Întrebare: Pentru ca cererea noastră pentru spiritualitate să fie corectă, trebuie să includem în ea conexiunea, anularea reciprocă unul faţă de celălalt, precum şi faţă de lumea întreagă căreia îi transmitem conexiunea. Mai presus de toate, pe ce trebuie să ne concentrăm, pe atacul nostru intern?

Răspuns: Nici un atac nu este necesar. Trebuie întotdeauna să ne întărim, deoarece sistemul în care suntem este o parte integrală şi eternă.

Trebuie să trăim într-o stare de unitate şi deci, înţelegem că suntem în acest volum tot timpul, că suntem eterni şi perfecţi! Şi tot restul este incoerent, deteriorat şi mort, ne desprinde de întreaga eternitate, de cuplarea perfectă dintre noi. Încercaţi să vă imaginaţi voi înşivă unde sunt eternitatea şi plenitudinea, unde este existenţa noastră şi de ce ele sunt diferite şi veţi vedea că sunt două planuri paralele. Nu este cazul să cădem în planul inferior.

Întrebare: Dar, dacă nu sunt în atac tot timpul, aparent cad.

Răspuns: Dar, nu atacaţi. Nu este necesar să atacaţi Klipot (forţe impure), este necesar, pur şi simplu, să înţelegeţi că ele vin pentru corecta voastră avansare. Mai mult, toate aceste tulburări sunt motorul progresului nostru.

Întrebare: Rezultă că noi avansăm datorită acestor perturbaţii.

Răspuns: Cu siguranţă! Este tot materialul nostru! Vă este dezvăluit tot mai mult. Imaginaţi-vă că intelectul şi dorinţele voastre devin mult mai importante şi, dacă le folosiţi corect, puterile în voi cresc. Astfel, voi creşteţi.

În lumea noastră, un copil creşte deoarece acceptă şi digeră hrana. Acest proces foarte complex se construieşte (bazează) astfel pe problemele de transformare, ceea ce este natural pentru el.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Noi ştim că, pentru a fi conectaţi la Rav (profesor), este posibil numai prin realizarea echivalenţei de formă, aceeaşi dorinţă. Adesea, când Rav se întoarce spre noi cu o anumită sarcină, dintr-o dată este clar că persoana nu este pregătită să o efectueze, deoarece este împotriva înţelegerii sale şi a convingerilor interioare.

Se pare că ea are un milion de lucruri care sunt mai importante şi cu asta, pierde această ocazie de a se conecta cu profesorul său. Cum poate grupul să-i dea puterea de a înţelege imediat această oportunitate, să o transforme într-o legătură şi să stabilească dorinţa ei asemenea cu dorinţa Rav-ului?

Răspuns: De fapt, dorinţa Rav-ului este dorinţa grupului. Este ca această dorinţă care trebuie să fie în grup, dar care nu a fost încă realizată: aceasta devine dorinţa Rav-ului.

Rav nu are dorinţă proprie. De unde ar putea lua dorinţa cu care să se apropie de grup, de studenţi, de lecţie, de tot? El ia dorinţa generală a grupului şi, în funcţie de asta, acţionează şi se comportă. Prin urmare, el este ghidul lor.

Grupul este în starea “-1” şi Rav îl conduce spre o stare “+1”, pentru ca grupul să ştie în ce direcţie să continue. Acesta este rolul unui ghid pe calea spirituală. Rolul său nu este de a arăta studenţilor unde se găseşte el însuşi sau unde este Creatorul: dimpotrivă, el trebuie să le arate starea lor viitoare, etapa următoare. Prin urmare, un Rav trebuie să simtă starea corectată pe care grupul trebuie să o realizeze şi să arate elevilor cum ar trebui să fie ea. De asemenea, el trebuie să le arate ce trebuie făcut în scopul de a atinge această stare. Acesta este rolul ghidului.

