În cele din urmă, pe calea spirituală dezvăluim dragostea. O expresie a dragostei este daruirea.

Dacă descopar dragostea faţă de mine, apoi experimentez ura faţă de celălalt. Caut dupa o oportunitate de a mă multumi pe mine insumi peste tot, indiferent pe cheltuiala cui. Ii iau pe alţii în considerare numai atunci când este necesar. Astfel, noi iniţial ne iubim pe noi insine şi-i uram pe ceilalti.

Apoi, încep să lucrez în grup, sa studiez, să devin implicat în diseminare, şi astfel să atrag Lumina care corecteaza. Numai aceasta ma schimbă şi ma îmbunătăţeşte. Treptat, ma schimb până când brusc încep să simt respect pentru proprietatea de a darui.

Apoi, trebuie să refer această proprietate la grupul de prieteni, deoarece se realizează între ei. Aceasta este deja următoarea etapă: Aici am nevoie sa lucrez împotriva egoismului meu. Acum nu este suficient doar sa fiu inspirat de Lumina superioara. Da, mi-ar place să dăruiesc, iar acest lucru este minunat, acest lucru adaugă combustibil si ridica, dar daca vrei cu adevarat acest lucru, încearca să arati asta în grup, in relatiile tale cu prietenii.

„Da, sunt gata! Am deja o atitudine bună cu ei! ”

„Serios? Să vedem. Mai intâi de toate, cât de des uiti de ei? ”

Într-adevăr, în viaţa de zi cu zi, dacă iubesc pe cineva, ma gandesc la el sau ea tot timpul. O mama nu uita de copilul ei: el este mereu în gândurile si în sentimentele ei. Aici este un test pentru tine: De cate ori pe zi iti pasă de grupul de prieteni şi de unitatea lor? Cât de des vrei să te simţi conectat cu ei,cu scopul de a descoperi Lumina care corecteaza şi dorinţa de a iubi?

Aminteste-ti, ai nevoie sa pui toate piesele împreună: dorinţa pentru dragoste şi grupul.

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala, 09/02/12 „Introducere în Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Este dificil pentru o persoana sa depaseasca „ bariera” (Machsom) si sa adopte abordarea pe care Cabala o preda si care este opusa perceptiei egoiste obisnuita. Dar daca ea se inalta deasupra egoismului catre daruire, dragoste, responsabilitate reciproca si garantie fata de aproapele sau, ar insemna ca a acumulat putere spirituala.

Daca ar fi fost capabil cu adevarat sa se ridice deasupra sa, ar fi insemnat ca este deasupra restrictiei pentru ca si-a diminuat egoismul si a dobandit o atitudine spirituala fata de aproapele sau, o perceptie spirituala, lumea superioara.

O persoana nu intelege si nu stie ca prin aceasta cale ea poate atinge eternitatea, dimensiunea superioara perfecta in locul realitatii limitate pe care o simte acum. Toata asta este chiar aproape de noi si de aceea pare atat de simpla si de primitiva: Orice dragoste indreptata catre celalalt pe care o intiparim in copiii nostri este de a-i preveni sa se lupte unul cu celalalt.

Acesta este primul obstacol, care necesita ani pentru a fi depasit. Dar trebui sa intelegem ca fiecare nivel al muncii spirituale necesita timp pana cand il invatam si acceptam. Depinde de cat de mult o persoana poate fi inclusa in grup, prin care isi grabeste dezvoltarea.

Daca este impresionata de ceilalti si se straduieste sa absoarba cat mai mult posibil de la ei, intra in grup cu ochii inchisi, apoi incepe sa vada cat de eficient este acest instrument. In acest fel ea poate obtine dorinta dimensiunii spirituale.

Un vas spiritual este construit prin calitatea si cantitatea relatiilor cu ceilalti. Cantitatea este determinata de faptul ca in cele din urma trebuie sa se uneasca cu toate sufletele deoarece toti impreuna constituim un singur suflet: Malchut al lumii infinitului.

