Intrebare: Cum poate fi ego-ul bun si cum e posibil sa il folosim in mod benefic?

Raspuns: Ego-ul este bun pentru ca reprezinta singura energie care exista in noi. Este ceea ce ne impinge mai departe, ceea ce ne eleveaza. De-a lungul evolutiei, constant ne-a ridicat de la nivelul de bestie la gradul prezent.

Iar astazi ne situam intr-un punct de intalnire unde chiar ne transformam. Incepem sa intelegem ca forma anterioara de ego pe care am folosit-o s-a epuizat pe sine. Nu mai suntem capabili sa lucram cu ea de aici inainte, de aceea ni se reveleaza prezenta criza.

Aceasta este criza ego-ului precedent, pe care l-am folosit si ni s-a parut ca a fost bun, totul a fost normal, si a fost posibil sa continuam astfel pana la sfarsit. Dar brusc, s-a dovedit ca s-a inchis, ne-a incercuit intr-un singur sistem catre interdependenta completa.

Si daca suntem complet dependenti unul de celalalt, cum putem folosi acest ego? Gradual devenim ca o singura familie unde fiecare este dependent de celalalt, si trebuie sa imi folosesc ego-ul calculand dependenta mea fata de ceilalti. Asta inseamna ca de acum incolo trebuie sa il folosesc diferit, insemnand intr-o maniera integrala, conform ego-ului celorlalti.

Se dovedeste ca trebuie sa incepem sa folosim ego-ul general care este impartit intre noi: sa il conectam impreuna si sa ne ridicam deasupra lui astfel incat unitatea noastra, conexiunea si suportul vor fi mai mari decat propriul nostru ego, in asa fel incat ego-ul nostru devine mutual, social si colectiv.

Asta inseamna ca grupul nostru  trebuie sa aiba un scop comun iar noi trebuie sa atingem acest scop comun fiecare impingand mai departe cu ego-ul sau personal. Atunci fiecare va fi pregatit pentru un scop comun, o conexiune mutuala, iar la final vom masura succesul nostru in masura conexiunii noastre.

Asta este foarte important. De aceea ego-ul nostru nu este anulat, ci simplu este utilizat in acelasi fel in care este revelat astazi umanitatii, insemnand intr-o modalitate integrala.

Din lectia virtuala 21/10/2012

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Timp de patru zile la rând am organizat ateliere de lucru cu diferite grupuri de oameni. Dar cel mai interesant este faptul că intensitatea muncii noastre într-o singură suflare a unit întregul nostru grup. Nu știu despre oamenii pentru care am ținut seminariile, dar ne-am schimbat dramatic în cursul acestor evenimente.

Răspuns:  Îți spun că-mi văd schimbarea în funcție de modul în care grupul se schimbă. La urma urmei, nu am mers prin aceste acțiuni pentru că am avut o altă metodă mai individuală de a obține lumea superioară, care a fost folosită de cabaliști de mii de ani. Și aici, când un grup experimentează unificarea practică, iar eu sunt pe margine participând cel puțin oarecum, simt cât de bună și productivă este această muncă.

Acesta este motivul pentru care te înțeleg și sfătuiesc pe toți cei care ne ascultă astăzi, să încerce în orice mod posibil să participe la atelierele noastre.

Din Lecția virtuală din data de 21/10/12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Nouă nu ar trebui să ne fie frică să suspendăm pe cineva, sau chiar să-l dăm definitiv afară din cercul grupului nostru global, dacă aceşti colegi refuză să urmeze principiile noastre şi rămân la opiniile lor, care sunt diferite de cele determinate de cabalişti.

Cabaliştii sunt oameni care sunt deja pe nivele spirituale şi care ne trag de acolo spre ei. Ei sunt cei pe care noi vrem să-i urmăm şi nu pe orice om din această lume care urmează anumite scopuri ale sale şi al cărui ego arde acum în el împingându-l spre aceste scopuri.

