Creatorul a creat doar o dorință, un vas care rămâne în unirea simplă și completă cu Lumina, ca un întreg, fără nicio împărțire sau diferență. Acesta a fost planul Lumini care a creat dorința, dar această dorință nu și-a exprimat nicio reacție personală încă. Deci, există doar un singur suflet, o singură creație, care este privită ca Malchut al Lumii Infinitului.

Restul există numai în experiența internă al acestei Malchut. Ea simte faptul că Lumina superioară care o umple vine cu iubire și dăruire, în timp ce ea este opusă Luminii. Simțind rușine, se restricționează pentru a nu mai simții Lumina înăuntru, pentru a nu se simții ca primitor. Lumina, ca răspuns la dorința lui Malchut, se pare că se retrage, lăsând un gol în jurul punctului central al creației și Malchut rămâne goală. Dar toate acestea se întâmplă în senzațiile ei, în timp ce starea însăși nu se schimbă.

După aceea, speră să primească Lumina pentru a dărui. În alte cuvinte, este dornică să se reformeze și să dăruiască Luminii la fel de mult cum a făcut El în lumea Infinitului: să îi dăruiască Lui la infinit! Dar eșuează. Ce dezamăgire și durere! După asta, Malchut trece într-un mod diferit: abandonează idee de a deveni echivalentă cu Lumina.

A avut o dorință pasionantă, enormă, de a-i dărui Lui totul, până la sfârșit! Dar încercând să facă asta și eșuând, Malchut a pierdut totul. A pierdut puterea de a dărui, s-a spart și s-a mutat la forța primiri, să se gândească la ea însăși. Acum, în loc de primire pentru dăruire, își dorește fie să dăruiască pentru a primi fie să primească în mod egoist.

Este total opus la ceea ce fost în realitatea anterior. Dar această întreagă dramă se descoperă numai în Malchut, în senzațiile lui vijelioase. În acest fel se formează diferite relații cu Lumina, care sunt privite ca lumile ABYA (Atzilut, Beria, Yetzira, Assiya), până când, la sfârșit, o nouă intenție apare în Malchut, când începe să se gândească din nou la dăruire.

A fost adusă la acest punct prin lanțul genelor dezvoltării (Reshimot) de la spargerea prin care a trecut. Se simte așa de mizerabil, goală, încât relațiile cu Lina încep să apară din nou. Deci, Malchut încpe să lucreze să își depășească acest sentiment de separarea și trezește rușinea în ea de bună voie, vrând să simtă cât de opusă este față de Lumină: Cum este El un întreg de dăruire și cum este ea numai primire.

Se simte complet spartă în mici piese, fragmentate de diferențe, separații și ură. Dar este exact ceea ce îi permite să se reconstruiască acum, reparându-șiu realțiile dintre părți și tratându-le în maniera în care Lumina o face. Astfel, obține proprietățile Luminii și din acest punct de vedere începe să simtă iubirea și dăruirea Luminii.

Atunci când o persoană, una din părțile lui Malchut, care se experimentează ca o parte separată din alții, ajunge la grup, el începe să își repare relațiile cu toate celelalte părți ale lui Malchut. Și dacă lucrează corect, începând astfel să discearnă ce sunt proprietățile primirii și dăruirii, ca și respingerea și atracția.

Reiese că în loc să primească toate aceste mijloace furnizate direct de către Lumina, Malchut le discerne singură, sortând relațiile dintre toate dorințele ei sparte. În alte cuvinte, folosește forța spargerii și urii pentru a înțelege ce este iubirea și dăruirea. Astfel, lucrează la unire, primind ajutor împotriva ei.

Dorind să își unească toate părțile, ajunge din nou la realația intimă cu Lumina, la abilitatea de a-L iubi și ai dărui Lui. Din acest motiv s-a restricționat și s-a angajat în acest proces care a început în Lumea Infinitului.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 3/24/11 Pregătire pentru congresul WE!

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum mă poate obliga grupul să nu întrerup eforturile mele interioare?

Răspuns: Trebuie să te scufunzi complet în grup și să descoperi acolo o rețea interioară a interconexiunilor reciproce. Imaginează-ți că acolo există un anumit sistem, numit mediu, la care tu ești conectat ca o parte integrală, inseparabilă. Depinzi de toată lumea și ei te controlează complet: își controlează gândurile, dorințele, intențiile și acțiunile.

