul animalelor. Când este un incendiu de pădure, dușmanii naturali fug unul lângă altul și nu se ating. Instinctul lor de supraviețuire le suprimă instinctele de vânătoare și toată lumea înțelege că acum este momentul să fugă. Timpul de vânătoare va veni doar odată cu dispariția pericolului imediat.

Cu oamenii, lucrurile devin puțin mai complicate. Vrem să supraviețuim, dar vrem și să dominăm, să conducem. În multe cazuri, o dorim mai mult decât viața însăși. Gândiți-vă la riscurile pe care oamenii şi le asumă pentru faimă, la modul în care se riscă pe ei înșiși și (în special) pe ceilalți, pe câmpul de luptă și veți vedea că pentru oameni, viața este pe locul doi atunci când este vorba de faimă sau putere. Folosim orice ocazie pentru a-i călca pe ceilalţi în drumul spre vârful grămezii. Când un pericol comun îi amenință pe oameni, vor exista întotdeauna cei care profită de faptul că oamenii sunt ocupați să fugă de pericol și nu sunt conștienți de pericolul care îi pȃndeşte din partea altor oameni.

Nu trebuie să fie un pericol fizic. Oamenii pot profita de dezastrele naturale pentru a face avere din nefericirea altor oameni. Chiar și în mijlocul acestei pandemii, țările și corporațiile profită de puterile lor tehnologice și economice pentru a profita în detrimentul altora. Este evident că această atitudine se va întoarce împotriva lor, deoarece orice loc în care virusul se poate răspândi va deveni în cele din urmă o sursă a unei noi tulpini, dar guvernele nu pot vedea dincolo de profitul lor imediat și ca urmare toți suferim.

Această exploatare neplăcută este natura umană și, cu cât o recunoaștem mai repede, cu atât mai repede putem începe să o schimbăm. Dacă nu o facem, viitoarele lovituri, rezultatele comportamentului nostru greșit unul față de celălalt, ne vor învăța cum să fim atenți, dar lecțiile vor fi mult mai dureroase și mai costisitoare atât din punct de vedere economic, cât și a vieților umane.

Oricum ar fi, vom afla în cele din urmă că într-o realitate conectată, în care toată lumea depinde de toți ceilalți, nimic nu poate fi mai lipsit de sens decât să acționăm egoist. Înțelepții noștri, care și-au dat seama că suntem interdependenți, acum mii de ani, au scris despre asta în Talmudul din Ierusalim. În Masechet Nedarim (9: 4) scrie: „[Să presupunem] că cineva taie carne și cuțitul alunecă în mâna lui; ar lua în considerare răzbunarea mâinii și tăierea celeilalte mâini pentru tăierea primei? La fel și această chestiune … regula este că cineva nu se răzbună împotriva aproapelui, pentru că este ca și cum s-ar răzbuna împotriva propriului său corp”.

Filed under: Educatie, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Cum să ieșim din pandemie într-o lume dezbinată”

Covid-19 a împărțit lumea între cei care susțin cu tărie nevoia de vaccinare masivă pentru a combate pandemia și cei care se opun vehement inoculării obligatorii și restricțiilor, ieşind pe străzile Europei și Americii pentru a-și exprima nemulțumirea. Pe măsură ce varianta Delta se răspândește în întreaga lume, numai în SUA în fiecare zi sunt raportate în medie 43.000 de cazuri noi, o creștere de 65% într-o săptămână. Cum putem ieși vreodată din pandemie într-un scenariu atât de divizat?

Este scris: „Locuiesc printre proprii mei oameni” (2 Regi 4:13) – o afirmație care înseamnă: fac parte din societatea în care trăiesc și împărtășesc mentalul publicului. Dacă vaccinul este acceptabil pentru majoritatea oamenilor și recomandat de oficialii din domeniul sănătății, atunci trebuie să ies și să mă vaccinez. Nu mă desprind de oameni și nu mă consider mai expert decât experții.

