De câteva ori pe zi trebuie să ne facem un calcul şi să examinăm starea în care ne aflăm, poziţia noastră faţă de Creator, mediul, noi înşine, – şi să ne ajustăm direcţia. De altfel, ego-ul nostru creşte constant şi noi trebuie să depunem şi mai multă forţă să-l ţinem sub control.

Trebuie să-mi separ corpul animal de ţelul spiritual, să-i dau corpului tot ceea ce are nevoie, şi să direcţionez toate celelalte pentru atingerea altruismului, să îl verific în ceea ce priveşte mediul, în funcţie de cât de puternică este dorinţa de conectare la acesta.

Atunci nu am să fiu confuz, şi îmi va fi clar cât de mult îmi trebuie pentru o viaţă normală şi cât de mult pot să aloc mediului. Asta e, voi şti precis unde sunt şi care sunt limitele mele. Este foarte important dacă simţi o limită fiindcă aşa te poţi ghida corect. Dă ceea ce este necesar corporalului şi fă tot ceea ce este posibil în favoarea spritualităţii.

Acum, înainte de Convenţie, trebuie să-ţi examinezi cât de tare simţi nevoia de conexiune. Să te mobilizezi urmărind înregistrările de la convenţiile anterioare astfel încât să te conectezi la un mediu plin de bucurie şi fericire pentru avansarea lui. Aceasta pregăteşte o persoană foarte bine.

Nu există timp în spiritualitate, nu e trecut, prezent sau viitor. De aceea, când te uiţi la o înregistrare, nu este trecutul. Noi ne conectăm la starea care există acum. Nu există nicio diferenţă dacă mă uit la o înregistrare făcută acum şase luni, sau particip la ceea ce se întâmplă azi. Toate aceste stări se adună într-una, în aceeaşi realitate. Fiind inspirat de trecut, pot să ma pregătesc pentru întâlnirea viitoare.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/21/2011 Pregătirea pentru Convenţia We

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Noi nu am atras suficientă Lumină încă, şi dacă începem să folosim mintea noastră corporală ca să ne dăm seama unde este în interiorul nostru înclinaţia rea, nu se va produce nimic în afară de filozofare. Noi acţionăm numai în interiorul Luminii; de aceea noi nu avem nevoie de nicio evaluare sau examinare ci trebuie să ne gândim numai la conexiunea noastră. Pur şi simplu nu suntem capabili să o facem chiar acum.

Noi trebuie să atragem o mare cantitate de Lumină înainte de a avea puterea, înţelegerea şi înţelepciunea de a simţi ce este „înclinatia rea” (ieţer ra). Într-adevăr este un înger, o forţă a Creatorului care este opusă Lui. Numai Moise a meritat onoarea să facă faţă Faraonului. Numai după această cale lungă venim la Muntele Sinai (muntele de ură).

Atunci cum poţi tu, cu mintea şi gândul tău pământean, fară nicio conexiune cu Lumea Spirituală, să vrei să detectezi înclinaţia rea? În lumea noastră nu există nicio înclinaţie rea, în niciun om! Dacă o persoană are un caracter teribil, un huligan, el nu este rău, ci are doar cu o trăsătură naturală. Întâi trebuie să găsim umanul din noi înşine, fiindcă acesta are de-a face cu gradele şi proprietăţile spirituale.

„Creatorul a creat una împotriva celeilalte”, impur şi sfânt, care se desfăşoară acum ca două linii, dreapta şi stânga. De aceea, în timpul perioadei de preparare, nu facem niciun fel de calcule ci doar ne străduim să ne conectăm. Numai după toate aceste eforturi vom ajunge la Muntele Sinai, la o astfel de stare în care în sfârşit suntem gata să primim forţa de corectare, pentru că am găsit  muntele de ură, adevărata înclinaţie rea.

Aceasta este doar cea dintâi revelaţie. După aceea urmează 40 de ani de deşert şi cucerirea „pământului lui Israel” adică grade din ce în ce mai înalte de revelare a răului şi tot aşa până la adevărata terminare a corecţiei.

De aceea, noi trebuie să ne gândim numai la Lumină, la unitate şi la nimic altceva! Când forţa Luminii începe să ne afecteze, este o energie complet diferită iar noi începem să funcţionăm ca un „perpetuum mobile” (un motor care funcţionează continuu) acţionat de un combustibil extern. Este la fel ca într-un aer subţire, când de la sine, apare în noi înţelegerea şi puterea să facem această muncă, pe care nu o avem într-adevăr, adică nu este furnizată de egoismul nostru.

