Întrebare: Dacă nu ştim starea următoare, cum ne putem pregăti pentru asta?

Răspuns: Nu vom ştii niciodată starea următoare chiar dacă suntem deja pe gradele spirituale . Să spunem că eşti pe treapta 80 a scării. Acesta este un nivel superb, crede-mă. Dar înainte de a te trezi pe acest nivel, pe nivelul anterior te afli într-o stare de un milion de ori mai dificilă.

Nu ai nici o dorinţă, nici un interes, nu auzi nici un cuvânt din ceea ce vorbim noi la lecţie, stai ca o bucată de lemn, chiar şi mai rău, ca o piatră impenetrabilă. Nu te poţi gândi deloc la spiritualitate, nici măcar nu îţi poţi aduce aminte când ţi s-a întâmplat, unde şi cum. În orice caz, ce este spiritualitatea? Nu poţi să îţi reaminteşti nici o senzaţie, nici un cuvânt de acolo.

Iar în locul acestora este copleşit de cele mai primitive gânduri. Ce am în stomac, în contul bancar, în frigider. Te transformi într-un adevărat animal. Cum poţi să te ridici din această stare la cel de al 81-lea nivel? Numai prin mişcări graduale şi dificile.

Nimeni de deasupra nu îţi va da energie, importanţa scopului, pentru ca ochii tăi să se deschidă larg şi să strălucească. Din contră, eşti complet lipsit de spiritul vieţii. Vei cădea în egoism, vei urî prietenii. Acum, vei ieşi din această stare interioară chiar şi numai dacă îţi aminteşti despre ce este vorba. Ei vorbesc şi tu nici măcar nu auzi. Nu eşti „contra” sau „pentru” ci nu reacţionezi sub nici un fel, e ca şi cum eşti făcut din piatră.

Este scris despre asta: „Tot ce este în puterea ta, fă”. Cu cât persoana este mai măreaţă cu atâta egoisul este mai mare. Aşadar, experimentează o ingreunare teribilă a inimii ceea ce îl lasă fără oportunitatea de a face ceva. Acum nu mai depinzi de cineva. Nu ai nici conexiuni rele nici bune cu prietenii. Iar atunci veţi cădea împreună datorită conexiunii, iar căderea va fi globală, a grupului.

Ce poţi face? Să profiţi de pe urma minţii? Dar nu există minte, te-ai transformat într-o piatră. Jucând artificial un rol nu mai funcţionează. Să te apleci în faţa mediului? Dar nu ai la ce să te apleci, deja ai căzut atât de jos încât nu mai poţi să cazi. Să te întorci la grup? Dar nu îl vezi în faţa ta. Ce te poate ajuta? Doar o pregătire anterioară! Dacă ai abordat o stare spirituală fără pregătirile necesare, nu ai nici o şansă să avansezi.

Şi dacă nu ai putut să te pregăteşti, singurul lucru care te ajută în situaţia aceasta este un program zilnic. Dacă eşti obişnuit cu o anumită rutină, obişnuinţa devine o a doua natură. Trebuie să o foloseşti, fă o rutină din asta cât mai mult posibil, pentru că rutina intră în natura ta şi dacă te simţi chiar mort, rutinele te vor învia. Trebuie să te trezeşti la lecţia de dimineaţă deoarece corpul tău este obişnuit să se trezească la ora asta. Trebuie să execuţi câteva acţiuni de rutină. Asta nu se referă la suflet, corpul se obişnuieşte cu activităţile fizice pe care le face la aceasi oră şi sub aceleaşi condiţii.

Aşadar, este foarte important să te obişnuieşti cu un program zilnic. Nimic nu va ajuta decât obişnuinţele. Atâta timp cât am inclus în mine obişnuinţele spirituale, acuma când fac aceste obişnuinţe fizice, îmi aduc aminte de spiritualitate. Le dezvolt în mine datorită scopului spiritual iar acum când sunt lăsat de acestea în formă fizică, mă vor aduce înapoi la starea spirituală.

Din Discuţia despre pregătirea pentru Congresul din St. Petersburg 6/26/13

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce avem nevoie de un orar cu care să ne obişnuim? În principiu, nu este bine atunci când munca devine un obicei şi nu mai necesită niciun efort.