Iar calitatea este determinata de faptul ca persoana trebuie sa se uneasca cu ceilalti prin primire si daruire completa, astfel incat dorinta fiecaruia este legata la ceilalti precum o roaza zimtata care-i roteste pe toti; toti depind de el si in acelasi timp el depinde de toti ceilalti.

Conectandu-ne in aceasta forma, fiecare este transformat intr-o parte integrala al intregului sistem. Toti depinde de el iar el ii intoarce pe toti, dar ii intoarce conform programului general, dorintelor lor colective, si dorintei in parte a fiecaruia. Acesta este sistemul perfect pe care trebuie sa il atingem.

Din partea intai A Lectiei Zilnice de Kabbalah 3/2/2012, Scrierile lui Rabash

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Daca simt indiferenta  fata de prieteni si nimic nu ma incomodeaza, este un semn ca nu am inceput inca sa descopar ura si cu siguranta nici dragostea. Cu toate acestea, daca deja ma simt respins de ei, este influenta luminii superioare care straluceste asupra mea pentru a-mi arata raul, ego-ul meu.

Nu oricine este pregatit pentru acest tip de munca: Este posibil ca o persoana sa se conecteze cu ceilalti si sa se simta bine; este placut, este interesant sa mergi in desert cu toti ceilalti, cu toate acele imbratisari si sa nu simti nici o ura. Ura poate fi revelata doar prin Lumina care corecteaza.

Te surprinde ca asta e modalitatea care te corecteaza? Da, asta e calea catre El.

Este important sa nu disperi pentru ca ai descoperit ura care respinge. Nu striga, „ Unde este progresul meu? Ce fel de recompensa este asta pentru eforturile mele?”

Daca continui in ciuda tuturor, daca doresti sa te conectezi cu prietenii pentru ca nu este nici o alta alegere si cabalistii te sfatuiesc sa faci intocmai, daca te anulezi, vei intelege apoi ca este posibil sa atingi daruirea si revelatia Creatorului doar prin unire. Dar tu observi ca prin tine insuti nu te poti conecta si apoi realizezi ca acea conectare este posibila doar cu ajutorul Luminii Inconjuratoare.

Ura indreptata catre prieteni vine, de asemenea, de la Lumina, dar asta se intampla fara cererea noastra. Este revelatia raului. Pentru a o corecta, o persoana trebuie sa se asocieze intentionat fortei superioare si sa ceara sa fie revelata astfel incat sa avem sansa sa ne conectam cu ceilalti.

Pe acest drum sunt multe urcari si coborari, dezamagiri si o lunga perioada de neputina , cand nu te poti anula sau intoarce in nicio parte. In mod intentionat suntem epuizati in acest fel, pana cand Lumina de Deasupra vine sa ne ajute si apoi incepem sa apreciem prietenii. Aici ,de asemenea, trebuie sa verifici daca ii apreciezi fara nici un motiv sau ii apreciezi pentru ca il apreciezi pe Creator.

Israel, Tora, si Creatorul intotdeauna ar trebui asociati intr-unul, iarvapoi asta te calauzeste spre directia corecta. Israel ( tu ) este plin de ura; Torah ( Lumina superioara ) te corecteaza, ajutandu-te sa fundamentezi dragostea deasupra urii. Si apoi, in linia mijlocie, cand conectezi corect dreapta si stanga, il dezvalui pe Creator si totul se topeste intr-unul.

Acesta este centrul muncii noastre.

Din partea intai a Lectiei Zilnice de Kabbalah 31/1/2012, Scrierile lui Rabash

Filed under: Egoism, Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - 4 Comentarii →

Intrebare: Ma pot obliga pe mine insumi sa ma schimb interior? Exista o asemenea actiune? De exemplu, daca ma gandesc si ma  ingrijorez constant pentru intentia prietenilor si imi setez o alarma ca sa imi amintesca sa fac asta, voi fi capabil sa masor rezultatul acestor eforturi?

Raspuns: Nu stiu rezultatul. Ma straduiesc si nu stiu ce voi afla.

Intrebare: Cum pot examina lucrurile astfel? Care e scopul unui asemenea studiu?