Totuși, este dorința ta să fi sub autoritatea totală, absolută, a celorlalți, să te pierzi complet în acest sistem interior prin unirea cu toată lumea, ca un om cu o singură inimă. Ești gata să fii hipnotizat de ei.

Este similar cum o sîmânță pusă în pământ se supune regulilor acestuia și, primind hrană de la acel mediu, obține puterea să crească și să se dezvolte.

Din lecția zilnică de Cabala 3/11/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem crește viteza avansării noastre?

Răspuns: Viteza corectă a avansării mele este setată la început de abilitatea mea de a simții în mod constant sistemul interior din fața mea, în care toți prietenii mei din grup sunt conectați într-un întreg. Sunt singurul care există în afara acestei uniri și trebuie să decid că și eu sunt nevoit să mă conectez cu ei, să găsesc această forță a corecției.

După care trebuie să examinez toate dorințele și gândurile mele, pentru a înțelege dacă voi putea să fiu în stare, ca un paianjen, să vă împletesc pe voi toți cu mii de de fire, astfel încât să mă leg cu prietenii cât mai puternic posibil.

Întrebare: Și cine stabilește ritmul?

Răspuns: Eforturile voastre determină ritmul. Întra-adevăr, în momentul în care ațiunea spirituală se termină, ea devine începutul următoarei acțiuni. Nu există întrerupere în spiritualitate.

Din lecția zilnică de Cabala 3/11/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

În lumea noastră, prefăcătoria sună a ceva murdar. Îi mustrăm pe oameni pentru asta, De ce eşti aşa de nenatural? De ce te prefaci şi minţi?

Dar în cazul nostru, noi ne prefacem sau ne jucăm cu cele mai naturale şi autentice acţiuni, pentru că ele ne ajută să ne ridicăm deasupra lumii materiale. În timp ce joc stările spirituale, mă imaginez acolo şi mă ridic acolo.

Nu vreau doar să îi încânt pe ceilalţi transmiţându-le bucuria mea. Bucuria nu este un simplu râs, ci împlinire prin corectitudinea căii şi încrederea în scop. Şi această bucurie îmi dă mie putere.

Este aceaşi împlinire care care trebuie să locuiască în noi, în virtutea unirii noastre, adică în starea adevărată, corectată, în lumea Infinitului. Jucând asta, eu fac eforturi să împlinesc dorinţa noastră comună (vasul spiritual sau Kli), ca în starea lumii Infinitului.

Este un joc foarte exaltat, care merită şi care este o reminescenţă a jocului Creatorului cu Levitanul (balena mitologică). Creatorul, dorinţa de a dărui, se joacă cu creaţia pe care a creat-o, dorinţa de a primi plăcere, învârtind-o în direcţii diferite şi umplând-o cu Lumina Hochma.

Aşa vreu să umplu cu Lumina Hochma dorinţa comună de plăcere a întregului grup. Asta înseamnă că mă joc cu lucruri foarte exaltate, chiar dacă apar acţiuni foarte simple pe care fiecare om este capabil să le facă.

Trebuie să înţelegem că din perspectiva unei persoane, acest joc este o acţiune foarte serioasă. Şi egoul nostru nu ne lasă să ne micşorăm mândria pentru a deveni parte din acest joc şi a începe să purtăm aceste acţiuni în raport cu grupul. Sunt oameni care le găsesc uşor de făcut extern, la fel ca şi alţii care le găsesc uşor de exprimat intern. Dar munca interioară este obligaţia fiecărei persoane şi trebuie să rezulte într-o dispoziţie elevată, care trebuie menţinută în grup.

Lucrurile exterioare pot varia. Sunt momente când extern trebuie să pretinzi că eşti inspirat tot timpul pentru că eşti încojurat de mici copii, nu poţi să îţi permiţi libertatea de a le arăta adevarata stare. Totuşi, dacă grupul este unul de studenţi avansaţi, ei pot face opusul: în loc să se joace extern, ei pot rămâne serioşi şi chiar să îşi exprime amărăciunea pentru a crea o opoziţie între internalitate şi exernalitate. Aşa s-au comportat marii Cabalişti ai trecutului. Totuşi, noi suntem încă mici şi trebuie să ne jucăm sau să ne prefacem extern, exprimând bucurie.