De aceea, nu contează ce învăţăm, peste toate gândurile la Parţufim şi Sfirot, trebuie să ne gândim la unitate şi la corecţia separării. La urma urmei, înclinaţia rea este ceea ce a rămas în interiorul vaselor (Kelim) după separare.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/17/2011 din topicul „Am creat înclinaţia rea, am creat Tora condiment”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

La început, nu am nicio dorinţă să dezvălui răul, asta e, nu vreau să văd că îi urăsc pe ceilalţi şi că asta e rău. Şi dacă îi urăsc chiar şi în viaţa de zi cu zi, nu se consideră înclinaţie rea fiindcă este în firea mea să fiu animat de egoism şi nu este ceva descoperit cu ajutorul Luminii.

Dacă astăzi sunt aici, sunt aici în această lume şi îi urăsc pe ceilalţi, dorindu-mi să am avantaj asupra lor, cum ar fi în obţinerea mâncării, sex, putere, familie, şi cunoaştere, atunci nu este privit ca înclinaţie rea. De altfel eu nu trebuie să dezvălui ceva obişnuit, corporal, ci egoismul spiritual care stă împotriva Creatorului, împotriva forţei de unificare între părţile sufletului integral. Cândva, sufletele noastre au fost toate într-unul, dar s-a restrâns din cauza forţei de separare care s-a interpus între ele.

Înclinaţia rea este deasupra naturii noastre. Aici, jos, în această lume, am numai un egoism meschin, pământesc. Dar, dacă intru în grup şi încep să studiez, prin asta încep să intuiesc, de Sus, din locul în care se află ea, Lumina din spatele Mahsmului (bariera care ne separă pe noi de spiritualitate). Ea începe să lucreze asupra mea ca Lumină Înconjurătoare şi îmi dezvăluie forţa de separare. Asta este ceva nou, ce nu am simţit niciodată înainte.

În această forţă a separării , eu obţin la fel de bine natura ei opusă: realizez că ea provine de la Creator, de la forţa care ne unea. Una stă în opoziţie cu cealaltă şi eu devin capabil să le pun separat. Altfel nu ar fi nicio obţinere dacă nu ar fi două lucruri în opoziţie pe care eu să le pot compara. Eu pot vedea ceva numai dacă este un contrast între Lumină şi întuneric.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/17/2011 din Topicul „Am creat înclinaţia rea, am creat Tora ca mirodenie”.

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Dacă un grup a ajuns la un impas de ură reciprocă, atunci este mai bine să ia o pauza în scopul de a oferi oamenilor o sansa de a vedea adevărul. Sa lasam fiecare persoană sa stea acasă şi să-si evalueze viaţa. Ura va deveni mai puţin orbitoare, şi ea va primi un aspect mult mai obiectiv la ura între prieteni, aducând un pic de gândire raţională în emoţie.

Apoi, fiecare va începe să gândeasca la ceea ce ar trebui să facă cu această ură, de unde a venit şi cu ce scop i-a fost data. Isi va aminti apoi că ura este mijlocul pentru o ascensiune. La urma urmei, Creatorul a creat înclinaţia rea intenţionat şi evocă ura dintre noi, astfel incat sa apelam la El si sa-L descoperim. Ştiinţa Cabalei este mijlocul pentru descoperirea Creatorului şi aveţi posibilitatea să-L descoperiti chiar acum.

Creatorul este dezvaluit doar deasupra egoismul nostru şi atâta timp cât ne simţim bine, nu vom apela la El. Noi trebuie să înţelegem odată pentru totdeauna că toata avansarea vine doar ca un rezultat la senzaţiile negative. Dacă o persoană se simte bine, ea nu va face o mutare; aceasta este natura noastra.

Prin urmare, este posibil sa lucram la dragostea pentru prieteni, dacă ne imaginăm toate procesele şi starile prin care va trebui să treacem, dacă ii vedem în noi înşine şi ii înţelegem, ii caracterizam, ducandu-ne înapoi la auto-analiza de câteva ori pe zi, şi adaugăm logică şi emoţie la asta. Acesta este modul în care vom începe sa controlam fiecare stare, buna sau rea şi s-o folosi ca un mijloc necesar sau o pârghie care ne va permite s-o transformam în stadiul următor de avansare.