Rav vă arată cea mai bună stare viitoare şi nimic mai mult. Prin urmare, trebuie să fiţi de acord cu el, să vă abandonaţi, să munciţi pentru el şi să-l ajutaţi, deoarece el vă arată forma voastră viitoare: dacă doriţi asta, acceptaţi, dacă nu, atunci nu există niciun motiv să studiaţi în zadar deci, plecaţi.

Niciodată studenţii nu vor vedea, nici nu vor cunoaşte dorinţele Rav-ului însuşi. Mai degrabă, întreg comportamentul său cu privire la studenţi şi la grup este determinat de următorul lor nivel, următoarea lor etapă cea mai apropiată, ca mâinile întinse spre un copil pe care-l învaţă să meargă, pas cu pas. Acest concept, acest principiu, este numit un Rav, un maestru spiritual care este un pic mai mare decât studenţii săi.

Dacă doreşte să se întoarcă spre ei de la o înălţime de două niveluri, atunci nu ar mai exista conexiune între ei şi asta nu le-ar aduce nici un beneficiu.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 27.02.2014, subiectul: ”Profesorul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

O întrebare în spiritualitate este o dorință (Hisaron, dorință) care declanșează Lumina Superioară. Lumina coboară și umple acestă dorința. Aceasta se numește o întrebare reală sau rugăciune. .
Cu toate acestea, până când se formează o astfel de întrebare adevărată,  se trece printr-o serie de întrebări preliminare, care sunt numite ” o rugăciune înaintea rugăciunii„. Cu alte cuvinte, înainte de a ajunge într-adevăr la rugăciune, la cerere, omul trece prin numeroase întrebări mici și inexactem până ce apare în cele din urmă  întrebarea corectă.

În general, toate întrebările se reduc la un singur lucru: „Care este sensul vieții? Merită să trăiești? Dacă d , de ce ” Aceasta este singura întrebare care există într-adevăr. Un om cere miliarde de diferite variante și în consecință, primește doar un răspuns parțial. Dar la sfârșitul corecției, toate se vor transforma într-o întrebare atât de mare, încât va primi un răspuns complet, uriaș (Zivug a Shalem ).

Întrebare: Ce fel de întrebări ar trebui să aducem la tine și care trebuie să fie clarificate în grup?

Răspuns: Este mai bine dacă veniți la mine cu o întrebare colectivă. Dacă aveți o întrebare care implică întregul grup, vă rog să veniți cu ea la mine.

Intrebare: Până în prezent, atunci când am găsit răspunsuri la întrebările mele din grup , am simțit că acestea sunt corecte.

Răspuns: Într-adevăr „până acum „. Este în acest fel pentru fiecare nivel, pentru mine și pentru toți. Răspunsuri care au fost corecte la acest nivel vor deveni incorecte atunci când vom ajunge la un nou nivel, deoarece Keter al Partzuf-ului inferior cheamă Malchut de superior.
De la o lecție în Rusia 2/10/14

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Care este radacina spirituala a indiferentei?

Raspuns: Radacina spirituala a indiferentei provine din stadiul de odihna spre care egoul nostru este atras. Mint, nu fac nimic, imi umplu vederea cu poze interesante, auzul cu sunete placute, gura cu mancare gustoasa si mirosul cu miresme placute. Daca ma umplu deplin, nu am nici o deficienta ramasa si nu exista nici miscare. Ma pot bucura de tacere!

Intrebare: Deci cum putem depasi indiferenta, in special in timpul atelierelor, atunci cand brusc  ma simt plictisit si indiferent?

Raspuns: Nu inteleg cum poate cineva sa fie plictisit in timpul unui atelier, daca acesta ii furnizeaza  o imensa oportunitate de a lucra. Imi ascult prietenii si simt ca ard. In primul rand trebuie sa ma integrez in fiecare din ei. Un prieten poate spune ceva ce nu are sens, dar ma anulez si incerc sa simt cuvintele lui, acceptandu-le ca si cum Elijah profetul vorbeste. Penetrez prietenul si vreau sa traiesc in cuvintele lui, care sunt singurul scop de a fi incorporat in el.