Normal, toată diseminarea noastră trebuie să cuprindă programe care aduc fericire şi lasă oamenii într-o bună dispoziţie. Trebuie să fie mai puţine cântece care sunt triste şi mai multe care sunt vesele! Trebuie să simţim inima prietenului sau a largii audienţe şi să avem grijă să nu îi aducem în jos, făcându-i să se simtă supăraţi ci să îi facem să simtă bucurie şi unificare. Asta este întreaga înţelepciune.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/22/11, Pregătire pentru Congresul WE!

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Scrierile lui Rabash, Iubirea prietenilor: Un om l-a găsit în timp ce umbla pe câmp și l-a întrebat: Ce cauți? La care el a răspuns: Îmi caut frații, spune-mi unde sunt?… Aici se vorbește despre un om care a virat de la calea dezvoltării spirituale, care nu știe adevărata cale, care a atins deja disperarea și se gândește că nu va obține niciodată scopul său. De aceea el a răspuns, Vreau să fiu în grupul unde există iubirea de prieteni pentru că acolo voi fi în stare să urc pe calea ce duce la Creator.

În aceste fel ne plimbăm dintr-o parte în alta , neștiind cum să obținem starea corectă. Nu înțelegem cum să stabilim o conexiune cu spiritualitatea și unde să o găsim. Totuși, noi de fapt suntem deja în lumea spirituală , de aceea ne plimbăm pe acest câmp. Avem deja oportunitatea de a stabili o relație cu grupul și să ne conectăm cu prietenii, dar nu suntem în stare de asta. Astfel, trecem pe lângă, ca orbii. Suntem deja în locul corect, dar nu putem găsi această conexiune, ca și cum ne-am plimba în întuneric.

Acest întuneric nu este în afară, ci înăuntrul nostru, ca rezultat al orbirii noastre și al lipsei de înțelegere. Ceea ce lipsește aici este un fel de manifestație divină în simțiri și rațiune, ca să pot să înțeleg în ce formă trebuie să mă conectez cu prietenii. Apoi, voi știi cum să îmi fac loc spre dezvoltarea spirituală, către primul contact cu spiritualitatea care este numit cele trei zile ale absorbției seminței spirituale.

Pentru asta trebuie să înțeleg cum să mă leg de mediu în forma corectă și astă este cel mai dificil lucru de făcut. În lumea nostră știm de cazuri în care o femeie este incapabilă să rămână gravidă. Și este mult mai dificil de intrat în lumea spirituală.

Tora vorbește de marile probleme ale infertilității pe care le-au avut mamele și cât de dificil a fost să rămână însărcinate. Acest lucru este un simbol a cât de dificil este ca cineva să se lege de mediu.

Cum, atunci, este posibil să ajuti o persoană care simte că este pierdută și nu vede nicio șansă să avanseze spiritual? A pus ani în asta și i se părea că știe și înțelege totul, mai puțin direcția. La început a crezut că cunoștințele pe care le primește o vor ajuta, sau poate anumite acțiuni, sau poate timpul va face munca.

Dar mai târziu descoperă că nimic nu o poate ajuta și atunci devine confuză. Atunci apare un înger și o întreabă în sfărșit: Ce ceri? Ce cauți?

Atunci persoana se cercetează și începe să înțeleagă că îi lipsește tocmai conexiunea cu mediul, Îmi caut frații!

Aceasta este deja o mare realizare, când înțelegi că vei fi capabil să îți realizezi dezvoltarea spirituală numai pe această cale, înăuntrul conexiunii cu ceilalți. Grupul se transformă într-un loc spiritual. În loc de grupul fizic, material, pe care îl vede acum, va simții conexiunea interioară dintre toată lumea și va transforma această conexiune în dăruire reciprocă. Va revela rețeua care îi conectează, care se numște sistemul lumilor superioare și toate lumile vor intra în el.

Acest grup va devei locul unde el va revela gradual toate nivelele spirituale, până când va ajunge atât de aproape de celelalte 125 de nivel încât se va uni cu ei într-un singur întreg. Asta se va numi șfârșitul corecției lui (Gmar Tikkun).

