Coronavirusul este o consecință a funcționarii noastre defectuoase, care se manifestă la un nivel biologic. Acestea nu mai sunt cataclisme meteorologice la nivelul inanimat și nici măcar o epidemie a  plăgii care a răvășit Evul Mediu.

Umanitatea întâmpină multe probleme la umanitate tocmai ca această să se încline și să fie convinsă  să plece din “Egiptul” egoist. Și vom dori să ieșim din el. Poporul Israel a trecut prin 49 de porți ale impurității în Egipt și a fost OK. Cu ajutorul celor zece plăgi egiptene ei au ieșit de acolo, au fugit de toate problemele noaptea, pe întuneric.

Și acum, același lucru se întâmplă cu toată umanitatea, ea trece prin 49 de porți ale impurității. Noi înșine ne ținem de aceste porți impure, îl iubim pe Faraon și vrem să stăm cu el. Nu vrem să îl aruncăm; ne agățăm de tivul hainelor lui.

Însă vor veni zece plăgi și ne vor forța să fugim din sclavia egoismului. Dacă tinându-mă de Faraon primesc lovituri, atunci nu am de ales, trebuie să încep să îi dau drumul puțin cate puțin, din ce în ce mai mult apoi, până când mă voi debarasa complet de el și voi fugi. Iar Faraonul ne va deschide ușa și va spune: “Plecați! Plecați de aici!”

În curând vom vedea această performanță generală pe scena întregii umanități. Povestea de Paște se realizează în mod practic în această lume. Însă avem o oportunitate să accelerăm acțiunile noastre și să trecem prin ele rapid, plăcut, cu înțelegere. Totul depinde de noi.

Din partea a 2-a a lecției zilnice de Cabala 4/26/20, “Conectarea lumii la ultima generație”

Filed under: Coronavirus, Egoism, Evolutie, Intentie, Israel, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Sarbatori, Spiritualitate, Suferinta, Torah - Niciun comentariu→

Cum poți continua să studiezi dacă ai pierdut sentimentul împlinirii? Continuă fară să simți! Asta este ceea ce îmi arata Creatorul: “Poți să faci ceva fără să simți, sau nu? Ah, deci nu poți lucra fără ceva în schimb; adică tu lucrezi pentru Faraon și nu pentru Mine? Atunci nu te întoarce spre Mine, du-te la Faraon!”

Noi trebuie să încercăm să ieșim din regatul Faraonului cu ajutorul unui grup. Adâncește-te în interiorul unității prietenilor ca ei să te tragă la suprafață. Filozofează mai puțin și intră în grup, cu încredere, ca un copil care se anulează în față adulților. Și apoi ai să poți crește într-un mod corect.

Exodul din Egipt nu este o evadare dintr-un loc în altul, ci o evadare din dorința egoistă. Fiecare din noi iese din egoismul său și este inclus în dorința grupului. Când intru în grup, înseamnă că am plecat din Egipt și am traversat Marea Roșie, Yam Șuf (Marea Finală).

Prin urmare, dacă ai studiat douăzeci de ani și acum nu mai poți continua, atunci ești direct în fața Mării Finale și nu ai de ales decât să sari în interiorul grupului. Aceasta există, chiar dacă nimeni nu o simte. Și când sari în această unitate și te agăți de prietenii tăi, se consideră că ai traversat Marea Finală.

Este foarte important să treci de la dorința ta individuală la dorință generală a grupului. Eu nu realizez adevărata ei imagine, imaginea spirituală. Sărind în interior, vei descoperi că ai ceva de care să te ții. Dar ești obligat să sari în această mare și în momentul în care sari, vei găsi de ce să te agăți, ca un bebeluș care se agață de mama sa. Asta se numește exodul din Egipt, din egoismul nostru, în deșertul Sinai.

Din partea a 2-a a lecției zilnice de Cabala 4/8/20, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Egoism, Evolutie, Israel, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Vom părăsi carantina și vom intra într-o lume nouă, cu o economie diferită, cu priorități și perspective diferite, cu alte limitări și oportunități. Cu cât înțelegem asta mai bine acum, cu atât mai ușoară va fi aclimatizarea noastră.

În ciuda dramei pe care mass-media o adoră atât de mult, experții și oamenii de gândire care analizează stadiul actual de dezvoltare nu regretă trecutul și așteaptă viitorul cu speranță.

Numitorul lor comun este incontestabil: progresul științific și tehnologic așa cum îl știam, a încetinit cu mult timp în urmă plasând lumea în fața amenințărilor globale. Mai simplu spus, mergând pe calea anterioară ne-am distrus, risipind fără milă resurse și introducând în mintea oamenilor paradigma de a consuma.

Cronicarul The Guardian, Denny Dorling, consideră că acest coronavirus a devenit o alarmă, o frână de urgență, care va ajuta umanitatea să se trezească și să o ia pe alt drum.