Așa am ales și voi continua să aleg să acționez și cu siguranță nu voi stabili alegeri pentru cunoscuții sau studenții mei și nici nu am autoritatea de a face acest lucru. Fiecare persoană este liberă să ia o decizie independent, și respect și accept cu mare drag pe fiecare și alegerile pe care le face fiecare.

Are sens faptul că există îngrijorări și obiecții – anxietate de necunoscut și frica de riscurile eșecului – și alte îndoieli care apar din partea persoanelor implicate în domeniul medical. Astfel de voci au fost auzite și au rezonat în spațiul public din ziua în care a izbucnit pandemia. Cu toate acestea, nu vom ajunge la o concluzie unanimă din vârtejul zvonurilor interminabile.

Înțelepții ne-au scris negru pe alb despre o lege spirituală: „În școala rabinului Ismael a fost învățat versetul: ‘El îl va face să fie vindecat complet’(Ex. 21:19). Din asta înţelegem că medicului i s-a dat permisiunea de a vindeca”. (Talmudul babilonian, Berachot, 60a). Forța supremă a naturii se vindecă printr-un reprezentant în societate, medicul.

Este adevărat că medicina de astăzi are defecte fundamentale. Acest lucru este valabil și pentru orice alt sistem pe care l-am construit, deoarece atunci când relațiile dintre ființele umane sunt rupte și conexiunile dintre noi sunt egoiste, societatea însăși este spartă. Bineînțeles, această defecțiune afectează și sistemele în sine. Și totuși, în ciuda tuturor lucrurilor negative și pozitive care fac parte din domeniul medical, natura acționează prin el pentru a vindeca.

Medicina nu este nici mai bună, nici mai rea decât ființele umane care se bazează pe ea. Medicii nu sunt îngeri, iar sistemele de sănătate nu sunt rai, dar cu toate neajunsurile pe care le avem, situația medicală este în continuare serviciul de care avem nevoie. Cu alte cuvinte, medicina actuală răsfățată se îmbracă ca o mănușă în societatea noastră răsfățată.

Dacă am fi mai buni, atunci am fi vindecați de această plagă Covid prin forțe mai naturale sau am găsi soluții mai creative. Dar nu suntem corectați. Toată lumea poate vedea că umanitatea este o societate care se erodează pe sine din interior. Oamenii se comportă urât unul față de celălalt. Suntem închiși în noi înșine cu calcule interesate de noi înşine, ignorând faptul că nu suntem singuri, că suntem cu toții conectați și interdependenți. Deci, din păcate nu putem aștepta un remediu până când totul în societatea umană va funcționa corect. Între timp, trebuie să ne vindecăm de astfel de boli, iar soluțiile disponibile sunt îmbrăcate în materie, chimie, vaccinuri.

Dacă facem o schimbare în bine în societate – dacă devenim o societate mai susținătoare, mai iubitoare, cu consideraţie, apropiată, sănătoasă – atunci și medicina fizică se va schimba în bine. Dar invers nu se va întâmpla niciodată. Medicina nu se va schimba în bine până noi nu ne schimbăm.

Apoi, în fiecare domeniu și fiecare situație din viața noastră, când vom deveni mai corectați, lumea noastră va fi, de asemenea, mai corectată. Plăgile vor dispărea, aerul va fi curățat, apa se va curăța, vulcanii se vor calma, uraganele și alte forțe dure vor dispărea. Totul depinde de starea noastră interioară, de relațiile noastre unul cu altul.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Pericolul falsei noastre percepții”

Astăzi, când privim lumea, vedem o singură forță: egoismul. Credem că totul funcționează numai în funcție de eforturile fiecăruia de a se ridica la vârful grămezii, de a fi vânător și nu vânat, prădător și nu pradă. Noi, umanitatea, am ajuns în vârful piramidei și din apogeu încercăm să găsim ce mai putem lua. Pentru a realiza acest lucru, învățăm, devenim mai sofisticați și dezvoltăm tehnologie, știință, structuri sociale și tot ceea ce am dezvoltat pentru a reuși în această lume.