Dacă o persoană începe să simtă că va fi în stare să realizeze dezvoltarea sa spirituală exact în acest fel, prin relațiile cu mediul, asta înseamnă că se plimbă în jurul câmpului Creatorului și caută, știind ce să caute și ce să ceară. El totuși trebuie să treacă printr-un drum dificil până la capăt, dar acest punct unde a decis că lumea spirituală poate fi atinsă numai prin unitatea cu mediul este extrem de important. Asta pentru că este în opoziție cu toată dezvoltarea sa anterioară, egoistă, materială.

Acest punct marchează începutul dezvoltării sale și a conexiunii sale cu ceilalți din el însuși în afară, de dragul dărurii. De aceea, acest punct este începutul pentru noua cale.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 3/23/11, Pregătirea pentru convenția WE!

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Rezultatul final al muncii noastre este fundamentul conexiunii cu mediul care devine tot mai larg si mai puternic si asta intareste legatura noastra. La inceput sunt doar ca o picatura seminala care se lipeste de peretele uterului. Apoi ma dezvolt prin anularea dorintei mele egoiste la gradele de embrion-sugar-adult, in prima faza. Asta se numeste dezvoltarea in cele trei sectiuni ale uterului spiritual, ridicandu-ma de la sectiune la alta.

Apoi trec prin nasterea spirituala, adica stabilesc un nou tip de conexiune cu mediul si incep sa interactionez cu grupul in mod constient. Deja verific si analizez relatiile noastre, incerc sa le fac mai eficiente, atat cat de mult pot sa descopar mediul.

Intr-adevar, mediul este totdeuna un grad mai inalt decat mine. Depanzand de starea mea de dezvoltare, este fie uterul matern pentru mine, fie Mama (Ima), sau Mama si Tata (Abba ve Ima), sau Arich Anpin. Asa descopar toate sistemele spirituale descrise in Studiul celor zece Sfirot, care se dezvaluie in conexiunea mea tot mai puternica cu grupul.

Si, mai tarziu, voi descoperi ca nu este vorba doar de prietenii mei actuali: Sufletele marilor Cabalisti din toate generatiile participa, de asemenea, la acelasi grup, cei care deja s-au corectat si fac parte din acelasi sistem, inconjurandu-ne.

Si, daca inainte am judecat totul „in concordanta cu propriile defecte”, acum, avansand, apreciez acest grup mult mai mult. La fiecare grad trec prin toate stadiile:embrion-sugar-adult, asta este, imi dezvolt mai intai partea superioara, GE, obtinand Reshimo (gena spirituala) si apoi AHP, pana imi finalizez corectia.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de cabala din 23.03.2011, Pregatire pentru Conventia WE!

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Traim in timpul in care intreaga lume intra in faza dezvoltarii spirituale. Si grupul pe care il  formam este ca si Arca lui Noe, mama noastra comuna, unde toti ne putem aduna si creste. Asta e, grupul va fi uterul mamei pentru intreaga umanitate. Este Shechina pe care o cladim intre noi.

Acelasi loc ne va accepta cand vom fi „exilati” din uterul mamei si ne vom naste. Si, aducandu-i mereu noi „germeni” de Lumina Hassadim {a Milosteniei} si de corectare, vom urca tot mai sus, pana la finalul corectiei, pana se va transforma in mireasa gata pregatita pentru a intra sub baldachinul de nunta {Chuppah} cu Creatorul.

Deci, grupul in legatura cu fiecare persoana si, de asemenea, cu intreaga umanitate este acel loc care este mereu cu un pas mai sus decat noi. Acesta este obiectul spiritual de sus, in relatie cu care  descoperim in mod constant gradele noastre urmatoare, mai inalte- in proportia in care vom fi capabili sa ne ridicam deasupra egoului.

Egoismul ramane o forta care ne separa dar ne si ajuta. De altfel, trecand peste ego in particular, putem sa punem bazele unei conexiuni mai stranse cu mediul nostru:  ca un embrion cu uterul, sau un sugar, sau un adult care primeste Lumina de dragul altruismului.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, Pregatire pentru Conventia WE!

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca sensul creatiei este de a  primi placere, ce inseamna altruismul de dragul altruismului ? Unde este munca cu dorinta ?