Raspuns: Incearca. Daca o faci, rezultatul va fi pozitiv. Toate celelalte intrebari si cereri vin de la ego, „ Ce obtin din asta? Am ceva de pierdut?”

Incearca sa te detasezi pe cat de mult poti: Exista o misiune si nu am nevoie de nimic altceva. Alarma ceasului suna si eu ma gandesc la prieteni. Apoi ei dispar pana la urmatoarea alarma. Asta e tot.

Putem reusi. Problema este slabiciunea interioara: Nu avem destula cutezanta. La urma urmei, indrazneala catre Cer deschide usile pentru tine. In momentul cand vezi lucrurile inteligent,  fara sa atragi atentia tu incerci sa intorci clanta tacut si sa te strecori inauntru. Dar nu, ar trebui sa bati la usa asa incat se va deschide clatinandu-se.

Intrebare:  Cum pot obtine aceasta cutezanta catre Cer?

Raspuns: Cutezanta nu este cand eu ma indoiesc de lucruri, indecis: „ Merita? Poate nu suntem meritosi inca? Poate mai intai ar trebui sa acumulam putere si cunoastere…” Cutezanta este cand eu pretind desi stiu ca nu merit. Stiu si cer ca si cum Creatorul mi-ar fi dator.

Iar asta e justificabil. Inteleg ca nu pot iesi din ego-ul meu, ca Creatorul m-a creat astfel ca eu sa nu ma pot conecta cu adevarat cu prietenii. Stiu ca stau in fata unui zid pentru ca am descoperit asta dupa eforturile pe care le-am depus. Am incercat deja multe lucruri si am atins deja anumite lucruri, dar toate dobandirile mele sunt zadarnice in fata acestui zid. De fiecare data inclinatia rea ma stapaneste si imi spune: „ Stai putin, tu inca trebuie sa termini ce nu ai avut sansa sa faci. Poate intr-o luna~doua, mai lustruieste putin Shamati, si acumuleaza putere..dar acum nu esti gata inca. Lasa-i pe alti sa incerce.”

Trebuie sa fie indrazneala aici, dar o indrazneala serioasa si adevarata: „ Merit si asta este.”  Asta nu este o tentativa absurda ci o calculare precisa. Aduc eforturile pe care le-am depus cu mine; Nu cer lucruri pur si simplu, si o fac impreuna cu prietenii. Nu face nici o diferenta daca aratam ca o gașca de criminali si nu ca un grup consolidat, noi pretidem decisiv, precum oamenii curajosi care nu renunta.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Kabbalah 30/1/2012, „Introducere la Studiul celor Zece Sefirot”

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Este imposibil sa atingi dragostea adevarata fara ura ca baza. Fara ura exista doar dragoste animalica, un joc al hormonilor:  un singur impuls si iubesti; alt impuls si iesi din domeniul dragostei. In lumea nostra dragostea este de fapt o cautare a satisfacerii. Cand doresti sa mananci iubesti placinta, iar cand vrei sa intemeiezi o familie iti iubesti consortul si copiii. Acestea sunt pur si simplu diferite feluri de sentimente care pot fi reproduse daca implantam diferti electrozi in creierul unei persoane.

Dragostea adevarata este construita numai deasupra urii, altfel este imposibil sa o simti. In lumea noastra nu este dragoste. Noi vorbim despre dragostea umana si nu despre atractia animalica care aduce placere egoista.

Intrebare: Asta imi aminteste despre desenele animate, in care personajele se gasesc suspendate in aer deasupra unei prapastii ele continuand sa alerge pentru un timp, inainte sa priveasca in jos.

Raspuns: Exact, ei descopera ca sunt deasupra unui abis si apoi cad. Asta este exact ceea ce se intampla in lume astazi. Asta este cu adevarat o descriere buna a crizei. De aceea celor care detin puterea le este frica sa priveasca in jos.

Intrebare: Cum putem face fata in aceasta situatie? Cum putem ajunge la dragoste adevarata?