Este foarte important să ne amintim asta. De fapt, este tipic pentru fiecare şi singura diferenţă este chestiunea gradului, dar sunt mulţi oameni în care egoul nestăpânit arde atât de puternic că îi împinge să stabilească o nouă direcţie pe care ei o consideră de cuviinţă. Dacă ei nu se pot înfrâna, grupul trebuie să o facă.

Putem întâlni astfel de oameni printre aceia care se ocupă activ cu diseminarea. Ei ard cu pasiune să facă totul aşa cum văd ei, şi nu lasă pe alţii să participe la muncă, ţinându-i pe ceilalţi la distanţă şi protejându-şi „teritoriul”.

Noi trebuie să observăm astfel de tendinţe destructive pentru munca noastră. Pe de o parte, omul va trebui să fie liber să muncească şi să avanseze cu succes, iar pe de altă parte, dacă el aspiră să facă această muncă singur, fără să-i atragă şi pe ceilalţi în ea, fără să le dea şi lor oportunităţi egale împreună cu el pe acelaşi teritoriu, atunci acest lucru va începe treptat să aibă un efect destructiv şi asupra lui, şi asupra celorlalţi.

Noi va trebui să verificăm constant dacă este egalitate între noi şi dacă suntem deschişi în relaţiile noastre unii cu ceilalţi, astfel încât nu vor exista cazuri în care cineva să încerce să ţină un anumit teritoriu pentru el, o anume nişă, o direcţie în care el va fi intangibil. Totul va trebui să fie deschis pentru fiecare şi omul ar trebui să fie deosebit de fericit când se dizolvă printre ceilalţi peste tot, în fiecare activitate, în fiecare scop şi în fiecare succes.

Dacă asta nu se întâmplă, astfel de oameni vor provoca în cele din urmă un mare rău grupului, chiar dacă, pentru un timp, pare că ei fac o treabă bună. Trebuie să fim foarte atenţi la ei.

Dacă un om nu poate lucra subjugându-se pe sine cu adevărat, şi doar mimează modestia, ca la teatru, în cele din urmă el va produce daune. Deci, noi trebuie să fim foarte atenţi cu astfel de oameni.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 28/10/2012 „Conversaţie despre grup”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

În toate grupurile sunt uneori probleme şi sunt oameni care nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă şi cred că ei trebuie să avanseze altfel. Sunt aceia care acţionează aşa fiindcă pur şi simplu natura lor este să fie altruişti şi filosofi. Asta nu are nimic de-a face cu calea corecţiei şi ei nu au punct în inimă. Ei vin şi încep să decidă cum trebuie să meargă lucrurile şi cred că totul trebuie făcut într-o formă contrară fiindcă, desigur, este împotriva naturii lor egoiste.

Sunt diferite cazuri în care omul uneori acţionează astfel fiindcă îi place să domine şi nu se poate abţine până când nu acumulează ceva cunoştinţe şi înţelege metoda. Ia ani, uneori 15-20 de ani, iar până atunci, omul este incapabil să dea „jumătatea lui de ban” care trebuie, jumătatea lui de muncă, astfel încât Creatorul să completeze cealaltă jumătate, însă el crede că poate singur să-şi învârtă viaţa.

Este o mândrie prostească, dar noi de obicei nu percepem asta cu simţurile noastre corporale, fiindcă omul, în această lume, face totul după mintea şi simţămintele lui corporale. Dar dacă începe să se apropie de munca spirituală cu mintea şi aceste sentimente, atunci este o apropiere total naivă şi copilărească. El începe să muncească cu sisteme care sunt opuse formei lui, de care el este total detaşat şi nici măcar nu ştie în ce fel este el opus faţă de ele.

Dacă în acelaşi timp el începe de asemenea să se simtă mândru, atunci, din păcate, îşi face rău nu numai lui, dar şi celorlalţi. În cele din urmă se întoarce la el ca un bumerang şi îl loveşte undeva în această viaţă, dacă este încă în viaţă, sau în următoarea viaţă.