Răspuns: Desigur, rutina, obiceiul, ne eliberează de a mai face efort, dar ne salvează atunci când cădem şi ne pune din nou pe drumul cel bun. Apoi, continuăm să facem eforturi pentru a obţine următorul nivel.

Mă mişc într-o formă de minus şi, în timpul unei căderi, ating cel mai de jos punct în care pierd totul, este punctul zero, viaţă zero. Nu pot ieşi din asta prin propriile puteri. În mecanică, mişcarea continuă mulţumită forţei acceleraţiei iar în electronică folosim condensatori, bobine de conducţie, prin care acumulăm energie pe care o putem folosi mai târziu.

Când cobor în timpul muncii, încarc un anumit capacitor, iar când acesta este încărcat îl pot folosi ca să urc. Există astăzi maşini care sunt operate atât electric cât şi cu combustibil clasic. Când conduc pe combustibil, umplu bateria şi apoi o pot folosi ca să conduc fără combustibil.

Aşadar când sunt în cădere, trebuie să fiu sigur dinainte că voi putea să ies din cel mai de jos punct. Dacă nu mă pregătesc, voi rămâne acolo pentru totdeauna şi asta este tot. Nu voi mai avea puterea să continui avansarea mea. Ne pregătim prin diferite mijloace pentru a ieşi din această stare, ne pregătim în grup, dar în cele din urmă  nu voi vedea că totul ajută pentru că sunt total mort şi nu răspund la nimic şi nu văd sau aud nimic.

În acest caz, numai obişnuinţa, obiceiul care a devenit a doua natură mă poate ajuta. L-am pregătit dinainte, la fel ca un condensator care a fost încărcat. Acest obicei este deja imprimat în mine şi este parte din natura mea şi prin el pot să mă ridic din cădere şi să merg înainte.

Din Discuţie despre pregătirea Congresului din  St. Petersburg 6/26/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce trebuie să facă grupurile de 10 în contextul pregătirii pentru congres?

Răspuns: Mai întâi, trebuie să dispună de materialul congresului ca să poată crea o legătură, cu toate forţele, cu ceea ce se întâmplă acolo.

Întrebare: Ce fel de mediu, ce atmosferă, trebuie să creăm în Kil-ul mondial pentru a-l ajuta pe fiecare prieten să fie pregătit pentru congres, pentru a ne ridica împreună, cu toţii, la un nou nivel?

Răspuns: Amintiţi-vă cum v-aţi pregătit pentru naşterea copilului vostru sau pentru căsătorie, în exterior şi în interior. Evident, principalul lucru aici este pregătirea interioară: „Spre ce ne îndreptăm? Spre conexiune. Ce putem face pentru a reuşi să ne conectăm şi, în acest sens, să descoperim Lumina, caracteristica dăruirii, care este descoperită în măsura în care noi devenim egali cu ea?”

În cele din urrmă, trebuie să vin la congres complet pregătit, fără să mă aştept la nicio surpriză, cu excepţia uneia, conexiunea dintre noi, şi nimic mai mult. Nu am nevoie de mai multă înţelepciune, vreau conexiunea. Şi cu ajutorul ei, voi simţi textul cu o nouă profunzime şi, în general, totul îmi va părea nou, sclipitor şi luminos.

Dacă, dimpotrivă, nu există conexiune, trebuie să simt că nu mai rămâne nimic. Altfel spus, trebuie să vedem şi să înţelegem că totul depinde de conexiune şi conexiunea depinde de pregătire.

Întrebare: Legat de care conexiune ar trebui să fiu cel mai preocupat: pregătirea mea sau a prietenilor meu din grupul de 10?

Răspuns: De cea a prietenilor. Dacă vorbim de spiritualitate, trebuie să fiu preocupat în primul rând de nevoile spirituale ale prietenilor. Este ceea ce numim „rugăciunea celor mulţi”, rugăciunea pentru prieteni. Este spus: „Cel care se roagă pentru ca prietenul său să primească primul un răspuns.”

Întrebare: De ce avem nevoie la congres pentru trecerea la un strigăt interior complet?