Ni s-a spus că ne îndreptăm către o lume strălucitoare, iluminată, culturalizată, civilizată, dar am fost conduși în realitatea întunecată a corporațiilor internaționale, a capitalului internațional: muncă fără sfârșit, șomaj fără speranță, o criză permanentă a mediului.

Tendințele actuale se destramă, cu sau fără voia noastră.

Viitorul bate la ușă și nu este ceea ce am văzut în trecut. Dacă respingem și ignorăm acest lucru, lumea riscă turbulențe serioase, în comparație cu care coronavirusul va părea un joc de copii. Prin urmare, este necesar să răspundem la acest semnal de alarmă chiar acum.

Conform înțelepciunii Cabalei, fiecare nouă etapă include cinci pași. Mai întâi, se naște o situație, apoi apare în realitate, începem să-i acordăm atenție, apoi rezistăm schimbărilor cu care ne confruntăm și în final le acceptăm, din lipsa unei alte alternative.

În acest algoritm de maturizare, coronavirusul în sine nu este un declanșator decisiv. Ne scoate din trecut într-o oarecare măsură, dar nu ne permite să ne obișnuim cu viața nouă pentru că nu se dezvăluie și nici nu se clarifică prin rațiunea noastră tradițională.

Dar procesul a început și vom vedea că nu vom putea uita tot ce a fost, ca pe un coșmar.

Atunci ne vom gândi cum să ne construim viețile viitoare și va trebui inevitabil, să bâjbâim prin ceață.

Esența situației actuale constă în faptul că este necesară schimbarea relațiilor socio-economice și adoptarea unei noi abordări privind alocarea bugetului. Din 2008, a devenit clar că în perioadele de criză, oamenilor va trebui să li se asigure o viață decentă.

Acum începem să înțelegem: viața nu ar trebui să fie numai tolerabilă pe plan economic, dar și semnificativă, integrală, să ne îmbogățească la nivel uman.

Perioada de izolare ne aduce la o altă înțelegere a lucrurilor, iar lumea nu poate aștepta sfârșitul acesteia. Acum, din lipsă de speranță, ne privăm de bucuriile noastre anterioare, deoarece înțelegem că fiecare om este responsabil pentru toată lumea. Dar suntem responsabili unul pentru celălalt chiar și în absența virusului!

Aceasta este lecția cheie și nu trebuie să o pierdeți!

Societatea viitoare este una mai uniformă, plină de grijă și interconectată. Totul trebuie restructurat treptat în această direcție: școli, profesii, sisteme și puncte de vedere.

La început, toate acestea vor părea artificiale, crude și incomode. Ce poți face? Încălțămintea trebuie să fie purtată, fructele trebuie crescute, copiii trebuie educați. Dar acest lucru va permite lumii să intre într-o nouă eră, una inevitabilă, lipsită de tensiunile provocate de împotrivirea noastră fără rost.

Și iată că noi, poporul Israel, avem un rol decisiv de jucat.

De ce? Pentru că am fost întotdeauna deschiși la nou. Nu doar l-am acceptat, ci l-am abordat și l-am modelat. Surprinzător, în noi trăiesc două atitudini opuse: un angajament ferm față de fundamentele noastre originale și o pregătire fantastică pentru schimbare, adaptabilitate fără precedent, căutare veșnică și impuls etern.

Din păcate, nu vrem să ne înțelegem pe noi înșine, de unde provenim și ce rol avem. Dar timpul nu așteaptă; ne demonstrează clar că aceste calități au o importanță deosebită. Suntem capabili să înțelegem și să acceptăm noul, fiind un exemplu pentru toți.

Între timp, în timp ce dormim în carantină, națiunile lumii ne urăsc din ce în ce mai mult. Ele nu cunosc adevăratele cauze ale acestei uri, dar simt că le facem rău. Astăzi suntem acuzați de această pandemie dar, în același timp, se așteaptă vaccinuri de la noi.

În realitate, lumea așteaptă de la evrei un leac pentru principala boală a omenirii – egoismul. Și până când îl vor obține, antisemitismul va înflori. La urma urmei, această atitudine a fost impregnată în umanitate încă de când evreii au devenit o națiune, la poalele Muntelui Sinai.

Prin urmare, un singur lucru ne fi de ajutor: trezirea Israelului din hibernare. Aceasta este o altă lecție a coronavirusului. Oricât de mult am ridica din umeri, nu va ajuta. Omenirea așteaptă ajutor de la noi chiar și atunci ne stigmatizează și ne acuză de păcate complet delirante.

Ce putem da lumii?

Ce va accepta lumea de la noi cu recunoștință sinceră și admițând că „ne-am achitat datoriile”?

Comunicare. Putem oferi lumii o legătură umană care să rezolve toate problemele. Putem forma o societate care să răspundă provocărilor vremurilor.

În secolul nostru, acest lucru este numit prin termenul peiorativ „socialism”, dar nu mă tem de acest cuvânt. Da, socialismul este urmașul nostru. Într-adevăr, pe el stăruiește pata experimentului sovietic, în care au fost impuse cu forța relații pentru care nici oamenii nu erau pregătiți și nici circumstanțele, coapte.