Omul trebuie să ia în calcul că tot răul pe care îl cauzează mediului său va fi de multe ori mai mare şi se va întoarce la el! Astfel, grupul trebuie să se păzească pe sine de astfel de oameni în momentul în care apar astfel de deviaţii. De obicei, se întâmplă dacă grupul nu are o conducere puternică, sau dacă, din diferite motive, nu vrea să facă schimb de informaţie cu alte grupuri. Atunci, alte grupuri nu ştiu ce se întâmplă în acel grup şi nu pot să-l ajute şi să-l susţină.

Astfel de oameni au un ego puternic şi, prosteşte, ei presupun că ştiu şi înţeleg ce trebuie făcut şi încep să dea o gaură în barca generală punând astfel în pericol întregul grup. Acest lucru poate în cele din urmă să ducă la mari probleme în avansarea grupului.

Deci, toate grupurile trebuie să-şi împărtăşească în mod deschis între ei ce se întâmplă în fiecare grup. Totul trebuie ştiut, ca într-o familie, ca într-un singur corp. Noi va trebui să organizăm şi să stabilim un comitet care va asigura conducerea ideologică la toate grupurile ca la unul singur. Comitetul va trebui să fie peste toate grupurile locale şi va trebui să ştie totdeauna ce se întâmplă în fiecare grup şi să fie capabil să decidă ce şi care lucruri vor trebui făcute în fiecare grup, în funcţie de criteriile şi principiile noastre.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala din 28/10/2012 „Conversaţie despre grup”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Matan Tora (Dăruirea Torei)”, paragraf 8: Această chestiune este ca atunci când un om bogat a luat un om din piaţă şi l-a hrănit, şi i-a dat în fiecare zi aur şi argint şi tot ceea ce şi-a dorit. Şi în fiecare zi el l-a copleşit cu mai multe daruri decât cu o zi înainte. În final, bogatul a întrebat: „Să-mi spui, au fost împlinite toate dorinţele tale?” Iar el a răspuns: „Nu toate dorinţele mele au fost împlinite, fiindcă, cât de bine şi cât de plăcut ar putea fi dacă toate aceste posesiuni şi lucruri preţioase mi-ar veni din propria-mi muncă, aşa cum îţi vin ţie, şi nu ar fi primite din mâna ta binefăcătoare.” Atunci bogatul i-a spus: „În acest caz, nu s-a născut încă omul care să poată împlini dorinţele tale.”

Este imposibil să te scuturi de sentimentul de ruşine prin câteva acţiuni externe. Singurul mod de a face asta, este să primeşti de dragul dăruirii.

Întrebare: Starea de Hafeţ Hesed nu neutralizează ruşinea? Până la urmă, de ce trebuie să-mi fie ruşine dacă eu vreau numai să dăruiesc?

Răspuns: Să zicem că tu mi-aduci un dar şi eu spun:

„-Ştii, eu chiar nu am nevoie de asta, nu-mi place.şi în primul rând, de ce mi-ai adus-o dacă eu nu am nevoie de nimic?nu vreau cadourile tale.

–Dar am încercat din greu, am căutat îndelung, am vrut atât de mult să-ţi fac o plăcere şi să-mi exprim iubirea mea…

–Dar eu nu am nevoie de nimic, nici nu trebuia să vii…”

Ori pur şi simplu resping persoana, o urăsc, ori nu există nicio conexiune între noi şi eu nu simt niciun îndemn să corectez ceva. Asta înseamnă că nu există deloc, nicio stare de Hafeţ Hesed.

De fapt, este vorba despre dorinţa mea, şi nu despre semnele de iubire pe care oamenii din jurul meu mi le arată. Când sunt în starea de Hafeţ Hesed înseamnă că tot ceea ce vreau este să dăruiesc. Sunt gata să primesc toată lumea de la tine. Adu-mi-o, am vasele corecte, voi primi bucuros tot cu iubire şi infinită plăcere şi, în acelaşi timp, voi rămâne Hafeţ Hesed.