Apoi un alt prieten vorbeste si incepe sa filozofeze, iar eu cu greu ma abtin, dar il las sa termine. Aici am de facut un alt fel de munca: sunt incorporat in el, sufar si vad pana la ce punct ceea ce el spune, este corect sau gresit. Nu fac asta cu scopul de a-l critica, ci cu scopul de a ma ajuta sa ma incorporez in el chiar mai mult. Cu cat mai mult egoul meu imi critica prietenii, cu atat mai mult ma ajuta asta sa ii penetrez.

Cand finalizam o dezbatere la masa rotunda, sunt incorporat in fiecare si practic explodez ca rezultat al experientelor ce ma umplu. Nu ma simt plin de cuvintele lor, din moment ce nici macar nu imi amintesc ce au spus ei, dar sunt plin de eforturile mele de a fi incorporat in ei.

Trebuie sa privim atelierul ca pe o oportunitate de a fi incorporati in prieteni, in ciuda criticii lor. Prima oara pare ca un prieten spune absurditati, un altul vorbeste prea mult, altul nu a auzit intrebarea deloc si altul nici macar nu intelege cat de jos a cazut. Dar toate acestea nu conteaza! Chiar daca am mers in unele locuri pentru a participa intr-o discutie la masa rotunda, tot voi fi incorporat in partenerii mei si voi face aceeasi munca impreuna cu ei. Nu voi primi mai putin de la ei, decat as primi aici.

Cum sa ma simt plictisit daca lucrez incontinuu? Indiferent de ceea ce spune prietenul, incerc sa ma adancesc in el si sa-i simt spatiul sau interior. Fiecare este ca un uter pentru mine, intru in el si simt ca sunt in interiorul unui fel de spatiu, in interiorul unei fiinte umane.

Fiecare prieten este mediul meu inconjurator. Cand finalizam o masa rotunda, formez o bula cu toti prietenii mei, descopar un spatiu interior si incerc sa il folosesc, iar prin gandurile mele, sentimente de respingere, incep sa ma identific cu ceea ce este in interiorul prietenului.

Incepeti sa lucrati! Aceasta munca interioara se numeste intalnirea prietenilor si nu este o dezbatere despre afaceri externe.

Din a 2-a parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 2/14/14, Scrierile luiRabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce-ar trebui să fac dacă eu doresc să-i controlez pe prieteni și văd aceeași dorință la alții? Cum pot canaliza dorința în beneficiul scopului și al grupului?

Răspuns:Dacă vei fi ca un tată și o mamă față de prieteni, atunci ești preocupați de ei tot timpul ca de niște copii. Te rog, preia controlul asupra lor ca și asupra celor mici dar numai cu condiția să acționeziuexclusiv în beneficiul lor, pentru că dorințele lor, nevoile și deficiențele lor sunt ceea ce determină gândurile tale, faptele și dorințele. Ei sunt capul tău și fac ceea ce doresc. Aceasta se numește Aba ve Ima. Vă rog preluați controlul!

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum munceşte grupul asupra conexiunii sale pentru a adera la Rav, fără a permite virusurilor externe să deturneze întreaga societate?

Răspuns: Grupul trebuie să înveţe metoda corectării pe calea spirituală de la Rav, dar să o realizeze în sine. Conexiunea între prieteni trebuie să preocupe pe toată lumea atât de puternic, cu un astfel de fundament, ca ei să fie pregătiţi să se menţină la locul lor, fără Rav. Ei au nevoie de Rav doar pentru a fi în măsură să progreseze constant în direcţia corectă.

Dar, pe planul care a fost deja atins, grupul trebuie deja să fie într-o astfel de conexiune reciprocă, care creează o bază stabilă, astfel încât ei nu au nevoie de nimeni; în conexiunea dintre ei, ei descoperă Creatorul şi, în acest mod, progresează.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 27.02.2014, subiectul “Profesorul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Este grija interioară pe care o resimţim în ceea ce priveşte suferinţa publicului, indicatorul corect pentru construirea kli-ului spiritual?