Acest lucru a fost cel mai bine descris de Mark Golansky, doctor în economie, care în 1987 a vorbit despre prăbușirea iminentă a URSS ca și cum ar fi văzut-o cu proprii ochi: „Timpul capitalismului”, scrie el, „este perioada modernă a dezvoltării, iar timpul socialismului este perioada viitoare de maturitate. Aceste două sisteme sunt de fapt două etape succesive ale existenței omenirii și este mai bine ca ele să nu se intersecteze în timp.

Capitalismul nu va fi potrivit pentru o societate matură. Pentru a menține nivelul de trai atins, societatea are nevoie de un sistem mai rezistent la tulburările de mediu și mai puțin sensibil la rentabilitate. O astfel de concluzie fără echivoc indică momentul transformării capitalismului în socialism, atunci când va exista un nivel atât de ridicat de integrare a sistemului capitalist mondial încât acesta va deveni unul și indivizibil. ”

Ne apropiem acum de această etapă.

Iar coronavirusul este de fapt doar una dintre problemele de mediu cu care se confruntă umanitatea.

Cabala adaugă un alt strat care leagă totul împreună: astăzi, suntem în față nu cu natura, ci cu noi înșine. Natura nu este spontană, este mama noastră și întotdeauna ne satisface nivelul de dezvoltare. Astăzi, presiunea exercitată de natură este cauzată de faptul că a venit timpul să creștem și să ne schimbăm. Lumea este aproape coaptă. Și cine o va ajuta să realizeze ce se întâmplă, dacă nu noi?

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Israel, Istorie, Iubire, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Jurnalul “The Times of Israel “ a publicat noul meu articol “Ce se va întâmpla cu Israelul pe timpul pandemiei de Coronavirus?”

Pe măsură ce coronavirusul se răspândește în întreaga lume, făcând ca țări întregi să se simtă mici, apare posibilitatea ca umanitatea să sufere o schimbare majoră. De la accentul pus pe grija pentru sine atȃt individuală cȃt și colectivă, vom trece la preocuparea pentru echilibrul cu natura. Toți ne vom îngriji de beneficiul umanității.

Și într-adevăr, mulți cetățeni ai națiunilor lumii au dat exemplu de o imensă responsabilitate reciprocă, respectând noile condiții. În special cei din China, au respectat cu mare atenție și stricteţe reglementările guvernamentale și dau acum semne de redresare.

Disciplina și responsabilitatea reciprocă a cetățenilor unei țări, ca răspuns la restricţiile guvernamentale, de călătorie și la măsurile de distanțare socială sunt într-adevăr esențiale pentru ieșirea din pandemie. Există anumite țări în care disciplina este de bază, una dintre ele fiind China, sau Germania. Aici mă aștept să aibă loc o recuperare mai rapidă decât în altele, datorită sârguinței  cetățenilor lor în respectarea recomandărilor guvernului.

Unde este Israelul, în acest proces? Israelul este o structură complet diferită.

Chiar și în fața unei crize care afectează întreaga lume, Israelul – atât la nivel guvernamental, în cazul în care liderii săi nu arată nicio mișcare spre ieșirea din impasul politic, cât și pe plan social, în care segmente mari ale populației ignoră liniile directoare ale departamentului de sănătate de a evita adunările mari – se manifestă ca fiind ultima națiune de pe lista celor care trec peste diferențe și-și unesc forțele în fața amenințării.

Reticența Israelului de a se uni, chiar în timpul unei pandemii globale, ilustrează ceea ce a scris Tora despre națiune, că poporul Israel este un „popor încăpățânat” [i] conform cu „încăpățânarea inimilor lor rele” .[ii] Cu alte cuvinte, natura umană egoistă care se află în fiecare persoană – pe care Tora o numește „rea”, întrucât îi determină pe oameni să-i rănească pe ceilalți, să caute în primul rând beneficiul propriu – este deosebit de pregnantă în poporul Israel.

Nu înseamnă că Israelul este neorganizat, în reacția sa faţă de pandemie. Datorită experienței și pregătirii vaste a Israelului pentru situații de război, sistemele sale sunt întotdeauna în gardă, gata să răspundă rapid situațiilor de urgență. Dar răspunsul rapid al Israelului la coronavirus nu are nicio legătură cu nivelul de responsabilitate reciprocă a cetățenilor. El se datorează nevoii Israelului de a elabora răspunsuri imediate faţă de mișcările agresive ale țărilor vecine.

De asemenea, vedem în continuare cum anumite segmente ale populației ignoră restricțiile impuse de guvern și continuă să se adune. Primul ministru Benjamin Netanyahu a avertizat că până la sfârșitul lunii aprilie numărul de persoane infectate de coronavirus din Israel ar putea ajunge la 1 milion, ceea ce ar însemna în jur de 10.000 de victime, dacă rezidenții săi nu reușesc să mențină restricțiile.