Răspuns: De pregătire. Mai exact, noi nu strigăm pentru că nu suntem pregătiţi, nu adăugăm „ban cu ban”, astfel încât să-i adunăm într-un strigăt puternic. În schimb, noi aşteptăm: „Atunci, când va veni această schimbare?” Nu va veni niciodată fără pregătire.

Întrebare: Cum putem să evităm căderea într-o lipsă de participare la congres?

Răspuns: Asta depinde din nou de atmosferă şi de pregătire. Dacă o persoană este pregătită, atunci ea se afundă aparent într-un câmp de forţă care nu o lasă să plece cu uşurinţă.

Întrebare:  Trebuie să vedem traversarea „mării Roşii” cu prilejul congresului de la Sankt Petersburg?

Răspuns: Şi chiar Arvut stând în faţa „muntelui Sinai”.

Din a patra parte a lecţiei zilnice de Cabala, 25.06.2013

Scrierile lui Baal Hasulam „Pacea în lume”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Când lucrăm cu oameni care nu au punctul din inimă, simţim că le produce bucurie. Este aceasta muncă spirituală?

Răspuns: În ansamblu mă transfer pe mine însumi în ceilalţi. Transfer punctul meu din inimă în dorinţele numite „sufletul meu”. Tot ce este exterior mie în cele şapte miliarde de oameni este sufletul meu, o singură dorinţă, şi dacă îl descopăr pe tot, ajung la finala corectare.

În alte cuvinte, îmi umplu sufletul iar ceea ce umple este numit „Creator” în forma sa infinită. Deci scopul meu este să ies din mine şi să intru în celălalt simtindu-i pe toţi în acelaşi timp. Este imposibil în starea noastră actuală!

Avem nevoie de un grup pentru a vedea mijloacele, această muncă iscusită de a ieşi din sine şi de a intra în altul. Asta înseamnă că grupul este prima noastră unealtă. În termeni cabalistici este numită GE.

Trebuie să studiem „Introducerea la Înţelepciunea Cabalei” pentru a înţelege aceşti termeni corect. Trebuie să urmăm cursurile în campusurile noastre căci altfel nu vom avea un limbaj comun şi va fi dificil să înţelegi ceea ce ai atins.

Aşadar vei înţelege ceea ce îţi este revelat şi cum este denumită fiecare atingere. Vei integra tot ce este în tine cu ceea ce îţi este revelat în spiritualitate.

Trebuie să atingem adeziunea cu întreaga umanitate, să ieşim din noi şi să intrăm în lume. De aceea trebuie să ne organizăm mai întâi vasele, unealta noastră, pentru a ne pregăti să lucrăm cu lumea. Pentru aceasta ne-a fost dat un grup de cabalişti şi metoda Înţelepciunii Cabalei. Trebuie să studiem asta în grup după care să avansăm de la grup către întreaga lume.

Munca principală este făcută în grup iar cu ajutorul grupului vom munci în toate celelalte. Aici este locul unde toate fricile, presupunerile şi doar un pic de cunoaştere, sunt revelate. Acolo sunt revelate tot felul de lumi foarte diferite, pline de Lumina Hochma, ceea ce înseamnă cu atingerea adâncă a Creatorului.

În grup, atingem vasele pentru munca cu Creatorul. Cu ajutorul Lui începem să îl înţelegem un pic, dar doar exterior, devreme ce în grupul nostru procesam doar dorinţa de a dărui, GE, atributele dăruirii. Acestea sunt nişte atribute egoiste foarte mici la nivelul rădăcinii, nivelul unu, şi o parte din nivelul doi.

Când întregul grup global începe să muncească pentru beneficiul vasului global, vom începe să muncim cu dorinţe din ce în ce mai egoiste care nu pot fi încă revelate devreme ce sunt mai puternice decât ale noastre şi sunt la distanţă de avansarea spirituală.

Se pare că multă lume, cum ar fi Europenii, Africanii şi alţii sunt imposibil de ajuns. Este imposibil să îi ajungi atâta timp cât ei au cel mai mare ego spiritual. Dar atunci când începem să muncim pentru ei, vom începe să conectăm dorinţele lor uriaşe la ale noastre, pentru a le umple, să ne bucurăm pentru ei şi pentru starea lor. Deci aici muncim nu doar pentru a atinge acţiuni de dăruire ci atributele Creatorului de dăruire în profunzime.