Răspuns: Atunci când ne investim forţele în munca cu publicul, dorim să reuşim din motive egoiste. Deci, este uşor pentru noi să continuăm această muncă. Investim atât de mult în aceşti oameni pe care-i simţim deja ca fiind familia noastră şi dorim succesul lor. Prin urmare, diseminarea lărgeşte vasele noastre. Dacă ne “coacem” doar în mijlocul grupului, în cele din urmă grupul va degenera şi va rămâne într-o stare statică. Ne va fi tot mai dificil să facem paşi unul spre altul şi să ne apropiem. Exact asta se va întâmpla!

Dar, dacă avem grijă de oameni, vom începe să fim îngrijoraţi de avansarea şi succesul lor. Este rezonabil ca noi să avansăm împreună cu studenţii noştri, chiar dacă fiecare dintre ei avansează în funcţie de nivelul său. Şi, atunci când veniţi de la studenţii voştri spre prieteni, atunci vă legaţi de ei diferit, nu ca înainte.

Este foarte dificil de a ajunge la o conexiune imediată şi puternică cu oamenii care sunt la acelaşi nivel, astfel încât să fiţi ca un singur om cu o singură inimă. Dar, numai după ce sunteţi preocupaţi de oamenii la un nivel mai jos ca voi, vă îndulciţi şi obţineţi sentimentul de dăruire în interiorul dorinţei voastre de primire şi, ca urmare, veţi trece la această înclinaţie a dorinţei de dăruire faţă de prieteni.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 25.02.2014

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Simt că toată lumea este deja unită şi conectată în timp ce eu nu am reuşit să realizez asta în nici un fel. Cum este posibil ca, plecând de la acest vid, să pot cere pentru prieteni şi ce am nevoie să cer, mai exact?

Răspuns: Fără participarea voastră activă nu obţinem nimic. Trebuie să cereţi, în tot felul de cuvinte, să fiţi inclus împreună cu noi în sistemul colectiv. Şi noi trebuie să demonstrăm că fără voi, nu atingem această armonie ce este imperativă pentru noi să descoperim Creatorul. În cazul în care Creatorul alege un anumit număr de persoane pentru a participa la vasul colectiv în mijlocul căruia El vrea să fie descoperit, atunci noi trebuie să o facem.

Sistemul spiritual este construit conform principiului acceptării şi echilibrului reciproc care curge spre finalul corecţiei. Există tot soiul de componente în acela care completează sistemul. Dar, în ciuda a tot, dacă persoana este legată de noi într-o anumită formă, atunci noi trebuie să îi arătăm că, fără o participare activă din partea sa, nu putem realiza nimic, avem nevoie de ea.

Din Săptămâna Mondială de Zohar, “Congresul Educaţiei Integrale”, Ziua a treia, Atelier 5, 04.02.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate o persoană clarifica faptul că, Creatorul o ajută cu adevărat?

Răspuns: O persoană descoperă că, Creatorul o ajută în fiecare stare în care ea se găseşte, atât în una rea, cât şi una bună. Desigur, ea nu înţelege asta imediat. Dar, ceea ce este important, este că ea descoperă că, Creatorul este, de asemenea, parte din clarificările şi deciziile sale, din toate gândurile sale şi din toate erorile sale aparente. Totul a fost pregătit şi organizat de Sus.

Există un punct a ceva venind din nimic pe care Creatorul l-a creat. Nimic altceva decât asta nu a fost creat şi acum Creatorul Se dezvăluie cu privire la punctul de ceva din nimic.

Se pare că, Creatorul trebuie să Se dedice punctului ex nihilo pentru ca acesta să fie ca El, ca el să atingă aceeaşi înţelegere, aceeaşi recunoaştere şi aceeaşi senzaţie, ceea ce înseamnă că-L va cunoaşte pe deplin. În măsura în care acest punct dezvăluie planul Creatorului, el urcă toate cele 125 de niveluri.