Raspuns: De fapt, eu sunt o mica persoana si nu pot simti lucrurile sublime, fiind confuz in starea mea actuala. Deci, ce ar trebui eu sa fac?

Raspunsul este simplu: Ai nevoie de un grup. Acesta este si diagnosticul si remediul bolii.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Kabbalah 31/1/2012 „ Introducere la Studiul celor Zece Sefirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Iubire, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Intrebare: Care ar trebui sa fie cel mai mic lucru de care sa ne apucam in munca in grup si care e cel mai important ?

Raspuns: Exista multe feluri de munca si relatii in grup: cand prietenii sunt mai mici fata de mine, mai mari fata decat mine, sau egali mie, saudaca ma raportez lor ca revelatia Creatorului sau ii folosesc ca un scut. Grupul este totul. Este o dorinta pe care o pot dirija, cu care ma pot juca si prin ea determin atitudinea mea fata de Creator. Prin grup dobandesc Masach ( ecran ). Toate cererile mele, rugaciunile mele, definitiile si clarificarile merg prin grup catre Creator.

Grupul este busola cu care ma pot concentra pe Creator, forta superioara. Daca ma pot conecta cu prietenii si pot fi incorporat in ei, voi fi mai concentrat si mai precis focalizat pe Creator. In lumea corporala vad pe cineva si ma pot apropia de el. Dar in lumea spirituala, nu –L vad pe Creator, nu stiu ce este atributul daruirii, sau unde este, pe ce lungime de unda. Este ca si cum as avea un radio, dar nu stiu cum sa gasesc postul si caut dintre milioane de alte posturi.

Asa ca am o problema pentru ca pana la urma nu stiu ce e spiritualitatea si mi-o imaginez intr-un mod total eronat. Daca ar fi fost simplu opusul, ar fi fost bine, cel putin mi-ar fi dat o directie. La urma urmei nu stiu unde sa o caut. Stau in mijlocul unui cerc si pot merge in orice directie in cele 360°, si conform naturii mele niciodata nu voi fi capabil sa ghicesc directia corecta.

De aceea, exista un singur mijloc: grupul, prin care pot oarecum sa imi imaginez proprietatea daruirii. Daca tajnesc a ma conecta cu ei intern, atunci in acea conexiune, in aspiratia mea pentru ei, voi incepe sa simt ce este acest atribut de daruire al Creatorului. Asadar pot stabili in interiorul meu atitudinea indreptata catre El.

Astfel, grupul devine cel mai pretios lucru pentru mine, un mijloc prin care dobandesc singurul si cel mai important scop al meu. Incep sa simt ca atunci cand sunt cu grupul si intemeiem conexiunea intre noi, atunci il pot descoperi pe Creator. Creatorul este revelat doar in acea stare, in deficienta colectiva, in trairea colectiva care se naste intre mine si grup. Altfel El nu are unde sa fie revelat.

Este ca si cum am construi o scena impreuna unde Creatorul poate aparea si se poate manifesta, in interiorul sentimentului nostru de conectare comuna, a garantiei reciproce, si adeziunii noastre. Daca asta nu ar exista, nu ar fi nici atributul daruirii in care Creatorul ar putea fi revelat, deoarece o echivalenta de forma este necesara pentru asta.

 Din partea intai a Lectiei Zilnice de Kabbalah 25/1/2012, Shamati #175

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Intrebare: Unde ar trebui fiecare dintre noi sa inceapa sa isi creeze propriul nostru mediu?

Raspuns: Incepeti cu nevoia de a trezi inspiratia si de a impresiona pe toata lumea prin dorinta voastra de a crea mediul. Incearca sa ii indemni pe toti fara cuvinte, ca ar trebui cu toti sa tanjim sa cream un mediu, care ne va obliga, ne va schimba si ne va aduce mai aproape asa incat ne vom conecta. Asta e obligatoriu. Fara o asemenea societate, fara conexiunile potrivite intre noi nu e nici un alt loc in care spiritualitatea poate fi revelata. Spiritualitatea este revelata doar in conexiunea  dintre noi.