Nu ştiu cu ce să compar asta. Sunt oameni care se bucură ascultând muzică. Îmi aduc aminte că aveam abonament la orchestra filarmonică din Leningrad dar nefiind un expert am întrebat nişte tineri muzicieni ce părere au despre „Lacul Lebedelor” de exemplu, sau Rachmaninov.

Este o lume total diferită, senzaţii foarte diferite şi un proces care merg împreună atunci când oamenii înţeleg totul în profunzime. Apropo, în Cabala nu cunoşti această senzaţie ci o trăieşti, devii acea senzaţie. Deci scopul întregii corecţii a umanităţii este atingerea cea mai adâncă a Creatorului care se termină printr-o adeziune absolută la El.

Din Convenţia de la Krasnoyarsk 6/16/13, Lecţia 3

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Nu putem face nimic. Nu putem sta inerţi şi să ne torturăm pe noi înşine, dar trebuie să lucrăm asupra noastră. Nu muncim în funcţie de ce simţim căci astfel nu ne-am mai mişca. Dacă îmi ascult senzaţiile şi sentimentele, voi rămâne întotdeauna în aceaşi stare şi nu voi putea să fac nimic.

Senzaţiile mele, dorinţa mea de a primi, sunt într-o anumită stare iar în timp ce sunt cufundat în dorinţa mea, în materia mea, nu pot acţiona împotriva ei. Norocul este că am o minte care poate să studieze senzaţiile mele, deci înţeleg că starea mea, senzaţiile mele, sunt rele şi trebuie să le schimb.

Folosindu-mi mintea, ceea ce este total opus faţă de senzaţiile mele, încep să îmi imaginez starea următoare, nivelul superior care mă influenţează dacă tânjesc după el, ca un embrion pentru mama sa. Încep să mă gândesc cum să mă „ascund sub aripile sale” şi cum pot să intru la nivelul superior şi să mă adaptez.

Mă gândesc doar la forma embrionului, doar la impresiile pe care le voi primi de la superior dacă cu grijă îl ating măcar şi egoistic. Deci îmi imaginez pântecul mamei cam cum ar arăta şi înţeleg că este grupul pe care l-am format cu prietenii. Gradual încep să formez aceste relaţii cu prietenii.

Mulţumită acestor eforturi mentale, încep să avansez, „totul este clar în minte”, dar odată ce vine vorba de senzaţii, sunt mort. Folosindu-mi mintea îmi pot imagina ordinea celor două nivele, cel inferior şi cel superior. Îmi imaginez cum inferiorul intră în superior, cum este posibil să se întâmple asta cu ajutorul grupului şi cum trebuie să mă cobor pe mine înaintea lor pentru ca ei să devină o parte a pântecului ce transmite Lumina Superioară spre mine. Dacă mă cobor pe mine voi putea primi Lumina de la ei şi nici nu îmi voi da seama de asta.

Deci repet că nu trebuie să rămânem sub controlul total al senzaţiilor care ne-au rupt în timpul căderii. Trebuie să ne imaginăm relaţiile dintre nivele şi unde ne situăm în raport cu superiorul, să îmi folosesc mintea pentru a ieşi din senzaţiile mele şi a privi obiectiv la starea în care mă aflu şi ce pot face în ea, chiar dacă este artificial.

O persoană începe să îşi imagineze nivele şi stări, îşi influenţează senzaţiile prin minte. Aşa începe să îşi formeze starea nouă. Lumina care reformează vine şi ia o persoană din dispoziţia rea şi îi dă speranţă şi încrederea cu care se va intoarece la prieteni.

Din prima parte a Lecţiei Zilnice de Cabala 6/21/13 Shamati 40

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Trebuie să ştim că totul depinde de pregătire. Toate stările sunt deja pregătite în avans şi sunt confirmate pentru toate zilele, timp de 6000 de ani. Calendarul de 6000 de ani este numit „presa de evoluţie”, care apasă asupra noastră şi ne împinge în faţă, forţându-ne astfel, să efectuăm toate acţiunile care au fost pregătite „în timpul lor”.