Dar acum că am realizat toate acestea, descoperim că ceva tot nu este în regulă. Ne dăm seama că am mers prea departe. Am dus egoismul la extrem și ne-am distrus planeta. În loc să ne sprijine, propria noastră casă se abate asupra noastră, eliberând ploi torențiale care inundă țări întregi, izbucnind în flăcări care ard pădurile titanice și lansează cenușă la cele mai înalte niveluri ale atmosferei. Pământurile înghețate din Siberia, cândva crezute a fi lipsite de viață, se topesc și eliberează viruși și bacterii pentru care sistemul nostru imunitar nu are anticorpi. Și regnul animal, pe care credeam că l-am supus, ne infestează cu viruși și alţi microbi, care ne opresc întreaga activitate globală.

Cu perioada de glorie în spate și amenințarea răzbunării naturii în față, se pare că avem o singură opțiune: să nu mai încercăm să dominăm natura și să începem să cooperăm cu ea. Acesta este momentul să realizăm că natura nu este condusă doar de egoism, ci mai degrabă de două forțe, egoismul și altruismul, care se echilibrează reciproc și generează armonia dinamică care permite crearea vieții și a evoluției. Acum este momentul să realizăm că nu există ură în natură, ci acceptarea și includerea tuturor într-un întreg mai mare care, la rândul său, susține întreaga viață.

Dacă dezvoltăm o abordare atentă, acceptȃnd întreaga natură, inclusiv a tuturor oamenilor, vom descoperi că așa funcționează cu adevărat natura și vom putea opera în acelaşi fel. În prezent, propriul nostru egoism ne ascunde adevărul, deoarece dacă vedem realitatea pentru ceea ce este, vom fi de acord să renunțăm la egoism și niciun egoist nu vrea să fie abandonat.

Cu toate acestea, dacă ne continuăm tendința egoistă, vara oribilă pe care o trăim în întreaga lume va fi cea mai bună vară din restul vieții noastre. Nu trebuie să continuăm pe acest drum; trebuie să avem o altă opțiune: să îngropăm ura și să facem pace cu natura și unul cu celălalt și să realizam că nu trebuie să luptăm pentru a câștiga o viață bună; trebuie doar să lucrăm împreună.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Controlȃnd “fluxul de oxigen” al lumii’”

Imaginați-vă cum v-ați simți dacă o națiune mică ar controla fluxul global de apă. Dacă închide supapa, apa încetează să curgă peste tot în lume și totul se usucă și moare. Dacă o deschide, toată lumea se poate hidrata. Acum imaginați-vă cum v-ați simți dacă acea națiune mică nu ar controla alimentarea cu apă a lumii, ci aprovizionarea cu oxigen a lumii. Dacă închide supapa, toată lumea se sufocă; dacă o deschide, lumea poate respira. În vremurile în care națiunea respectivă închide supapa, o „binecuvântați”? I-ai iubi pe acei oameni sau i-ai urî și ai vrea cumva să scapi de ei?

Dacă privim lumea prin ochii înțelepților noștri din zilele Torei, cu aproximativ 35 de secole în urmă până în zilele profeților, regilor, scrierii Cărții Zoharului, Mișnei și Talmudului și toţi numeroșii înțelepți care au scris nenumărate cărți despre poporul Israel și poziția sa în lume, vom găsi un lucru în comun: suntem acea națiune mică. Când deschidem supapa, lumea poate respira, bea și trăi ușor și pașnic. Când închidem supapa, lumea se sufocă, se usucă și ne urăște pentru asta.

Desigur, nu o facem intenționat. Nu ne gândim la lume, ne gândim la noi înșine. De fapt, ne gândim doar la noi înșine și tocmai aceasta este problema. Suntem atât de concentrați asupra noastră încât nu ne putem suporta unul pe celălalt, iar diviziunea noastră închide supapa pentru fluxul de frăție și prietenie în lume.