Forma conexiunii dintre noi este forma lumii spirituale, forma nivelului la care este o persoana. In momentul in care ma  influenteaza si doresc sa il descopar, nivelul conexiunii va depinde de mine. In acelasi grup sunt aceia care il vad la nivelul  50 si ceilalti care il vad la nivelul 5 si altii care il pot vedea absolut perfect, in Gmar Tikkun ( Corectia Finala).

Realitatea spirituala nu are o forma predeterminata; totul depinde de o persoana. De aceea am nevoie de mediu asa de mult, pentru ca astfel voi fi obligat sa il abordez corect. Asta e tot ceea ce avem nevoie.

De fapt cand vad ca este corectat, vad ca a fost asa dintodeauna, si doar mie mi-a lipsit dorinta sa descopar asta, mi-a lipsit sensibilitatea. Acum de asemenea suntem intr-un grup si intr-un mediu care este Gmar Tikkun, in lumea Infinitului. Dar nu ma indeamna sa descopar asta. Prin trezirea prietenilor, creez un efect care ma ajuta sa descopar ca ei sunt absolut corectati.

Ca un rezultat al acestui ciclu, care se intoarce la mine, eu ma corectez. Asta se numeste a ma ruga, a ma judeca pe mine insumi, cum sa ma intorc catre atitudinea corecta prin mediu. Trebuie sa ii acordam o gramada de atentie pentru ca totul incepe si se termina aici.

 Din parte a treia a Lectiei Zilnice de Kabbalah 20/1/2012, Introducere la Cartea Zohar

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Intreaga noastra munca este construirea mediului. La urma urmei nu te poti crea pe tine prin tine insuti. Asta e ceea ce trebuie sa cream pentru umanitate  in zilele noastre. Daca ar fi sa ma corectez, cum as putea face asta? Trebuie foarte simplu sa creez in jurul meu un asemenea mediu, media si un sistem de educare astfel incat eu voi fi produsul acestui mediu.

Dar prin crearea lui eu ma corectez. Este asa deoarece prin procesul crearii lui eu deja incep sa simt cum ar trebui construit si cum ar trebui sa exist eu, si conform  tipului de mediu care ar trebui sa fie astfel incat sa ma afecteze pe mine. Simt cum ar trebui sa il construiesc acum asa incat va lua o asemenea forma care ma va influenta.

In insusi procesul de creare noi ne alaturam mintii care opereaza si intelegem  ce a dorit Creatorul sa faca prin spargere, de ce a pregatit asemenea elemente de baza, lemn si materiale de constructie pentru noi, si de ce ar trebui noi sa construim aceasta casa. Multumita acesteia noi vom incepe sa-L descoperim pe El. Arata ca si cum daca construiesc mediul acesta ma va corecta, asa incat, eu corectat, voi fi incorporat in el, si apoi……dar inca nu este asa.

 Prin construirea mediului ajung sa il cunosc pe Creator.

Din partea a treia a Lectiei Zilnice de Kabbalah 20/1/2012, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce pot descoperi la convenţia Arava?

Răspuns: Vei descoperi ceea ce vrei; vei descoperi acel lucru pentru care te-ai pregătit. Poate că te-ai pregătit pentru a afla ca orezul si carnea sunt delicioase?

În legatura noastra dorim sa obtinem un deficit adevărat şi trebuie să mergem la convenţie cu dorinta corecta. Ea trebuie să fie atât de clara, incat sa o simţim în oasele noastre.

Întrebare: Ar trebui să stabilim condiţiile care trebuie ţinute înainte de convenţie? Ne va ajuta asta sa descoperim deficitul corect?

Răspuns: Da, desigur. Cum este posibil fără condiţii prealabile? Noi nu putem sări examinarea vizuală. Dacă cineva nu se pregăteşte, nu există nici un rost in venirea sa. Prin asta se împiedica pe el şi prietenii şi va primi o pedeapsă spirituală pentru asta, ca nebunul care a facut o gaura in barca colectiva. Fiecare ar trebui să fie responsabil pentru ceea ce se întâmplă cu el. Este timp pentru toată lumea sa se corecteze în funcţie de condiţiile pe care le decideti.