Dar, toată munca noastră este de a trece de la calea naturală a evoluţiei noastre („în timpul său”), pe calea Luminii, pentru a accelera timpul („voi grăbi”). Prin asta, nu urmăm calendarul avansând de la o zi la alta în mod automat, ci avansăm numai conform pregătirii noastre.

„Eu voi grăbi” este clarificată numai prin pregătirea noastră şi nu în starea în sine. Putem spune în ce măsură suntem în starea „eu voi grăbi”, adică în ce măsură noi muncim în spiritualitate, conform eforturilor pe care le facem pentru a atinge o nouă stare.

Munca spirituală se face conform acţiunilor care vin de sus. Este foarte important de subliniat că totul este măsurat prin pregătirea care precede acţiunea: ce am făcut, cât am făcut, ce eforturi am făcut, cum am urcat pe muntele Regelui şi ce am făcut pentru El, pentru grup, pentru prieteni. Toate acestea vin înainte de toate!

Graţie pregătirii noastre, vom atinge starea dorită, pe care nu o înţelegem cu adevărat. Pur şi simplu, am determinat că dorim să o atingem şi nici măcar nu contează că nu o putem imagina. Aceasta, deoarece nu puteţi ştii ce este o stare, înainte de a o atinge.

Prin urmare, pregătirea este atât de importantă şi trebuie să facem tot ceea ce putem. Şi ceea ce aveţi de făcut va deveni clar în proces: ce eforturi aveţi de făcut şi cum să umpleţi măsura voastră. Un moment înainte, nu ştiam că este pe cale să se întâmple.

Doar la final, când noi vom termina toată munca pe care o avem de făcut, vom realiza o acţiune specială numită „Rav pealim mekabtziel” soseşte, care este precum finalul corecţiei, dar în ceea ce priveşte vasele actuale pe care le-am pregătit. Această acţiune conectează toate micile noastre acţiuni într-un mare cont (cum este spus: „Mulţi banuţi se adaugă la un cont mare”) şi apoi, nivelul următor este revelat.

Este un mic nivel personal al corecţiei noastre, dar este acelaşi proces ca şi în finalul general al corecţiei.

Discuţie cu privire la pregătirea pentru congres din Lecţia zilnică de Cabala, 26.06.2013

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aş vrea să înţeleg care este secretul grupului din Kazakhstan. Mereu radiază de fericire şi mă împresionează de fiecare dată. Am stat de vorbă cu o femeie din acest grup, care mi-a zis: „Am un soţ puternic!”. Cu alte cuvinte, ea nu are nicio îndoială că el ar greşi sau că s-ar putea abate de la acest drum. Asta, pur şi simplu, mă uimeşte! Este posibil ca femeile să fie secretul?

 Răspuns: Din păcate, eu nu le cunosc pe aceste femei, dar se pare că au dreptate. Când o femeie vorbeşte astfel despre soţul ei, acest lucru înseamnă un mare sprijin pentru el. Principalul lucru pentru bărbaţi, chiar pentru cei mai duri macho, este ajutorul din partea unei femei. El are mare nevoie de asta. Când o femeie vorbeşte astfel despre soţul ei, el nu poate să-şi permită să fie slab. Va face tot ce-i va sta în putere pentru a justifica părerea soţiei sale pentru a nu părea mai mic în ochii ei.

O femeie inteligentă ştie şi foloseşte acest lucru şi profită de acest lucru. O femeie poate să-şi ajute soţul în acest fel mult mai mult decât grupul, deoarece ea este parte din soţul ei. Dacă ea îl sprijină, succesul lui este sigur.

Atunci, voi, femeile, ţineţi cont de faptul că această misiune specială este în mâinile voastre. Partea feminină şi partea masculină sunt conectate în interior una cu alta prin legături naturale pe care noi nu le cunoaştem. Ele sunt transferate printr-o imagine interioară de la noi la voi, şi invers.

Influenţa voastră asupra noastră este mare şi voi puteţi determina succesul bărbaţilor. Mă bazez cu adevărat pe voi. Nu ne lăsaţi să cădem!