Daca fiecare dintre noi va încerca să se rupă de ego-ul lui, „inima noastra de piatră,” înseamnă că intrăm în inima prietenilor noştri. În cele din urmă, noi dezvăluim singura stare care există, pe care egoismul nostru a ascuns-o de noi.

Noi nu lucram la prietenii noştri sau la grup, ci la simpla schimbare a percepţiei noastre asupra realităţii şi inimilor noastre. Problema nu este la prieteni şi la grup. Este numai sufletul meu, pe care trebuie sa-l adun într-un întreg.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 3/7/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Este spus: “Am creat inclinatia rea, si am creat Torah (Lumina) ca mijloc de a o corecta.” Si intr-adevar, este cea mai importanta conditie pentru ca toate celelalte masuri , principii si recomandari ale cabalistilor furnizate noua , explicatiile lor privind Creatorul si legile creatiei, toate, deriva din mai sus mentionata lege suprema.

Intai incepe cu creatura insasi: “Am creat inclinatia rea”, insemnand ca inaintea ei nu exista nici o creatura. Pana cand omul nu gaseste  “inclinatia rea” din el nu este considerat “fiinta creata”. Toate celelalte atribute, ganduri, dorinte, tendinte si actiuni care nu privesc inclinatia rea nu sunt considerate ca fiind creatura.

In alte cuvinte, nici stiloul care il tin in mana, nici  eu insumi nu pot fi privit ca creatura, atata timp cat inclinatia rea nu este revelata. Pentru a incepe, am nevoie sa vad inclinatia rea  care este singurul lucru caruia ii dam numele de “creatie” sau Beria, de la cuvantul evreiesc “ extern “ (Bar) Creatorul, insemnand opusul Lui, impotriva Lui. De aceea, pentru inceput trebuie sa fie o intelegere a cine este Creatorul si apoi vei intelege ce este “ inclinatia rea (sau Creatura  aflata in opozitie cu El ).”

In intreaga creatie, inclinatia rea este prezenta doar in fiinta umana a acestei lumi, si nu in toata lumea, ci doar in persoana care si-a dezvoltat o dorinta de a primi placere cu o intentie egoista numita “ ura” indreptata catre ceilalti. Daca are o dorinta care a atins un anumit grad echivalent Muntelui Sinai (muntele urii), numai atunci poate fi privit ca “fiinta creata“ iar Cabala lui i se adreseaza  in mod special.

Nimic altceva nu se refera la rau pentru ca este doar natura care functioneaza  in concordanta cu legile date pe care nu le putem schimba. Daca exista un loc unde ceva poate fi clarificat si lucrat in asa fel in cat sa poate fi schimbat, pentru a obtine o recompensa pentru eforturile cuiva, acel loc e numit inclinatia rea, ura.

Ura iese la iveala pe parcursul spargerii vaselor (Kelim). A exisat un suflet integral, dar este rupt si anume forta separarii, resentimentul si ura, s-au infiltrat si au actionat intre partile sale care odata erau un intreg. Acum toti vor sa ii foloseasca pe ceialalti, beneficind din umilirea si exploatarea lor, pana ii distrug definitiv. Cu alte cuvinte, le face placere ranindu-i pe ceialalti.

Aceasta este consecinta spargerii vaselor (Kelim) iar forta aceasta este opusa Creatorului. Lumina superioara a spart Kli-ul, intrand direct in el asa cum a fost,  neavand  ecran, adica intentia pentru daruire din partea kli-ului. In acest fel am devenit fiinta creata cu inclinatia rea aparand in noi.

De aceea, o persoana ar trebui sa faca distinctie intre “eu“ si “inclinatia rea“- creatia din ea insasi – daca ajunge sa o descopere.

Din partea Intai a lectiei zilnice de Kabbalah 3/17/2011 cu tema “Am creat inclinatia rea si am creat Torah ca o mirodenie.”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Creatorul este ascuns; proprietatea de a darui este ascunsa, viitorul este ascuns, iar eu nu îl pot vedea cu viziunea mea egoista. Nici o proprietate spirituală nu poate deveni dezvăluita în egoismul meu actual şi nu am nici posibilitatea de a influenţa expunerea sa, ci sa lucrez cu mediul. Într-adevăr, descopar reticenţa mea şi incapacitatea de a ma uni în mod special acolo. Sunt gata pentru orice, dar nu pentru acest lucru!