Ar trebui să prezentati aceste condiţii pentru oricine credeţi că este pregătit pentru atac. Deci, ganditi-va, pe cine veti lua cu voi si pe cine nu? Faceti o lista de nume. Criteriul aici nu este cât de mult ştie, sau numărul de ani in care a studiat, ci nivelul dorinţei lui: Cât de mult vrea şi este capabil sa ajute.

Fiecare ar trebui să efectueze munca sa pe barca, de la căpitan pana la cel mai tanar ucenic. Singura întrebare este: Cat de concentrat este fiecare pe scop?

Întrebare: Ce este aceasta pedeapsa spirituală?

Răspuns: Dacă impiedic prietenii prin participarea mea greşita, atunci voi fi cu siguranţă pedepsit pentru asta. Daunele pe care le provoc vor veni înapoi la mine ca un bumerang.

În acelaşi mod, pot primi si recompensa prin prieteni, când avansez impreuna cu ei şi primesc de la ei puteri, ghidare şi asistenţă; eu adăug doar un pic din mine. În lumea noastră este la fel ca atunci cand muncesc într-un anumit domeniu şi sunt capabil să schimb salariul meu pentru numeroase bunuri şi servicii pe care altii mi le ofera. Când ma unesc cu ei, imi furnizez tot ceea ce am nevoie pentru a trăi o viaţă bună. Este la fel în spiritualitate: Lucrez in locul meu pe barca si-mi fac treaba cu credinţă şi, împreună cu toţi ceilalţi, ajung la destinatie. Aş putea traversa oceanul de unul singur?

Întrebare: Cum pot verifica dacă sunt gata pentru convenţie?

Răspuns: Intreaba-ti prietenii din toată lumea ce cred ca este pregatirea. Ar trebui să scrieti despre asta voi înşivă, astfel încât fiecare va putea să se verifice pe el insusi dacă va veni fizic sau dacă are de gând să participe virtual. Femeile şi bărbaţii ar trebui să scrie separat, iar apoi sa discute problema şi îndeaproape să lipească deciziile care sunt obtinute.

Principalul lucru este deficienta; nu avem nevoie de mai mult. Deci, este vorba despre clarificarea deficientei, sau despre clarificarea obstacolelor de pe cale pentru a ajunge la ea, ce întreruperi ar trebui să iau cu mine, în scopul de a accentua lucrurile şi de a aduce spre corecţie?

Întrebare: Pentru cine ar trebui să cer deficienta în timpul lecţiei: eu sau ceilalţi?

Răspuns: Este scris, „Cel care se roagă pentru prietenul său primeste primul răspuns.” Dar dacă ceri pentru prieteni doar pentru ca astfel să poti fi primul, rugăciunea ta nu va fi ascultata. Aceasta nu este o rugăciune pentru prieten.

Întrebare: Ultima dată înainte de a merge in deşert, ni s-a dat şansa de a depăşi multe obstacole. Acum, cu toate acestea, trebuie sa aprindem această dorinţă noi înşine. Este acesta minimum cu care trebuie să venim în deşert?

Răspuns: Astăzi, se cere mult mai mult  de la tine. La acel moment v-aţi aşteptat la o revelaţie, dar nu am spus ce anume ar trebui să fie dezvăluit. Acum spunem: Trebuie să dezvăluim dorinţa, deficienta. Nu am nevoie de nimic, decat de această dorinţă.

Ce mai exact vizează aceasta? Dezvaluirea Creatorului? Nu. Vizeaza daruirea. Nici unul dintre noi are dorinţa de daruire si vrem ca acesta să fie descoperita în noi toţi. La urma urmei, dorinta de a darui care mă implineste este de fapt Lumina. Sunt fericit pentru că vreau să dăruiesc şi nu am nevoie de nimic altceva, doar asta. Chiar daca Creatorul nu ma lasa sa daruiesc-dorinţa în sine mă umple şi-mi aduce placere.