Este vorba despre vasele mele şi nu despre revelarea conexiunii cu ceilalţi. Poate nu am nevoie de cadoul tău, sau poate îl vreau cu adevărat, dar urc şi îl primesc nu pentru că îl vreau. Urc la nivelul de Hafeţ Hesed şi chiar şi mai sus, şi îl primesc în vasele de dăruire, cu scopul de a dărui plcerea înapoi către tine.

Noi suntem tot timpul în dorinţa de primire, fie ne bucurăm, fie suferim. Astfel, starea de Hafeţ Hesed nu este un zid fără viaţă care respinge orice primire. Este un nivel de corectare a dorinţelor mele de primire şi nu mă opreşte deloc de la primirea a ceea ce vreau.

Întrebare: Dar m-am dedicat scopului creaţiei…

Răspuns: Da, în această stare nu ai nevoie de nimic şi totuşi primeşti un cadou, şi totuşi vrei numai Hasadim. Este aceeaşi stare, dar în plus de asta, munceşti cu dorinţe în plus şi adaugi constant  noi forme.

Aceasta este munca spirituală, variată şi în multe straturi.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 24/10/2012, „Matan Tora (Dăruirea Torei)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este Creatorul? Care este semnificaţia măreţiei Lui cu care eu trebuie să-mi impresionez colegii?

Răspuns: Creatorul este proprietatea de dăruire, de iubire, de conexiune şi de respingere a interesului personal. Obţinerea unor astfel de proprietăţi este primul pas pe calea asemănării cu Creatorul.

Vezi sau simţi acum Creatorul? Nu! De ce? Este una din proprietăţile care guvernează totul şi face totul, dar nu se revelează pe sine. De fapt, ea nu are o manifestare individuală. Nu este un individ ca tine care ocupă loc în spaţiu şi vrea să fie remarcat de toată lumea. Creatorul este proprietatea opusă. De aceea El pare să nu existe…

Vrei să revelezi acest aer gol? Pentru acest scop tu trebuie să devii de asemenea un mic „aerat”.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 26/10/2012 „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Nu putem niciodată imagina şi aprecia nivelul de mai sus, fiindcă este o nouă dimensiune de fiecare dată şi noi intrăm într-o altă lume. Toate datele noastre interioare se schimbă, elementele noastre se schimbă şi, de fiecare dată este o nouă creatură, o nouă creaţie. În acest fel sunt revelate noile Reşimot (gene informationale spirituale).

Deci, cum putem chema avansarea noastră şi să ne gândim la măreţia Creatorului de la înălţimea nivelului următor, în comparaţie cu cel pe care suntem acum? De aceea noi muncim indirect, cu ajutorul mediului, fiind impresionaţi de el şi primind de la el noi valori, astfel că, omul poate imagina dăruirea ca fiind conexiune şi iubire peste egoul său.

Mulţumită mediului, noi putem cumva să ne descriem această imagine, dar pentru a avansa, trebuie să cerem mai mult decât această imagine, cel mai de sus nivel care înseamnă două nivele mai sus decât suntem noi acum. Dacă următorul nivel este deja Ein Sof pentru noi, cum putem imagina ceva ce este peste Ein Sof?

Dar, noi trebuie să ne imaginăm că acest cel mai înalt nivel, care înseamnă revelarea Creatorului, este încă şi mai înalt decât orice ne putem imagina noi. Este atunci când chemarea mea pentru Creator este corectă. Asta fiindcă nivelul superior este acelaşi cu starea pe care eu vreau să o obţin. Nivelul care este deasupra, este acela de la care eu cer ajutor pentru obţinerea nivelului superior.