Aceasta se numeşte „revelaţia răului”, obstacolele care provin de la Faraon şi dacă noi nu le depăşim împreună, ele ne vor îngropa sub ele. Toate aceste crime şi certuri care au avut loc în Egipt şi apoi în deşert, luptele unora cu altii şi cu Creatorul, toate acestea sunt cerinte pentru unele împliniri, pentru plata acolo unde trebuie să te gândeşti doar la daruire si nu la tine insuti.

Imediat ce te gandesti la propriul beneficiul, este o crimă. Chiar dacă nu primesti nimic, chiar anticiparea unei răsplati pentru daruirea ta este un păcat. Cineva trebuie să depună eforturi pentru ca această aspiraţie să fie unilaterala şi sa se asigure că această unilateralitate se intensifică în mod constant. Într-adevăr, a doua oara tensiunea slăbeşte, cererea cuiva apare in mod natural. Din acest motiv, avem nevoie de sprijinul mediului şi de garantia reciprocă.

Ce mă ajută să nu fac o gaură în barca noastră comună, sa nu mă gândesc la mine, ci numai la mediu, numai la viitoarea noasta corabie? Doar sprijinul prietenilor. Şi asta pentru că eu sunt sub influenţa lor, ei imi detin inima şi mintea şi devin mai importanti pentru mine decât eu însumi. Mediul trebuie să-mi impartaseasca o astfel de atitudine.

Acest lucru imi va permite sa ma detasez de gândurile egoiste şi sa-mi comut intreaga atenţie, toate sentimentele şi mintea mea spre exterior, ca o mamă ale cărei întregi dorinţe, inima si sentimente sunt pentru copilul ei. Dacă aş începe sa simt acest fel, înseamnă am primit proprietatea de a darui.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 3/21/2011 in Pregătirea pentru Conventia WE!

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Dificultatea decurge din faptul că o persoană trebuie să înceapă să simtă nevoia să se întoarcă la mediul său şi să pretindă măreţia scopului lor; altfel nu-l va atinge. Această acţiune e privită ca fiind Lo Lishma (Nu în Numele Ei) şi cu care începe totul.

O persoană care vrea să obţină Lumea Spirituală, neavând altă opţiune, se întoarce la mediul său şi caută în el măreţia scopului; dacă nu, ea va renunţa la scop pentru totdeauna. Apoi, persoana începe să primească tot felul de impresii despre această măreţie, cu toate că la început s-a întors la grup în mod egoist, fără să simtă nevoia de grup în sine ci numai de scop. Ea vrea să folosească mediul pentru a-şi atinge scopul şi de acum nu mai leagă ceea ce a fost cu ceea ce a urmat.

Treptat însă, omul realizează că mediul conţine toate vasele (Kelim-urile) lui, dorinţele în interiorul cărora el va atinge scopul, umplerea. Fiindcă studiază, Lumina lucrează asupra lui iar el începe să simtă că scopul însuşi există chiar în aceste dorinţe pe care le primeşte de la grup datorită faptului că s-a unit cu ei. Altfel spus, Creatorul i se dezvăluie în legătura lui cu ceilalţi.

Apoi, dorinţa de altruism se trezeşte treptat în relaţiile lui cu ceilalţi şi el înţelege că ei sunt chiar acelaşi Kli, proprietatea Creatorului, datorită căreia omul poate deveni similar Lui. Acolo, în interiorul relaţiei cu ceilalţi oameni, omul şi Creatorul se întâlnesc şi devin un întreg prin realizarea aceastei adeziuni.

Egoismul pe care Creatorul l-a creat ca opus al Său, imprimat în interiorul dorinţei, trebuie să rămână! De fapt, peste, şi în opozitie cu egoismul său, omul se susţine pe el însuşi în echivalenţă cu Creatorul. Dacă omul nu are această formă opusă, el nu este în stare să obţină calitatea altruismului şi să se re-creeze pe sine după imaginea Creatorului.

De aceea, atingerea măreţiei Creatorului este Kli-ul nostru, sufletul fiecăruia din noi, pe care îl primim de la mediul în interiorul căruia ne experimentăm viaţa spirituală.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/16/2011 din „Atingerea măreţiei Creatorului prin mediu”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

„Înclinaţia rea” nu este doar o dorinţă înăscută de a răni pe cineva. Acest atribut natural nu este încă răul. Ne descoperim înclinaţia rea numai când începem să studiem Tora, să atragem Lumina care Reformează, şi dorinţa de unire prin această Lumină.