Prin urmare, în viitorul apropiat, vom vedea care este rezultatul țărilor care aplică cu succes eforturile de a se proteja și al celor care nu reușesc. Deocamdată, Israelul prezintă semne de răspândire majoră a virusului. Ministerul Sănătății din Israel stabilește reguli și este păcat că acestea nu sunt aplicate corect, pentru a restricționa răspândirea virusului.

Pe scurt, pentru a opri răspândirea virusului, în continuă expansiune, trebuie ca, pentru un timp, să ne izolăm unul de celălalt.

Eu însumi, aproape că nu părăsesc niciodată camera și, dacă o fac, mă asigur că mențin o distanță de doi metri între mine și ceilalți, exact așa cum prevăd liniile directoare ale Ministerului Sănătății. O fac pentru că am fost martor la exemplul profesorului meu, cabalistul Baruch Shalom HaLevi Ashlag (Rabash), care a respectat regulamentele și recomandările guvernamentale într-o manieră foarte exactă. El accepta condițiile stabilite de guvern ca și cum ar fi fost legi ale naturii. Fiind contact cu sistemul complet al realității, a văzut că totul este controlat de o singură forță, care transmite reguli și recomandări prin liderii și experții lumii, pentru ca publicul să le urmeze.

Prin urmare, Rabash nu se supunea doar oficialilor guvernamentali, ci și forței superioare a realității. La fel astăzi, primim condiții de sus, ca să ne distanțăm social, pentru propria noastră protecție și ca să nu-i punem în pericol pe ceilalți. Ca atare, ar fi mai înțelept să urmăm aceste instrucţiuni.

Dacă reușim să menținem condițiile de distanțare socială, atunci, așa cum am scris și am vorbit pe larg, putem folosi în mod optim timpul. Vom învăța despre interconectarea și interdependenţa cu natura, despre faptul că suntem părți inseparabile ale naturii și că pentru a primi un răspuns plăcut din partea naturii, în locul pandemiilor și al altor probleme, trebuie doar să ne conectăm pozitiv, deasupra diferențelor dintre noi.

Cu alte cuvinte, natura ne-a trimis în camerele noastre și ar fi ideal să ne gândim la modul în care putem crea o nouă atmosferă în societate.  Să ne gândim cum să participăm la beneficiul celorlalți, înaintea beneficiului personal. Dacă vom reuși să facem acest lucru, atunci vom percepe o altă realitate, armonioasă, pe care nu am mai văzut-o sau simțit-o niciodată.

„I-am văzut pe acești oameni”, a spus Domnul către Moise, „și ei sunt un popor încăpățânat. Acum lasă-mă în pace, ca mânia mea să poată arde împotriva lor și ca să îi pot distruge. Apoi am să vă transform într-o mare națiune.”’ (Exodul 32:9-10)

 ‘Domnul mi-a spus: „Vesteşte toate aceste cuvinte în orașele lui Iuda și pe străzile Ierusalimului: „Ascultă termenii acestui legământ și urmează-i. Din momentul în care i-am ridicat pe strămoșii tăi din Egipt și până astăzi, i-am avertizat din nou și din nou, spunând: “Ascultați-mă!”. Dar ei nu au ascultat și nu au dat atenție; în schimb, au urmat încăpățânarea inimilor lor rele. Așa că am adus toate blestemele legământului pe care poruncisem să îl urmeze, dar pe care ei nu îl păstrează. ” (Jeremiah 11:6-7)

Filed under: Coronavirus, Diseminare, Educatie integrala, Israel, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Shavuot este dăruirea Torei care s-a întins vreme de milenii. Ce ne-a fost dat, de fapt, la Muntele Sinai? De ce ne întoarcem tot timpul la asta? Câtă vreme putem să primim Tora?

Poporul evreu este făurit în focarul Sinai. Fulgere străluceau deasupra, chiar în vârf, într-un nor negru, tunetele vuiau, iar noi priveam speriați în afara taberei. Crăpătura pieirii a fost auzită pretutindeni. Muntele emitea fum și un tremur când am venit la poalele lui. Iar Moise a mers în vârf la strigătul Creatorului.

Sau Tora descrie nu această inagine de Hallywood, ci ceva mult mai serios? Lucrul care se întâmplă în noi astăzi. Poate că norul a căzut pe inimă? Poate a fost muntele urii, care era peste noi cu fum și foc? Poate că pasiunile tunau și ardeau în noi, făcându-ne să tremurăm în profunzimea naturii noastre?

Tora nu este o poveste despre evenimentele din trecut, din contră, ea descrie momentul în care viitorul nostru a fost decis. Pentru prima dată s-a cerut de la noi toți un răspuns clar: suntem pregătiți să acceptăm garanția reciprocă precum o Lege a vieții? Până la urmă, exact asta este Tora – o instrucțiune a modului în care devenim garantori în mod reciproc.