De la Congresul de la Krasnoyarsk de pe 16.06.2013. Lecţia 5. 

Filed under: Congrese, Femeia, Intrebare si Raspuns, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Le sfătuiţi pe femei să facă o pregătire specială înaintea Congresului de la Sankt Petersburg?

Răspuns: Bineînţeles, femeile îi vor sprijini pe bărbaţi din exterior; această muncă trebuie să meargă mai departe. În acelaşi timp, le recomand femeilor să facă o nouă pregătire, de calitate, în propriul lor mediu.

În primul rând, înaintea Congresului, ele pot să se pregătească împreună cu bărbaţii sau fără ei – este alegerea femeilor. Esenţa pregătirii nu se schimbă din acest motiv, intenţia rămâne aceeaşi.

La vremea când Rabash a scris articolele despre grup,  am dat aceste scrieri grupului de femei.  Astfel, femeile au discutat şi au lucrat serios pe baza aceluiaşi material.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte Israelul, în timpul Congresului, bărbaţii se vor aduna în noua noastră casă, în timp ce femeile se vor întâlni în centrele locale.

Deci, femeile trebuie să se gândească la cum – împreună, ca un grup, ca un întreg, indiferent de câte sunt într-un anumit centru – să se conecteze spiritual cu celelalte grupuri şi cu Congresul de la Sankt Petersburg.

Nu este cazul să ne gândim la un cerc format din femei, în jurul bărbaţilor. Voi, femeile, acţionaţi pe cont propriu. Aşa, va fi mai corect, mai sănătos şi mai practic.

Din Discuţie despre pregătirea pentru Congresul de la Sankt Petersburg. 

Filed under: Femeia, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Cele două congrese actuale, Krasnoyarsk şi St. Petersburg, marchează începutul unei noi etape. De acum încolo, vom începe pregătirea practică pentru unificarea la nou nivel. Dacă unul din cercurile noastre din întreaga lume nu participă la proces, ei vor fi aruncaţi de o parte şi nu putem permite asta. Desigur, nu vom „ataca” pe cineva, nici nu vom impune cerinţe intransigente, dar trebuie să înţelegem că avem nevoie să ne unim în viitorul apropiat.

Toate studiile noastre, întreaga noastră cale, întreaga corecţie este dirijată spre unitate. Şi progresiv, să spunem în şase luni, ar trebui să conducem pe toată lumea la această stare.

În prezent, suntem implicaţi într-o pregătire pe scară largă, înainte de congresul de la St. Petersburg. Ar trebui să fie rezultatul unei pregătiri comune, pe care nu am avut-o încă. Trebuie să simţim „prima mână”, să o simţim cu  „fiecare fibră a inimii”. Viaţa noastră întreagă, lumea noastră, realitatea actuală sunt o pregătire a corecţiei finale. Spunem că acela care nu a muncit, nu a pregătit Sabatul în avans, ce va mânca în ziua de Sabat? În esenţă, întreaga perioadă de şase mii de ani este pregătire, adică adăugarea de vase, de dorinţe, pe care le curăţăm, mai întâi, de egoism şi apoi le corectăm pentru a primi, în scopul de a dărui.

Mă adresez tuturor: acum facem mai multe eforturi pentru congres şi trebuie să ne familiarizăm cu ceea ce ne aşteaptă acolo, în avans. Tema congresului, calendarul său precis, cântecele şi evenimentele, toate acestea se raportează la pregătire. Grupurile noastre din întreaga lume trebuie să ştie ce va avea loc la St Petersburg pe parcursul celor trei zile.

Apoi, ei vor fi în măsură să planifice timpul lor în avans şi să se organizeze astfel încât să nu stea în faţa ecranului în aşteptarea a ceva nou. Este rău dacă pentru noi, noile lucruri sunt elemente „tehnice” formale. Nu avem nevoie de surprize externe, ci doar interne. De aceea, cu cât devenim mai familiarizaţi cu elementele externe, cu atât va fi mai bine.

Avem nevoie să traducem cântecele şi sloganurile congresului în principalele limbi. Toată lumea trebuie să ştie, în avans, detaliile de organizare, programul, planul locurilor, temele pentru întâlnirea prietenilor, fiecare detaliu. Aceasta va fi „infrastructura” procesului de pregătire.