Cu alte cuvinte, înclinaţia rea nu se desfăşoară la nivelul simplu, lumesc, de existenţă. Ea începe să se dezvăluie numai oamenilor care au gene spirituale, „punct în inimă”, care se alătură unui grup de Cabala şi încep să lucreze pentru a transcede natura lor egoistă, intenţia „pentru el însuşi”

Ei vor suferi toate stagiile preliminare de dezvoltare, stările interne de Avraam, Iţac, Iacov, ieşirea din Egipt, până când ajung la starea de disperare, când realizează că nu se pot uni şi atunci s-a spus: „şi fiii lui Israel au strigat afară de la lucrul lor” Aşa este atunci când înclinaţia rea, întruchipată de Faraon, le este dezvălită treptat.

Şi asta nu este totul. Ei fug de la Faraon, ca şi cum s-ar ridica peste el, şi atunci abia au revelaţia răului. Trecând Marea Roşie, astfel detaşându-se ei înşişi de răul egoismului, ajung să relizeze că răul e ca Muntele Sinai (muntele de ură). Numai sub condiţia că ei ajung la această realizare, poate metoda de corectare a răului să fie dezvăluită, adică, ceea ce este numit: „Dăruirea Torei”.

Atunci ei întâlnesc a doua parte a condiţiei : „Am creat înclinaţia rea şi am creat Tora drept condiment ca Lumina din ea sa-l întoarcă la Binefăcător”. Dacă tu poţi găsi în tine forţa separării numită „înclinaţia rea” vei fi capabil să o refaci. Aceasta este forţa care te separă de ceilalţi şi se desfăşoară numai dacă tu eşti dornic de unitate şi dai tot ce e mai bun în tine pentru ea.

Atunci vom începe să cunoaştem „înclinaţia rea” şi aceasta este o stare foarte exaltată de revelaţie. Descoperim ca trebuie să fim un om într-o singură inimă, în garanţie mutuală (înainte nimeni nu poate să înţeleagă ce însemnă asta). Acum ne dezvoltăm nevoia de Tora, remediul pentru corecţie. De fapt, începem să înţelegem că nu suntem în stare să facem nimic singuri, şi că toate acumulările noastre se datorează Luminii care Reformează şi care ne-a dezvăluit acest rău pe care putem acum să-l transformăm în bine.

Când Lumina stabileşte pacea între noi, înseamnă că s-a adăugat înclinaţiei noastre rele intenţia de altruism, şi astfel, „îngerul morţii” se transformă treptat în „îngerul vieţii”. De aceea se spune „Am creat Tora drept condiment” pentru înclinaţia rea însemnând că noi doar adăugam intenţie de altruism drept condiment la aceasta dar nu o distrugem. Toată ura noastră rămâne si se desfăşoară totdeauna la un nivel mai înalt pentru a ne da posibilitatea să construim un ecran şi mai mare peste ea.

Astfel creştem. De al un punct în interiorul nostru, putem creşte către Lumea Infinitului şi să câştigăm această uriaşă dorinţă, acest Kli pe care l-a creat iniţial Creatorul. Asta înseamnă că prin înclinaţia rea noi vom deveni asemănători Creatorului, învăluind-o ca un aluat care creşte peste ea.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/17/11 Din topicul „Am creat inclinaţia rea si am creat Tora drept condiment”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Revlarea înclinației rele este cel mai important lucru?

Răspuns: Nu ar trebui să încercăm să ne descoperim înclinația rea și nu este important ce stări experimentăm. Cea mai importantă și singura acțiune posibilă pe care o putem face este să atragem Lumina Superioară.

Lumina mă va conduce prin toate etapele care acum îmi sunt necunoscute: voi descoperi înclinația mea rea, o voi corecta și apoi o voi satisface. Numai Lumina mă poate ajuta de-a lungul acestui drum. Trebuie să aspir către Lumina Superioară, care va acționa asupra mea. Ordinea și forma acestor acțiuni nu este treaba mea.

Nu ar trebui să mă gândesc la Lumina care îmi revelează înclinația mea rea, pentru că nu știu ce ar trebui să reveleze. Și chiar dacă este scris în cărți despre asta, eu încă nu înțeleg ce înseamnă cu adevărat înclinația rea. Nu merită să vă concetrați și să vă abateți atenția de la esență: atragerea Luminii.