De atunci principală lecție este dată din generație în generație: Tora care ne-a fost dată cândva trebuie să o primim din nou și din nou. Trebuie să o primim la muntele urii (Sina), sub vuietul furtunii care urlă în interior. Acceptând această Lege, am trăit împreună pe pământul nostru, respingând-o, ne-am împrăștiat printre alte națiuni.

Lucrul surprinzător în era modernă este că țara Israel ne-a fost “dată”, la fel precum Tora, de asemenea, ne așteaptă să o primim. De la proclamarea independenței au trecut aproape 70 de ani. Cu jumătate de secol în urmă am unit Ierusalimul. Totuși, asta încă nu este o garanție, nu este națiunea unită “ca un singur om cu o singură inima”. Da, fizic am “ieșit din Egipt”, ne-am reîntors acasă, însă interior încă nu am trecut prin Sinai și, prin urmare, riscăm să ne pierdem șansa.

Statul modern al Israelului este o fereastră istorică a oportunităților. Și cel mai important este că nu este deschisă doar pentru noi, ci pentru întreaga lume. La urmă urmei, astăzi întreaga omenire se transformă într-un butoi de pulbere. Iar alegerea noastră va fi decisivă pentru acest lucru.

Medicație la cerere

Shavuot, ca toate sărbătorile evreiești, poartă o strigare pentru acțiune. Este lumionoasă, plină de albeață, însă nu este simplu. Dacă ar fi fost suficient să ne ținem de mâini și să zâmbim unul la celălalt, am fi construit un “oraș grădină” cu multă vreme în urmă ca toată lumea să îl admire.

Totuși, nu este așa. Ni s-a dat un pământ și oportunitatea de a trăi pe el precum frații, iar noi, în schimb, ezităm, ne certăm și ne bem sângele unul altuia și încercam într-un fel să ne rezolvăm problemele doar în măsura în care apăr.

Soarta ne-a prezentat șansa unică pentru unitate, iar noi nici măcar nu înțelegem ce se întâmplă. Ne ciocnim unul de celălalt, oamenii sunt sufocați de indiferență, aprinși de furie și asurziți de focul de artilerie al urii, însă noi pretindem că totul este în regulă, că nimic nu este greșit. Ne putem continua viața în modul acesta. Avem o asemenea experiență a dezastrelor din urma noastră, încât aparent nu ne putem plânge.

Totuși, acesta este numai un răgaz! De fapt, noi, încet, dar sigur, devenim presați de muntele propriei noastre uri. Nu ne uităm în afara taberei, însă, cu toate acestea, acest munte atârnă asupra noastră chiar acum.

În mod natural, atunci când nu observăm asta, nu avem nevoie de Tora. Fulgerele strălucesc undeva, de undeva noi ne simțim inima, iar inima uneori bubuie “sub capotă”, însă noi suntem pe pământul nostru, nu într-un anumit deșert. Corect?

Nu, noi suntem acolo unde este inima noastră. Suntem în deșertul relațiilor goale și lipsite de suflet. Dacă, dintr-o dată, am descoperi cum egoismul ne rupe în bucăți, dacă încercam să ne conectăm în ceva integral și să stăm în fața unei rupturi interioare de neînvins, atunci avem nevoie de ajutor.

Reiese că ieșirea <<normală>> din Egipt nu este finalul. Principala provocare este înaintea noastră. Toate drumurile duc la munte. La poalele acestuia, în sfârșit, realizând problema și recunoașterea bolii, noi înțelegem și luăm medicamentul. Am fost în această “farmacie” și mai înainte, însă nu am știut că suntem bolnavi. De aceea, dăruirea Torei și primirea ei nu este același lucru.

Elixir sau otravă?

Tora este un medicament menit numai pentru “folosirea interioară”, pentru conexiunea dintre noi. Toate problemele noastre, exilele, distrugerile Templelor, mersul la întâmplare și persecutările au fost provocate de ura nefondată, care ne-a făcut străini și distanți unul față de celălalt.

Tora ne permite să devenim din nou apropiați, “sa ieșim de sub foc”. Totuși, dacă o folosim numai în exterior, fără străduința uniunii dintre toți oamenii, “elixirul vieții” se transformă într-o “otravă mortală”.

Acestea nu sunt deloc metafore, ci termeni preciși pe care i-au folosit înțelepții noștrii. Noi nici măcar nu înțelegem dauna pe care ne-o provocăm nouă înșine, neutilizând Tora sau prin folosirea ei cu scopul corect. Uneori noi chiar ne mândrim de “curățenia” noastră, deși în realitate noi suntem în propria murdărie până la urechi. Marile sectoare din țară există în “lumi paralele”, aproape fără să se atingă între ele. Unii din ei trăiesc pe socoteala restului populației și chiar se opun acesteia sub pretextul “dreptății”.

Orice ne divide în mod direct sau sub coperta unor cuvinte frumoase și corecte, este o otravă mortală. Macină pe toată lumea.