Cu alte cuvinte, diviziunea noastră, ura noastră reciprocă, răspândește ura în toată lumea. Se reflectă asupra relațiilor oamenilor unii cu alții, îi face să se ciocnească unii cu alții și apoi ne învinovățesc pentru situaţia lor. Este posibil să nu simțim că le provocăm coliziunile, dar ei o fac. Când ne acuză că suntem responsabili pentru toate războaiele, așa cum a făcut odată actorul și regizorul Mel Gibson, ei nu au doar furie, ci o simt foarte profund. Chiar și atunci când nu o spun, ei tot asta cred. Acesta a fost cazul poporului evreu de mai bine de treizeci de secole și nu se va schimba niciodată.

Singura noastră speranță de a atenua mânia lumii față de noi este dacă facem ceea ce se așteaptă: să ne asumăm responsabilitatea pentru războaiele lumii, să facem pace între noi și să lăsăm să strălucească această frăție, pe care nu am putut să o stabilim în ultimele două milenii, să strălucească în toată lumea și să o vindece.

Am dat lumii numeroase daruri. Nu există niciun domeniu în care să nu excelăm. Suntem lideri mondiali în știință, cultură, economie, artă și literatură și în toate domeniile implicării umane. Totuși, lumea ne urăște. Singurul lucru pentru care nu ne urăște este motto-ul pe care l-am lăsat moștenire lumii: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Dacă are vreo nemulțumire împotriva noastră în acest sens, este că nu realizăm acest motto în propria noastră societate.

Poporul evreu a format o națiune unică. Până la înființarea poporului nostru și de atunci, a existat un singur caz în care un grup de oameni a adoptat o anumită ideologie, care i-a întărit atât de strâns încât au devenit o nouă națiune. Această ideologie a fost ideologia lui Abraham cu privire la mila și iubirea față de ceilalți, iar națiunea formată de el și de urmaşii săi a fost națiunea israeliană. Ideologia lui Avraam a fost nu numai să se unească și să se iubească, ci să răspândească acea unitate în întreaga lume. Avraam a încercat să facă acest lucru chiar în propria sa patrie, Babilonul, dar nu a reușit. Cu toate acestea, misiunea rămâne în sarcina succesorilor săi, poporul evreu.

În consecință, când Moise a primit Legea evreiască numită Tora, al cărei principiu esenţial este „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, a fost numai după ce națiunea s-a unit „ca un singur om cu o inimă”. Imediat după aceea, națiunea nou născută a primit sarcina de a fi „o lumină pentru națiuni”, să răspândească unitatea nou-înființată în întreaga lume.

De atunci, toți liderii noștri au urmat deviza unității și obligația de a o răspândi. Regele Solomon a afirmat că „Ura stârnește ceartă și iubirea va acoperi toate crimele” (Prov. 10:12). În Cartea Zohar scrie (Aharei Mot) că atunci când prietenii, discipolii rabinului Shimon Bar Yochai, se unesc după ce au depășit ura reciprocă, aduc pacea lumii. Talmudul (Yevamot 63a) scrie: „Nicio calamitate nu vine pe lume decât pentru Israel”, iar Midrash (Beresheet Rabbah, 66) afirmă despre poporul Israel: „În această națiune, pacea mondială există în interiorul ei”. Cartea Sefat Emet scrie: „Adevărul este că totul depinde de copiii lui Israel. Pe măsură ce se corectează, toate creațiile îi urmează”. Și când reflecta la nenorocirile lumii, Rav Kook a declarat despre poporul nostru (Orot HaKodesh [Luminile sfințeniei]): „De vreme ce am fost ruinați de ura neîntemeiată și lumea a fost ruinată odată cu noi, vom fi reconstruiți de iubirea necondiţionată, iar lumea va fi reconstruită cu noi. ”

Mai ales acum, în aceste vremuri volatile, trebuie să ne ridicăm deasupra diviziunii noastre, să redobândim frăția și să deschidem supapa pentru ca iubirea și unitatea să curgă în întreaga lume.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Cum explicați calamitățile naturale?“

Mai întâi trebuie să înțelegem că noi înșine perturbăm echilibrele ecologice și de altă natură pe care le avem cu natura.