Raspuns: Sensul adevarat este ca insasi primirea dorintei lucreaza de dragul altruismului. Ea sustine fiinta umana, o ajuta si intreprinde diverse actiuni in relatie cu ea.

In general, pentru a intelege altruismul de dragul altruismului, trebuie sa intelegem ce este primirea de dragul altruismului Inseamna ca eu muncesc cu dorintele mele de primire, asa incat sa le folosesc pentru a creste o fiinta umana si de a intreprinde actiuni de influenta/daruire asupra sa, la fel cum Bina lucreaza in al sau AHP.

Includ dorintele de primire ale celuilalt in ale mele si ii ofer tot ceea ce doreste. Si ceea ce pretinde este Infinit. Apoi, cu ajutorul meu, dorintele sale ajung la o marime infinita, in timp ce Luminile care vin asupra sa prin mine cresc pana la dimensiunea infinita a lui NRNHY. Astfel lucrez, primind pentru a influenta/darui: ma asigur ca dau celuilalt tot ce este necesar, folosindu-mi toate abilitatile in acest scop si ignorand total propriu meu profit.

Oricum, pentru asta am nevoie de forta superioara care este absenta din natura mea. Natura mea innascuta imi permite sa intreprind doar actiuni care imi promit un beneficiu personal, in timp ce actiunile de influenta/daruire sunt total lipsite de egoism si nu aduc in nici un fel beneficiu dorintelor mele de primire. De aceea nu le pot intreprinde, decat daca primesc putere de la dimensiunea superioara, acea a influentei/daruirii.

Deci, incorporez dorintele celuilalt in dorintele mele si apoi, prin dorintele mele, il implinesc pe celalalt. In general, vorbim despre dorintele care au legatura cu interconexiunea noastra, de vreme ce munca este facuta la nivelul unificarii sufletelor, unde noi ne umplem cu Luminile superioare.

Astfel, exista o optiune in plus: sa nu implic dorintele mele de primire, ci numai sa trec tot binele de la mine, catre cel de langa mine, sa iau parte la implinirea sa, insa nu cu dorintele mele. Asta este influenta/daruire pura. Ca regula, aceste actiuni premerg influentei/daruirii reciproce. Ele corecteaza unirea noastra. Multumita lor, ne anulam egoismul pentru a ne ridica deasupra lui, la unitate. Si unitatea insasi este activata prin folosirea directa a dorintelor noastre de primire.

In acest fel, altruismul de dragul altruismului este o stare intermediara, marunta, slaba, „saraca”. Insa nu avem de ales: Trebuie sa trecem prin ea ca sa ne curatam dorintele si sa ne ridicam deasupra calitatilor noastre egoiste. Fara ea, este imposibil sa incepem sa lucram cu ele. Mai intai, trebuie „sa le curatam”, adica sa le umplem cu Lumina Hassadim (Milosteniei).

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala din 23.03.2011,  „Principiile educatiei globale”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Starea noastra de spirit defineşte legătura cu spiritualitatea, cu Creatorul, cu Lumina, împlinirea pe care am avut-o în Lumea Infinitului. Dar cand aspiram la o stare bună, ne gândim in mod natural la împlinire şi uitam că aceasta implinire presupune corecţia, intenţia „în scopul de a darui.”

Cu alte cuvinte, mai intai de toate trebuie să dobândim intentia de a darui; împlinirea va urma. Prin urmare, ni se dă un sentiment de goliciune, lipsa de împlinire, astfel încât să nu ne concentram pe ea, ci pe intenţie, inseamnand sa îndeplinim pe altii  si nu pe noi insine.

Acest lucru este necesar pentru a construi în noi o atitudine „neutra” libera de placerea egoista atunci când putem folosi implinirea de dragul altora, şi nu pentru noi înşine. Doar imaginaţi-vă ce ar fi daca ni s-ar da posibilitatea de a ne împlini cu Lumina superioara in mod egoist! Am visa la asta tot timpul în loc sa le gandim la cum sa-i împlinim pe alţii!