Dacă ne ridicăm privirea deasupra grijilor zilnice, vom vedea cât de departe ne-am împrăștiat între noi. Noi nu mai suntem doar separați, ne încântă să lovim, să umilim și să călcăm în picioare. Fiecare vrea să aibă mai mult succes, să fie mai bogat, mai deștept și mai sus decât ceilalți. Acest lucru este evident, în mod special, în media, unde viciile societății sunt vizibile ca în palmă. Nimeni nu mai este surprins de nimic și nimănui nu-i mai este rușine.

Nu este cea mai plăcută priveliște, însă totul se destrămă: hoinărim prin deșertul naturii umane și ea se ridică înaintea noastră precum un munte. “Au intrat în pustia Sinai și și-au așezat tabăra în pustie, înaintea muntelui”. (Tora, Exodul, 19:2)

Acum avem oportunitatea să primim ajutor, o instrucțiune, o forță care ne va aduce împreună, așa încât să construim relațiile sănătoase în societate și să trăim fericiți în țara noastră. Acesta este momentul prezent al dezvoltării: fie ne maturizăm noi înșine și începem să folosim Tora conform scopului ei, de dragul unității, deasupra tuturor neînțelegerilor sau necazurile maturizării ne vor forța să facem asta. În esență, aceasta este situația în care orice copil se regăsește de îndată ce încetează să mai fie un bebeluș.

Remediu pentru totdeauna

Cel mai bun lucru pe care-l putem face pentru noi înșine, și pentru lume, este să ne unim la muntele urii, muntele dubiilor noastre și să-l revelăm pe Moise din interiorul nostru, puterea care ne trage (Mosheh) în Sus. Aceasta funcționează tot timpul, dacă suntem împreună.

Apoi vom înțelege că nu anumiți refugiați din Egiptul antic sunt cei care au campat în deșert, pentru a primi cel mai important dar din viață, ci fiecare din noi, indiferent unde trăiește, de ce naționalitate și de ce religie aparține și care stă la poalele muntelui. Aici este numai o singură naționalitate – omul, iar inima este una pentru toți.

Tora, într-adevăr, este cea mai puternică uneltă pe care încă nu știm s-o folosim. O persoană nu poate ajunge la ea singură, iar noi nu suntem pregătiți să o facem împreună. Ne va oferi siguranță și prosperitate și va da pace lumii. Noi trebuie doar să ne obișnuim cu faptul că ea nu lucrează într-o persoană separată, ci între noi.

La urmă urmei, Tora este menită să corecteze conexiunea unei persoane cu mediul, în orice moment și la orice nivel al dezvoltării tehnice. Nu poate fi înlocuită cu cele mai noi mijloace de comunicare. Tot ceea ce avem nu va funcționa corect fără ea. Numai o relație pozitivă ne va permite să stabilim fundația solidă a viitorului nostru.

Filed under: Criza, globalizare, Evolutie, Israel, Iubire, Lumea, Munca spirituala, Religie, Rugaciune, Sarbatori, Societate, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Care este diferenta dintre Biblie, Tora si Pentateuh?

Raspuns: Tora a fost scrisa acum 3100 de ani in timpul calatoriei copiilor lui Israel din Egipt prin desert catre tara lui Israel. Calatoria evreilor prin desert a durat patruzeci de ani. Tora sacra este singura copie si nu poate fi schimbata; este cartea principala a înțelepciunii Cabala.

Biblia (de la cunvantul grec “Biblia” inseamna carte, parcurgere, hartie) precum şi alte carti intr-un spirit similar cu nume diferite, au fost create pe baza Torei si mutate printr-un sistem de corectie, care este util numai pentru anumite persoane.

De asemenea, asta este ceea ce s-a intamplat printre evrei in tara veche a lui Israel acum 2500 de ani, la fel ca si dupa distrugerea Israelului acum 2000 de ani.

Ca rezultat, traducerea libera a anumitor pasaje, unele caractere suplimentare au fost in parte introduse la Tora si au schimbat, anulat si revizuit legile şi cerintele sale. In general, a devenit Biblia şi de acolo la o lectura libera.

Pana in prezent, toate dovezile istorice şi arheologice, ca descoperirile din pesteri Qumran, confirma adevarul si textul original al Bibliei.

Este foarte important sa mentinem autenticitatea cartii adevarate, care a devenit cartea fundamentala a omenirii, stabilind legile sale sociale si familiale, reguli si educatie.

Cand Cabalistii citesc Tora, ei inteleg de ce fiecare simbol, fiecare litera si fiecare cuvant a fost scris, de ce ele au fost exprimate in acest fel si de ce urmeaza una dupa alta intr-o forma specifica, pentru ca Tora este un cod si nu doar o insiruire de litere.

La fel cum limbajul unui program de computer este inregistrat, folosing simboluri particulare, Tora, de asemenea, a fost scrisa folosind simboluri. Este interzis sa schimbi ceva in ea, pentru ca altfel totul va fi pierdut, intregul proces va fi condus diferit.