Evocăm un astfel de dezechilibru nu folosind tehnologii dăunătoare sau intervenind grosolan cu natura prin tehnologiile noastre. În schimb, problema rezidă tocmai în atitudinile noastre unul față de celălalt, care sunt egoiste și opuse echilibrului ecologic. Cu alte cuvinte, perturbăm natura pentru că nu suntem în echilibru cu natura, care este altruistă, la nivelul interacțiunilor noastre umane.

Niciuna dintre acțiunile noastre și eforturile pe care le depunem în încercarea de a reduce la minimum diferitele deșeuri tehnologice – poluare, murdărie și diferiți factori ai influenței noastre asupra naturii – nu vor ajuta. Chiar dacă încetăm utilizarea întregii noastre tehnologii și nu vom mai aduce probleme în natură în mod direct – totuși nu vom atinge echilibrul cu natura. Acest lucru se datorează faptului că perturbăm echilibrul la nivel uman, cu gândurile noastre și cu atitudinea noastră coruptă unul față de celălalt. Gândurile și atitudinile noastre egoiste unul față de celălalt la nivel uman proiectează dezechilibru și corupție la nivelurile inferioare ale naturii.

Iată de ce natura ne tratează rău. Considerația noastră egoistă, atitudinea noastră și ura neîntemeiată unul față de celălalt provoacă probleme de boală, neajutorare, depresie, abuz de droguri și, de asemenea, duce la catastrofe ecologice. Totul este în atitudinile noastre unul față de celălalt. Nicio măsură de restricționare a dezvoltării tehnologice nu ne va ajuta. Cu toate acestea, vom ajunge la o criză globală, care include crizele ecologice, cu toate puterile sale.

Aici, să sperăm că vom înțelege că trebuie menținută armonia în atitudinile noastre reciproce, și nu acțiuni și comportamente la nivelul tehnologiilor pe care le folosim. Cu cât înțelegem și aplicăm mai mult acest principiu, cu atât mai puține crize vom experimenta la scări ecologice și de altă natură și vom ajunge la o viață armonioasă și pașnică mult mai repede.

Bazat pe emisiunea “ Întrebări și răspunsuri” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman. Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Credința în forțele superioare poate schimba esența omului?

Răspuns: Dacă chiar dorește, desigur că poate. Și așa ar trebui să fie.

El trebuie să primească puterea de sus, din ceea ce se numește lumina superioară, care îl va schimba, îl va ghida prin mai multe stări în care va fi în disperare, în sensul nevoii, într-o uriașă rugăciune către Creator, dorința de a absoarbe proprietățile superioare cu toată esența sa și să se relaționeze cu Creatorul prin ele și așa mai departe. Iar Creatorul va fi pentru el ca o proprietate internă a tuturor oamenilor din lume.

Nu este atât de complicat. Toate acestea sunt la îndemâna noastră și ar trebui să ne fie la îndemână! O văd venind, este aproape de noi.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 24.06.2021

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “O lecție din gustul învechit și rău al lui Ben & Jerry“

Cu câteva zile în urmă, pe 19 iulie compania multinațională de bunuri de larg consum Unilever, care este și compania mamă a lui Ben & Jerry’s, a anunțat că „este incompatibil cu valorile [lor] pentru înghețata Ben & Jerry să fie vândută în Teritoriul Palestinian Ocupat (OPT)”. Deși oficial Ben & Jerry’s aparține Unilever, într-adevă, compania își menține propria politică atunci când vine vorba de probleme politice. Potrivit unui eseu din Stanford Social Innovation Review, Cohen și Greenfield, evreii progresiști care au fondat compania cu sediul în Vermont „au încercat să realizeze [autonomia politică] prin negocierea creării unui consiliu independent și robust pentru filiala post-achiziție”. Într-adevăr, până în prezent Consiliul de administrație independent al lui Ben & Jerry are libertate deplină în ceea ce privește declarațiile politice, chiar și atunci când acestea afectează activitatea comercială a companiei, ca în acest caz.