Prin urmare, Lumina superioară se ascunde. Astfel ea ne oferă posibilitatea de a ne gândi la împlinirea superioara altruista, libera de egoismul nostru, care nu face nicio distincţie cu placerea spirituala ascunsa. Chiar dacă eu nu sunt tocmai fericit, şi prietenii, de asemenea, nu par deosebit de bucurosi, aceasta este singura ocazie de a potoli egoismul meu şi setea de plăceri s-o adorm şi de a folosi acest spatiu gol pentru construirea relaţiei mele cu ceilalţi

Acesta este un ajutor extrem de valoros, şi trebuie să fim recunoscători pentru asta! În caz contrar, vom rămâne, probabil, în robia egoismului nostru şi nu am avea nici o şansă să ne smulgem din ea. Şi aici, mie mi s-a dat o şansă de a ma cerceta şi artificial, insemnand nu în acord cu dorinţa mea, dar practic de la zero, încep sa public bucuria, importanţa scopului spiritual, a mediului, a tot ceea ce imi lipseste!

Eu insumi trezesc această bucurie şi importanţă, construi-le în mod artificial, şi aduc acest lucru în mediul meu. Ma comport ca un copil care se joacă cu o jucărie şi, prin urmare, o introduce în viaţa lui. El trage o maşină de jucărie şi mormăie, şi pare ca masina este într-adevăr condusa şi motorul lucrează în ea.

Acesta este modul în care activam sistemul superior cu dorinţa noastră. Această dorinţă -singurul lucru pe care avem nevoie sa-l gasim-este motivul nostru (MAN). Ne exprimăm dorinţa noastră, astfel încât să realizam fără nici o pregătire din partea ego-ului nostru, fără nici o senzaţie preliminară, ci pur artificial. Acesta este modul în care vom începe construirea unei noi forme de la un zero.

Nu ar trebui să ne fie ruşine ca suntem aparent artificiali. Cu siguranţă, nu este o formă autentică într-un sens care nu derivă din dorinţa noastra anterioara. Dimpotrivă, ar trebui să fim mândri ca nu suntem in dorinta noastra adevarata, naturala (egoista)  şi ne jucam un joc al daruirii!

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 3/22/11, Pregătirea pentru Conventia WE!

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: O parte din mine vrea într-adevar să meargă la Convenţie, dar cealaltă parte se opune cu tărie astfel încât nu vreau să vad pe nimeni. Ce ar trebui să fac?

Răspuns: Trebuie să faci o alegere liberă. Tu trebuie să înţelegi amândouă părţile din tine, ca toate gândurile şi dorinţele care se trezesc în noi în fiecare moment, ne vin de la Creator. Acetea sunt condiţiile care sunt puse pentru noi, de fapt nu sunt eu.

Ceea ce ia decizia nu este corpul meu, care se îmbolnăveşte şi nu vrea să se ducî la Convenţie, şi nici starea mea de spirit de asemenea. Noi acţionăm ca un mecanism în care toate semnalele electrice interne sunt controlate de o forţă superioară în funcţie de un program care ne conduce la o anumită stare.

Viaţa, moartea, şi toate stările dintre ele sunt determinate de sus şi nimic nu este accidental pentru nici una din ele. De aceea, în fiecare stare eu trebuie eu trebuie să mă detaşez şi să văd acest „mecanism” adică, corpul meu, dispoziţia lui, şi totul legat de el, din afară. Scopul acestui lucru e de a vedea că este acţiunea Creatorului şi să înţeleg ce vrea El să-mi dea chiar acum, şi la ce stare vrea el să-mi aducă „măgarul” (hamor vine de la homer adică materie). Apoi eu voi înţelege cum să lucrez cu acest lucru şi nu mă voi mai identifica cu „măgarul” (hamor).

Cu cât mai mult timp pe zi o persoană este capabilă să se detaşeze mai mult de sine şi în acest fel să se uite la sine dintr-o parte, ca la un corp în care au fost trezite anumite forţe, fără a se identifica pe ea cu acesta, dar pe care să-l folosească pentru a atinge scopul, cu atât mai repede va avea succes. La fel ar trebui să tratăm şi un prieten din toate punctele de vedere. Nu te uita la feţele lor sau la personalităţile lor, ci la dorinţa lor interioară în cea mai pură formă şi care nu depinde cu nimic de exterior. Acesta este prietenul punctului meu din inimă.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/22/11 Pregătire pentru Convenţia We!

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→