Intr-un mod clar si precis, textul din Tora transmite coborarea Luminii Superioare pe dorinta care a fost creata de Lumina si secventa prin care Lumina aduce dorinta de a fi ca ea si de a deveni identica cu ea. Cartea vorbeste numai despre acest lucru.

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Israel, Spiritualitate, Torah - 2 Comentarii →

Discipolii au continuat muncă lui Avraam și au dezvoltat metoda lui. Dar, între timp, egoismul lor a crescut mai mult și mai mult, adică au devenit sclavii egoismului și s-au trezit în exilul din Egipt. Le-a fost revelat Faraonul cel rău care îi guvernează.

Asta nu înseamnă că s-au mutat din Egipt în mod fizic. Dar au simit că forța răului din ei a câștigat o așa putere asupra lor încât nu mai puteau să-i facă față.

Egoismul a devenit mult mai puternic decât forța binelui, care a mai rămas în ei din timpurile lui Avraam, Isaac și Iacob. Forță răului a erupt și era imposibil de ținut în frâu.

Copiii lui Israel doreau să se unească, să lucreze la unitatea lor, să atragă forța binelui, dar nu puteau. Acest lucru a adus o mulțime de chinuri asupra lor și a stărnit cearta fratricida. În cele din urmă au realizat că trebuie să se îndepărteze de această forță a răului. Alegoric este spus că au ieșit din Egipt copiii lui Israel, de sub domnia Faraonului.

Au reușit să se deconecteze de la forța răului, dar nimic mai mult. Nu știau încă cum să atragă forța binelui. Și doar atunci când s-au deconectat de forța răului au atins forța binelui și au început să reveleze prezența ei ascunsă printre ei. Forța răului a rămas, dar știau deja cum să se protejeze de ea, de ura mutuală.

Au realizat că stăteau în jurul muntelui Sinai, un munte al urii (Sina-ură în ebraică), iar cooperarea cu forța negativă era posibila doar prin revelarea forței pozitive.

Muntele Sinai este un munte al urii care este revelat în fiecare dintre noi. În fiecare persoană din acest grup există abilitatea de a ridica o forță specială, o dorință, o tânjire specială deasupra urii. Înseamnă că s-au conectat între ei și s-au ridicat precum Moise, adică Mashiach, cel care i-a scos (Moshech) din egoism și i-a urcat și a urcat pe munte.

Prin această forță comună, prin efortul lor comun, sunt capabili să se ridice deasupra urii. În acest mod au atins Forța Superioară pozitivă a naturii și au simțit că aceasta a creat totul și controlează totul. Și, de asemenea, a creat și înclinația rea din om, în mod  special ca prin ea, prin forță negativă care este opusă forței pozitive a Creatorului, omul să reveleze forța bună și să existe între aceste două forțe.

Și când s-au ridicat deasupra urii și au atins contactul cu Forța Superioară, care este numită Moise, au urcat muntele Sinai și au simțit asta datorită faptului că egoismul lor a crescut și mai mult. Reiese că în momentul în care una dintre forțele lor urcă în vârful muntelui, cealaltă forță construiește un vițel din aur la baza muntelui.

Cu toate acestea, cel mai important lucru este că au descoperit  forța bună a naturii, iar din acest moment este posibil să fie în contact cu ea.

Din emisiunea de pe Kab TV ”O viață nouă” din 02.06.2016

Filed under: Egoism, Evolutie, Israel, Istorie, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, „Deuteronom” 0:13 – 02:14: Sculaţi-vă dar şi treceţi râul Zared. Şi am trecut noi râul Zared. De atunci, de când ne-am dus la Cadeş-Barnea şi până ce am trecut râul Zared, au trecut treizeci şi opt de ani şi au pierit din tabăra noastră toţi cei ce erau atunci buni de război, după cum li se jurase Domnul;

Dacă ne uităm la călătoria de patruzeci de ani prin deșert din punct de vedere geografic, întreaga distanță dintre Egipt si Israel ar fi putut fi străbătuta la pas într-o săptămână.

Tora, oricum, vorbește despre o călătorie spirituală, pregătirea pentru dezvoltarea calităților de dăruire. Exodul din Egipt și sosirea în țara lui Israel este o perioadă foarte serioasa de corecție,  creșterea de la Malchut la Bina. Și, deși aceasta nu este legata de calitatea de dăruire încă, pentru că deșertul nu produce nimic, este o creștere deasupra calităților egoiste.

Întrebare: Este posibil să spunem că omenirea trece acum printr-o perioadă de pregătire pentru gradul următor?

Răspuns: Pentru omenire se va întâmpla într-un mod diferit, pentru că ei nu trebuie să se supună acelorași stări ca și poporul lui Israel. În schimb, ei folosesc un sistem spiritual pregătit, sistemul de forțe este gata pentru corectarea lor.