Trebuie să construim intenţiile deasupra lui, să citim unele documente, să ascultăm muzică specială, etc. Nu avem nevoie de surprize. Dacă unei persoane-i place ceva, ea poate asculta cu plăcere de o sută de ori, fără a fi sătulă la următoarea ascultare. Este repetiţia care formează vasul. Dacă ea nu aduce plăcere prima oară, va veni atunci când există deja Reschimot care sunt umplute.

Este spus: „Voi mânca ce am stocat în avans”. Un succes semnificativ, la un moment crucial, nu este posibil decât graţie unei pregătiri minuţioase.

Până acum, am luat doar un mic avantaj din întâlnirile noastre, deoarece nu ne-am pregătit aşa cum trebuie.  De data aceasta, dacă pregătirea este bună, veţi simţi cât de eficient poate fi congresul. Prin pregătire, vom construi vasul colectiv şi eforturile noastre sunt baza unităţii viitoare.

În schimb, ajungi la congres fără pregătire şi saluţi, întâmpini prietenii şi rămâi singur printre „zgomotele exterioare”. Fără pregătire prealabilă, nu voi fi capabil să mă simt integrat în două mii de persoane şi prin ei, în alte două milioane. De aceea, există un singur risc, că în loc de pregătire să te scufunzi în anticipare. Acestea sunt două lucruri diametral opuse.

Vorbim despre un moment psihologic cheie. Nu mă bazez pe circumstanţe, nu-mi spun: „Va fi o zi, va fi hrană”. Nu, eu pregătesc hrana pentru această zi, altfel voi muri de foame, deoarece atunci va fi prea târziu. Ştiu exact la ce să mă aştept, ceea ce am nevoie în ceea ce priveşte toate detaliile, toate subtilităţile. Muncesc trei zile, apoi vine ziua de Sabat.

Dacă discuţiile noastre vă „motivează” doar să staţi şi să aşteptaţi ceva, atunci la congres, „masa” noastră va fi goală. Deci, nu aştept la nimic, nu sper la nimic, dar pregătesc toate lucrurile necesare. Şi atunci, sunt sigur de reuşită.

A patra parte a Cursului zilnic de Cabala, 25.06.2013, Scrierile lui Baal Hasulam

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce spunem că dragostea este cumpărată prin acţiuni? Care este intenţia sau este doar referitor la dragoste corporală şi nu dragoste spirituală?

Răspuns: Atât dragostea corporală cât şi dragostea spirituală sunt cumpărate prin acţiuni – lumea noastră este o lume a acţiunilor. Dacă vom efectua acţiuni, chiar dacă nu avem nici intenţia corectă, nici un sentiment bun, aceste acţiuni atrag Lumina care Reformează, care schimbă sentimentul nostru şi înţelegerea noastră.

Nu există altă cale! Dacă materia noastră, dorinţa noastră şi intenţia noastră se concentrează doar pe noi înşine, nu putem face nimic care să fie contrar. Opusul se face prin acelaşi mijloc pe care-l numim “această lume”, în care noi putem efectua acţiuni. Deşi aceste acţiuni provin din dorinţa noastră de primire şi intenţia de primire pentru noi înşine, la nivelul aceste lumi, este ca dăruirea, adică îi dau celuilalt.

Doresc să primesc pentru mine şi dăruiesc  de asemenea, celuilalt deoarece vreau să primesc pentru mine dar, dacă aranjez şi organizez dăruirea în funcţie de părerile cabaliştilor, atunci dăruirea funcţionează! Este spus că înţelepţii din Talmud au făcut o anumită pregătire care ne permite nouă să utilizăm mijloacele Luminii care Reformează, în loc să ne torturăm fizic, în loc să muncim direct împotriva voinţei şi intenţiei noastre.

Această Lumină acţionează asupra noastră dacă efectuăm acţiunile conform sfaturilor cabaliştilor: să aspirăm la dragostea prietenilor, să oferim cadouri prietenilor, încercând să ne conectăm între noi şi să studiem împreună sursele cabalistice.

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 19.06.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→