Mă adresez celui de deasupra celui de sus pentru a obţine pe cel de sus. Dacă eu prezint chemarea mea în acest fel, atunci este exact pe linia directă care vizează Creatorul. Eu vreau să obţin nivelul de dăruire, de conexiune, iubirea pentru ceilalţi şi adeziunea. Dar pentru a obţine asta, nu mă adresez pentru ajutor unui factor necunoscut, ci direct Creatorului. Totul este în nivelul superior conectat într-un întreg: Israel, Tora (Lumina care reformează) şi Creatorul.

Israel sunt eu, cel care obţin nivelul superior datorită Luminii pe care o primesc de la Creator, care este cel mai de sus nivel, dar care „vine” să mă întâlnească la nivelul următor. Dacă noi avem acest aranjament, putem fi siguri că suntem pe linia directă.

Nivelele importante pentru noi sunt: cel de jos (nivelul curent), cel de sus, şi cel de deasupra celui de sus. Aceasta este ordinea nivelelor.

Din pregătirea pentru Lecţia zilnică de Cabala din 25/10/2012

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Matan Tora” (Dăruirea Torei): Înţelepţii noştri spun despre asta că, lumea nu a fost creată decât în scopul păstrării Torei şi a Miţvot (porunci), adică, după cum au explicat înţelepţii noştri, că scopul Creatorului, în momentul când El a creat creatura Sa este să dezvăluie celorlalţi Dumnezeirea Sa. Este aşa, pentru că revelarea Dumnezeirii Lui ajunge la creatură ca recompensă plăcută care este în continuă creştere până când ajunge la măsura dorită.

Cum facem noi, cei de jos, să urcăm la perfecţiune? O facem prin înţelegerea adevărului. Noi înşine nu ştim asta, însă, depunând efort în circumstanţele date, noi acţionăm într-o formă „alternativă”, şi, cu toate că nu acesta este scopul nostru, noi formam vasele pentru obţinerea adevărului prin activităţi „secundare”. Apoi descoperim ce înseamnă asta.

Asta este ceea ce înseamnă ridicare de la nivelul cel mai de jos la nivelul Creatorului. Acest lucru este făcut numai prin ajutor special de Sus. Noi nu avem nicio conexiune directă cu acele grade la care urcăm şi, numai indirect noi iniţiem această ridicare, după principiul „munceşte şi găseşte”.

Din partea a patra a Lecţiei Zilnice de Cabala 24/10/2012 „Matan Tora” (Dăruirea Torei)

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Matan Tora” (Dăruirea Torei), par. 7: Cel care mănâncă şi se bucură din munca tovarăşului său se teme să se uite la faţa acestuia fiindcă făcând aşa, el devine din ce în ce mai umilit, până când îşi pierde forma sa umană. Şi pentru că ceea ce provine din întregul Lui nu poate fi lipsă, El ne dă loc pentru a ne câştiga noi înşine exaltarea prin munca noastră în Tora şi Miţvot.

Creatura este opusă Creatorului în calitatea sa internă, în dorinţa egoistă de „eu ar trebui să conduc”. Singurul lucru care poate sta în opoziţie este ruşinea care provine din defectul din propriul „eu”.

În fapt, aceste două judecăţi fuzionează în una şi este aproape suficient pentru a aduce fiinţa creată la corecţie. Asta pentru că, un om este gata să facă orice astfel încât să nu simtă defectul de ruşine în dorinţa lui de primire. Noi putem sta în ruşine numai dacă este posibil să acoperim dorinţa de primire, astfel încât ea să nu poată fi de fapt rănită. Chiar dacă dorinţa de primire poate fi rănită la primele nivele, noi nu putem accepta asta la al patrulea nivel fiindcă atunci ea va forţa imediat omul să termine starea curentă şi să oprească sentimentul de ruşine, imediat, în orice fel poate.