Altfel, vom  începe să căutăm această înclinație rea în noi și să începem să ne gândim la faputl că fiecare calitate negativă pe care o avem reprezintă înclinația rea. Dar credeți-mă, încă nu am descoperit-o.

Înclinația rea este un înger. Asta este, atunci când o descoperim, îl descoperim pe Creator ascuns în ea și că această înclinație rea vine de la El. Și, pentru a-L revela pe Creator noi trebuie să ne gândim la unitate în loc de ură! Și atunci când eu aspir la unitate, descopăr faptul că înclinația rea este cea care stă în drum.

Aspir în mod continuu la unitate, în timp ce Lumina Superioară acționează asupra mea și în final îmi arată cine sunt. Trebuie să trec prin toate etapele: 0. 1. 2. 3 și în etapa 4 (Behina Dalet), simt întotdeauna că am completat o anumită etapă și am primit o nouă înțelegere. Și apoi din nou, trec prin toate etapele și iarăși în etapa a patra este revelată o nouă înțelegere.

Asta, totuși, nu îmi schimbă atitudinea față de trecut, prezent sau viitor. Aspir întotdeauna către unitate fără să mă gândesc la nimic altceva. ȘI nu contează dacă sunt într-o stare bună sau rea.

Sunt ok cu orice stare care îmi este revelată. Nimic nu mă poate opri de la a merge înainte: nici binele, nici răul, nici orice teorie filozofică care imi apare in cap, care numai mă face confuz, făcându-mă să cred că înțeleg ce se întâmplă. Toată atenție mea trebuie să fie îndreptată numai înspre unitate. Așa pot fi sigur că atrag Lumina Înconjurătoare.

Atunci când începeți să intelectualizați prea mult și decideți voi înșivă ce să faceți, pierdeți instantaneu Lumina Înconjurătoare. Trebuie să aspirați numai către Lumina care întreagă și absolută. Este scris că trebuie să fim gata să acceptăm garanția reciprocă ca un singur om cu o singură inimă. Ar trebui să ne gândim numai la asta.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 3/17/2011 asupra subiectului ”Am creat înclinația rea și Tora ca mirodenie”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Mediul inconjurator nu inseamna fetele oamenilor si corpurile lor materiale, ci necesitatea, puterea pe care o primesc de la ei. Si atunci aceasta necessitate devine  a mea, prin conectarea ei cu punctual in inima.

Daca sunt in stare sa primesc de la ei impresia importantei de a daruii a creatorului, al scopului spiritual al necesitatii, atunci am posibilitatea sa trezesc impreuna cu ei puterea luminii care se ascunde acolo in interiorul acestei necesitati.

Si atunci sub influenta luminii, incepe sa se corecteze aceasta necesitate – aceasta inseamna ca in loc sa imi arate reversul fetei spiritualitatii, a calitatii de a daruii, si in ele imi dezvalui viata mea in lumina daruirii. Exact aceasta inseamna dezvaluirea lumii spirituale a Creatorului, creatiei.

De aceea se cheama Creatorul Bore- „vino si vezi”, mai exact tot ce am primit prin acele necesitati pe care le-am adunat din mediul meu inconjurator. Mediul meu inconjurator este propria mea necesitate, privita din prisma reversului, si de aceea pare ca apartine celorlalti oameni.

Am primit aceasta necesitate de la ei, si am inteles ca este propria necesitate, si de aceea doresc sa o reconectez de mine. Dar spiritualitatea este creata in asa fel incat AHP-ul meu (partea inferioara) se afla in GE (partea superioara) al altor oameni. Din acest motiv nu-mi pot primii inapoi AHP-ul meu inainte de a primii GE-ul tuturor celorlalti.

Necesitatile mele receptive se intorc o data cu daruirea straina, mai exact cu necesitatile corectate, inapoi la mine, si le conectez la mine impreuna cu lumina Hassadim care le umple.

Importanta primirii pe care eu am incercat sa o primesc de la mediul inconjurator, sunt Kelim-urile spirituale pregatite, necesitati in care detectez spiritualitatea.

Extras din lectia pe tema „ Entuziasmul despre importanta Creatorului prin Mediul Inconjurator”, 16.03.2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→