Apoi, vom începe să înţelegem detaliile şi să urcam pe munte la palatul Regelui.

Nu este nimic de adăugat aici. Avem posibilitatea de a obtine deficienta corecta, care va fi umpluta. Nu avem nevoie de nimic altceva.

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala, 29/01/12  „Introducere în Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Dacă de la început nu vrei să mergi de la Lo Lișma (nu pentru numele Ei), la Lișma (pentru numele Ei), in daruire, atunci este de preferat să nu faci absolut nimic. Cel puţin nu cere Creatorului de dragul ego-ului. La urma urmei, este de acord cu un parteneriat cu El, doar pentru a obţine mai mult de la El.

Cum ar trebui să acţionam pentru a nu ne transforma în lipitori care cer „Dă-mi atât ​​lumea aceasta, cat şi lumea cealaltă!” Dar, în schimb, să învatam de la Creator despre atributul sau de a darui, fara „sa clădim” pe bogăţiile lui?

Astfel, starea de Lo Lișma este foarte delicata, serioasa, dramatica şi schimbatoare de viaţă. La urma urmei, din acest punct, pot merge în două direcţii complet diferite şi am nevoie sa fac o alegere.

Cautarea dupa sensul vieţii, sursa şi scopul sau, mă aduce in acest punct, la profesor, grup, cărţi, sistem şi încep să-l clarific. De aici, pot să mă întorc în toate direcţiile şi pot merge mai departe.

Dar cum pot descoperi unde sunt  „înainte” şi „înapoi” ? La urma urmei, nu văd direcţia. Mi se poate spune despre acest lucru de o mie de ori, dar încă nu văd. Am nevoie sa clarific asta eu insumi.

Înapoi este moartea şi înainte este viata, dar pentru mine pot fi percepute complet diferit. Cum pot verifica, în scopul de a ma dirija în mod constant?

Am parteneri cu privire la acest punct: grupul, profesorul şi, bineînţeles, Creatorul. Acum am nevoie sa organizez toate aceste componente, în scopul de a avansa în direcţia bună.

Dar ce este bun: Este ceea ce este bun pentru mine, pentru ego-ul meu, sau pentru scopurile altcuiva? Există numeroase întrebări aici şi am nevoie să clarific. Se pare că sunt într-o sfera cu 360 de grade de opţiuni ale direcţiei şi pot alege orice direcţie doresc! Unde ar trebui să mă duc? Aceasta este marea întrebare cu care  se confruntă omul.

Este nevoie de o lungă perioadă de timp până când isi clarifică această întrebare, iar această clarificare se termină abia la Gmar Tikkun (sfârşitul corecţiei). În acest fel, vom obtine răspunsul la aceeaşi întrebare despre sensul vieţii de la care am pornit. Deşi ti se pare că ai început să simti şi să înţelegi aceasta în prealabil, o vom obține de fapt doar la final. Într-adevăr, în această intrebare sunt incluse toate gândurile şi dorinţele tale, şi toate acestea trebuie să fie corectate şi împlinite, iar atunci înseamnă că ai obtinut răspunsul.

Stăm in fata acestui punct şi trebuie să ne unim: grupul, profesorul, Creatorul şi o altă componentă, Tora.

Creatorul este sursa. Eu, grupul şi profesorul suntem mijloacele. Tora este forţa corecţiei pe care o activez. Astfel, se spune, „Israel, Lumina şi Cel Sfânt, Binecuvântat fie El, sunt Unul.” Şi dacă conectez toate acestea într-un singur loc, calea corectă se deschide înaintea mea.

Această cale nu există de la sine, ea este creata înaintea mea ca o direcţie care a fost deschisa, ca o săgeată dreaptă, ca un vector, cu condiţia ca am ales toate elementele de date corect. Am nevoie de fiecare dată sa organizez în mod corect toate atributele, gândurile şi dorinţele mele, sa clarific directia, si sa avansez din nou şi din nou. În acest fel, ne corectam.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 11/01/12, „Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→