Mai mult, potrivit JTA News, „președinta consiliului, Anuradha Mittal, a fost furioasă la răspunsul Unilever, spunând NBC că Unilever ‘încerca să distrugă sufletul companiei. Vrem ca această companie să fie condusă de valori și nu să fie dictată de compania-mamă”. Mittal nu a fost supărată pe Unilever pentru interzicerea vȃnzării produselor către o parte din Israel. Dimpotrivă, potrivit The Jerusalem Post / JPost.com, „Consiliul de administrație independent al lui Ben & Jerry a dorit să boicoteze Israelul în întregime, dar a fost oprit de la acest lucru de către CEO-ul producătorului de înghețată și compania-mamă cu sediul în Marea Britanie. Unilever”.

Cu alte cuvinte, aroma veche și urâtă a lui Ben & Jerry este „ura față de statul evreu”. Ei nu cred că Israelul are dreptul de a exista și își acoperă agenda cu o mantie de „dreptate socială”. Dar nu este vorba despre dreptate; este o reflectare a obiecției multor evrei, în special din SUA, față de existența unui stat evreu.

În opinia mea, există două niveluri la care trebuie să raportăm declarația companiei. Primul nivel este cel superficial: contractul cu Ben & Jerry’s nu are niciun articol care să specifice restricții de vânzare în anumite părți ale țării, indiferent de motiv. Prin urmare, această cerere reprezintă o încălcare a contractului, iar statul Israel ar trebui să răspundă hotărât interzicând vânzările produselor Ben & Jerry în întregul Israel. În loc de franciza de a fabrica și distribui înghețata în Israel, licențiatul israelian își va vinde propria înghețată sau va semna un contract cu o altă companie multinațională. Pe scurt, dacă merg împotriva lui Israel, Israel ar trebui să meargă împotriva lor.

Dar cel mai important este nivelul mai profund. Faptul că doi evrei conduc o campanie împotriva Israelului este de fapt firesc; este o reflectare a aversiunii lor față de datoria față de lume. Asta nu îi va ajuta. Evreii germani au avut aceleași opinii înainte ca Hitler să ajungă la putere, dar nu i-a ajutat cu nimic, odată ce naziștii au ajuns la putere. Și acum, agenda anti-Israel nu va ajuta evreii americani; antisemiţii locali se vor ocupa de ei la fel ca naziștii sub Hitler.

Nu există nimic pe care evreii să nu-l ofere națiunilor lumii în schimbul unei simpatii. Vor renunța la identitatea, tradiția, istoria, suveranitatea lor, orice ar face lumea să îi placă. Dar toate acele „daruri” pe care evreii sunt dispuși să le acorde lumii sporesc diviziunea în poporul evreu și intensifică ura lumii față de noi. Dacă am putea să ne ridicăm peste diferențele noastre și să ne unim pentru o singură zi, am vedea că asta este ceea ce lumea își dorește de fapt de la noi: propria noastră unitate, și nu orice alte daruri.

Mai mult, dacă ne-am uni, lumea ar înțelege de ce evreii au nevoie de propria lor țară: să creeze un loc unde să se unească deasupra respingerilor lor și să dea un exemplu de iubire care acoperă toate crimele, așa cum a scris regele Solomon (Proverbe 10:12). Motivul pentru care unii evrei nu doresc să existe un stat suveran al Israelului, chiar dacă ar fi stabilit într-un teritoriu complet incontestabil, este acela că subconștient ei nu vor obligația de a fi o națiune-model, o întreprindere de ultimă generație care reunește oameni din toate culturile, etnii și credințe sub o ideologie umbrelă a unităţii mai presus de orice. Aceasta a fost ideologia care a fondat poporul strămoșilor noștri, acesta este motivul pentru care „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” este motto-ul care cuprinde întreaga Tora și aceasta este sarcina evreilor, să dea un exemplu prin implementarea acest crez cel mai sublim din existență, sistemul de a uni oameni complet străini „ca un singur om cu o singură inimă”. Acei evrei care neagă dreptul Israelului de a exista încearcă să evite înzestrarea lumii cu acest dar cel mai prețios.