În mod normal, noi compensăm din defecte prin învăţarea de la mediul nostru. Întregul sistem este astfel construit astfel că, în cele trei linii opuse, noi vom face faţă cumva ruşinii. Dar în fapt, acesta este un sentiment extraordinar care a fost pregătit pentru sufletele înalte.

Întrebare: Cum se relaţionează ruşinea la adeziunea pe care noi trebuie să o obţinem?

Răspuns: Ruşinea şi adeziunea, frica şi anxietatea, tot ceea ce vrei, toate sunt componente ale adeziunii. În adeziune fiecare din ele participă în cel mai înalt, complet şi deschis mod.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 24/10/2012 „Matan Tora” (Dăruirea Torei)

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Matan Tora (Dăruirea Torei) paragraf 5: Noi trebuie întâi să înţelegem de ce a fost dată Tora anume neamului lui Israel şi nu egal tuturor oamenilor. A interzis Dumnezeu, e implicat aici naţionalismul? Desigur, numai un om păcătos poate gândi aşa. În fapt, înţelepţii noştri au examinat această întrebare şi acesta este înţelesul după cuvintele lor „Avoda zara (Muncă Străină) 2”: „Dumnezeu a dat-o fiecărui neam şi limbă şi ei nu au acceptat-o”.

Dar ceea ce au găsit ei uluitor este, de ce atunci noi am fost numiţi „poporul ales”, după cum este scris: „Domnul Dumnezeul tău te-a ales” (Deuteronom 7:6), fiindcă nu au fost alte naţii care au vrut-o? Mai mult, este o întrebare fundamentală în această problemă: poate fi faptul că  Creatorul a venit cu legea Lui, în mâinle Lui, ca să negocieze cu acele popoare sălbatice? Un astfel de lucru nu a fost niciodată auzit şi este complet inacceptabil.

Lumina Superioară a adus babilonienilor sentimentul de destrămare, sentimentul de distrugere, de criză, când totul s-a prăbuşit în faţa ochilor lor. Oamenii au simţit ură şi incapacitatea de a se susţine pe ei înşişi.

Şi ce au făcut? Acelaşi lucru pe care îl facem şi noi când o familie nu mai poate trăi împreună, părinţii se separă şi divorţează.

De fapt, a fost o soluţie foarte deşteaptă, şi ei au făcut treaba corectă: „De ce să ne torturăm unul pe celălalt? Să ne separăm, tu te duci într-o parte şi eu voi merge în cealaltă”. Asta este ceea ce i-a spus şi Avraam lui Lot: Tu mergi la dreapta şi eu voi merge la stânga, sau, tu poţi merge la stânga şi eu voi merge la dreapta. Tu alegi pe ce cale vrei să mergi. Noi nu ar trebui să mergem pe acelaşi drum, de ce să ne luptăm?”

Astfel a fost rezolvată criza în Babilonul antic. S-a ridicat întrebarea colectivă: „Ce vom face?” Şi ca răspuns, unii au început să se gândească la scopul vieţii şi la ce este de făcut cu această viaţă, cum să te ridici la un nivel mai înalt, în timp ce ceilalţi şi-au urmărit propriul câştig cu scopul simplu de a se descurca în viaţă.

Desigur, criza aduce cu ea necazuri. Aici va trebui să fie o trezire exterioară, vreo presiune care să facă omul să se simtă rău. Noua fază nu este însă de ajuns, ci este însoţită de unele lovituri de soartă. Masele se confruntă cu dezastre mari care îi lasă la acelaşi nivel, dar cu întrebarea: „Cum putem merge mai departe? Poate va trebui să creăm situaţii noi? De exemplu revoluţii? Sau poate vreun element de dăruire, internă sau externă?” Ceilalţi, în număr mic, sunt reprezentaţi ca fiind atraşi de Sus. Astfel, Creatorul se întoarce către toată lumea, dar numai câţiva care se conectează, se trezesc, şi ei sunt numiţi „neamul lui Israel”.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 24/10/2012 „Matan Tora (Dăruirea Torei)”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→