Si aici vorbim despre modul în care acest sistem se naște, cum se conectează grupul de oameni care se numesc poporul lui Israel. Astăzi, grupul nostru mondial Bnei Baruch se îndreaptă exact către aceasta perioada de patruzeci de ani și toți ceilalți vor primi un sistem aproape complet de la noi.

Ei vor începe alături de noi și, datorită lor, vom aduce lumea într-o nouă Lumină Superioară. Sarcina lor nu este să se corecteze prin acțiuni speciale, ci numai să se anuleze în fața noastră pentru a primi Lumina Superioară.

Tora a fost dată poporului evreu, în scopul de a-i pregăti pentru misiunea lor privitoare la restul lumii.

Prin evrei, ne referim la acei oameni care s-au axat pe calea corectării spirituale, și toți ceilalți așa-numiți evrei care s-au născut evrei, nu sunt considerați un popor.

Orice persoană, care se alătură mișcării spre Creator este numită Israel, „Isra-El”, „Yashar Kel,” ceea ce înseamnă „direct către Creator.”

Așa cum o dată în vechiul Babilon, oamenii care au acceptat calea spirituală și au fost de acord să îndeplinească această misiune, s-au alăturat grupului lui Avraam, așa este și astăzi. Nimic nu s-a schimbat în lume.

Întrebare: Atunci de ce noi spunem că evreii din lume trebuie să înțeleagă rădăcinile lor?

Răspuns: Pentru că în ei există Reshimot, informații înregistrate cu privire la ceea cea au făcut în trecut,  și este posibil să le trezească  din nou.

Din emisiunea de pe KabTV  „Secretele din Cartea Eternă” 1/20/16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Israel, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, “Numeri” 35:33 – 35:34: “Să nu spurcaţi pământul pe care aveţi să trăiţi; că sângele spurcă pământul şi pământul nu se poate curăţi în alt fel de sângele vărsat pe el, decât cu sângele celui ce l-a vărsat.

Să nu spurcaţi pământul pe care trăiţi şi în mijlocul căruia locuiesc Eu; căci Eu, Domnul, locuiesc între fiii lui Israel”.

Sângele este Lumina Hochma. Apa este Lumina Hassadim. Este imposibil de atins armonia în societate și starea de conexiune între părțile sufletului comun dacă nu interacționăm corect din punct de vedere egoistic. Părțile noastre egoiste trebuie să fie conectate în mod corespunzător între ele.

Se pare că atunci când rămâne egoist, fiecare stabilește conexiuni altruiste cu ceilalți, precum o extindere de fire altruiste între ei. Eu, prin egoismul meu, mă îndrept în mod altrusit spre tine, iar tu, prin egoismul tău, faci în același fel către mine, dar în interior, fiecare rămânem în dorință să. Ne ridicăm deasupra acestei dorințe și lucrăm deasupra ei, construind poduri peste egoism.

Cel mai important lucru este să facem o restricție în noi, un ecran și o atitudine corectă față de ceilalți. Apoi, în practică, să plasăm în vârful acțiunilor noastre toate conexiunile încrucișate dintre noi și nu doar cele din noi înșine.

Această imensă, multi stratificata, multi vectoriala rețea de conexiuni este numită sufletul comun” – unul pentru noi toți! Fiecare dintre noi, individual, este nimic, dar participând în operațiunile “rețelei” universale devine creatorul ei.

Din emisiunea de pe Kab TV ”Secretele Cărții Eterne” din 16.12.2015

Filed under: Israel, Lumea, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate, Torah - Niciun comentariu→

Tora, “Numerii” 35:33 : “Să nu spurcaţi pământul pe care aveţi să trăiţi; că sângele spurcă pământul şi pământul nu se poate curăţi în alt fel de sângele vărsat pe el, decât cu sângele celui ce l-a vărsat.”  

Țara este conexiunea dintre noi prin care curge apa, Lumina Hassadim. Este necesar  să interacționăm astfel încât între noi să curgă doar atitudinea bună.

Tora “Numerii” 35:34 : “Să nu spurcați pământul pe care trăiți și în mijlocul căruia locuiesc Eu; căci Eu, Domnul, locuiesc între fiii lui Israel”.

În rețeaua de conexiuni dintre suflete este Creatorul. Trebuie să construim rețeaua atât de puternică încât să începem să Îl simțim pe El. Puterea prin care începem să Îl simțim pe Creator este numită grad spiritual. În total sunt 125 de grade în formarea tot mai mare a conexiunii dintre noi, asta fiind senzația de creștere a Creatorului.

Se pare că suntem numiți copiii lui Israel doar dacă construim această rețea. Altfel, suntem nimic. Dacă existăm în mod separat, suntem animale și chiar mai rău, deoarece animalele sunt conectate corect între ele iar noi nu suntem.

Din emisiunea de  pe Kab TV ”Secretele Cărții Eterne” din 16.12.2015

Filed under: Egoism, Evolutie, Israel, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Torah - Niciun comentariu→