Această muncă este realizată prin încorporarea unei persoane în grup şi principalul rezultat al acestei munci este atingerea unicităţii Forţei Superioare care a pregătit tot drumul nostru şi ceea ce resimţim de-a lungul drumului. Sunt toate fazele realizării spirituale, toate modalităţile de a realiza profunzimea gândului creaţiei.

Noi dezvăluim gândul creaţiei în fiecare etapă. Este punctul principal de la care Creatorul ne apropie. De asemenea, o persoană poate revela stările care au precedat crearea sa în gândul creaţiei.

Din pregătirea lecţiei zilnice de Cabala, 20.02.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ne jucăm cu dragostea. Dar este un joc?

Răspuns: De fapt, noi nu dorim să ne jucăm, ci să simţim cu adevărat un astfel de sentiment.

Dragostea este un sentiment de integrare reciprocă în care eu iau dorinţele voastre şi mă angajez să le împlinesc şi voi le luaţi pe ale mele şi acceptaţi să le îndepliniţi. Trebuie să înţelegeţi că sufletul nostru este în ceilalţi şi astfel, această iubire este, în esenţă, egoistă în ceea ce priveşte sinele vostru adevărat, dar nu cu privire la ceea ce vi se pare a fi acum.

Întrebare: Să presupunem că sunt pregătit să mă anulez în raport cu ceilalţi, dar că acest „drăcuşor” care se găseşte în mine mă urmează cu tot şi nu pot face nimic cu el.

Răspuns: Este foarte bine ca voi să simţiţi asta.

Întrebare: Dar, este vorba despre un fel de opoziţie şi am nevoie să distrug drăcuşorul.

Răspuns: În nici un fel, nu! Trebuie să trăim cu această opoziţie! Avem nevoie să o iubim!

Dacă întunericul şi lumina nu sunt simultane, atunci nu am putea realiza nimic. Kli-ul este opus luminii şi avem nevoie să le integrăm cu ajutorul Masah-ului. Este vorba despre o inversare teribilă, de un contrast, nu ca în lumea noastră, ci între ură completă şi iubire completă. Nici nu ne putem imagina ce opoziţii teribile urcăm prin con spre lumea Infinitului.

Şi acest mic drăcuşor va creşte, transformându-se într-un gigantic King Kong dar, în esenţă, este pe deplin egal Creatorului, numai că este spatele Lui. Şi, noi trebuie să fim între cele două, deoarece nu aparţineţi caracteristicilor Creatorului, nu sunteţi Creatorul şi nu doriţi să faceţi parte din obiectul care este opus Lui, egoul. În ceea ce construiţi voi înşivă între ele, vă găsiţi simultan cu două caracteristici şi vă ridicaţi la un astfel de nivel încât vă transformaţi, aparent deveniţi mai sus decât Creatorul, deoarece Îl atingeţi în întuneric.

Întrebare: Să presupunem că există oameni complet neutri în grup şi eu nu reacţionez deloc la ei. Şi există cei care provoacă o reacţie intensă în mine, eu fierb pur şi simplu. Ce caz este bun?

Răspuns: Nimeni dintre noi nu este ca alţii. Toată lumea are gânduri şi sentimente diferite. Prin urmare, este necesar să tolerăm pe toată lumea. Dacă o persoană nu este împotriva grupului, dacă ea acceptă regulile noastre generale, încearcă să le urmeze dar merge în direcţia opusă tot timpul, atunci este necesar să o tratăm bine. Asta deoarece ea nu încearcă, intenţionat, să aducă un prejudiciu grupului. Nu pleacă dintr-o rea intenţie şi trebuie să o tolerăm.

Din Săptămâna Mondială a Zohar, Congresul de Educaţie Integrală, ziua a treia, Atelier 5, 04.02.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→