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, consultați cartea “Alegerea evreiască: Unitate sau antisemitism, Fapte istorice despre antisemitism ca reflectare a discordiei sociale evreieşti”..

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “De ce societăţile se schimbă ”

Într-un eseu intitulat „Critica marxismului în lumina noii realități și o soluție la întrebarea referitoare la unificarea tuturor fracțiunilor națiunii” publicat în iunie 1940, în timp ce lumea era cuprinsă de flăcările celui de-al doilea război mondial, marele cabalist și gânditor global Baal HaSulam a oferit această explicație cu privire la motivul pentru care societățile se schimbă. „Durata fiecărei faze politice” a scris el, „este doar timpul necesar pentru a-și dezvălui neajunsurile și răul. În timp ce îi descoperă defectele, face loc unei noi etape, eliberată de acele defecte. Astfel, acele deficiențe care apar într-o situație și o distrug sunt chiar forțele evoluției umane, întrucât ridică umanitatea într-o stare mai corectată”.

În înțelepciunea Cabalei, procesul descris de Baal HaSulam se numește „recunoașterea răului”. În acest proces, greșelile unui stat se manifestă treptat până când galvanizează indivizii și națiunile să-și schimbe viața, guvernele sau orice altceva care a devenit intolerabil în viața lor. În aceste zile, omenirea trece printr-o astfel de etapă la scară globală. Defectele societății umane, în toate formele sale de guvernare se manifestă din ce în ce mai deschis, iar oamenii sunt din ce în ce mai deziluzionați de sistemele existente.

Nu cred că suntem deja în punctul în care lucrurile au devenit intolerabile, dar ne îndreptăm în această direcție.

Deocamdată, se pare că oamenii sunt încă dispuși să suporte defectele sistemelor sociale și politice existente, dar aproape nimeni nu crede că există încă vreun sistem care să fie cu adevărat bun pentru oameni, deoarece nu există lideri care să aibă cu adevărat beneficiul cetățenilor în minte. Cu alte cuvinte, oamenii își dau seama că niciun regim nu poate fi un regim bun atât timp cât oamenii de la vârf nu sunt oameni buni.

Dar guvernatorii ies din popor. Dacă oamenii nu sunt buni unii cu alții, ne putem aștepta la bunătate de la lideri? Guvernatorii sunt pur și simplu cei care excelează în exploatarea sistemului în beneficiul lor; îl folosesc ca un nivel pentru a-i ridica deasupra restului oamenilor. În consecință, într-o societate de oameni egoiști, guvernanții sunt cei mai egoiști; acesta este motivul pentru care au putut urca în vârful grămezii. De ce ar trebui să ne așteptăm chiar să aibă în vedere beneficiul nostru?

Prin urmare, pentru a face forțele evoluției umane să ridice omenirea într-o stare mai corectată, așa cum a spus Baal HaSulam, trebuie să corectăm oamenii. Dacă înființăm o societate de oameni atenți, liderii ei vor fi cei mai atenți. Dacă înființăm o societate care apreciază responsabilitatea socială reciprocă, liderii ei vor fi cei care promovează cel mai bine responsabilitatea reciprocă. Deci, înainte de a ne plânge de liderii noștri, ar trebui să ne uităm în oglindă. Poate că nu ne place ceea ce vedem, dar vom ști că este adevărul, vom ști dacă am ajuns la recunoașterea suficientă a răului și dacă suntem dispuși să construim pentru noi o societate ale cărei merite creează lideri merituoşi.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→