Intrebare: De unde luam puterea sa acceptam corectiile?

Raspuns: Din mediu. O persoana singura nu are taria sa mearga mai departe un singur centimetru. Daca grupul iti da importanta realizarii scopului, aratandu-ti cat de joasa si detestabila este starea ta actuala, atunci vei avea forta de a te trezi din aceasta stare la o stare mult mai avansata.

Exprimata altfel, daruirea devine mai buna in ochii tai chiar daca iti parea rea mai inainte. Obisnuiesti sa te gandesti, « De ce trebuie sa daruiesc si sa ma unesc cu prietenii ? Asta nu-mi face placere. Nu sunt capabil de asta. » Dar prietenii iti arata ca asta este dezvoltarea. Vezi ca toti aspira la asta si apoi invidia, dorinta inflacarata si mandria ne imping inspre acelasi lucru. Si apoi poti deja sa o faci.

Totusi, asta se intampla asa doar cu conditia ca tu sa iti pleci capul in fata mediului. Ca sa faci asta esti alimentat cu tot ce ai nevoie. Ai forta auto-respingerii, dar nu o folosesti, nu poti face nimic. Ai fost adus in grup si ti s-a spus : « Ia ». Aici incepe libera ta alegere. Sa iei sau nu?

“Sa iei” inseamna sa te anulezi pe tine, sa iti pleci capul. Mergi mai departe, fa asta si vei avansa. Cu cat mai umil si mai mic te simti in relatia cu prietenii, cu atat mai mult ai nevoie de sprijinul lor. Apoi vei putea sa primesti de la ei realizarea umilinta ta si maretia Creatorului pentru a avansa corespunzator.

Daca nu te apleci in fata lor, atunci ramai un « cocos » cu capul ridicat, si vei ramane la stadiul animat.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 2/21/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce este atat de greu sa gasim cuvinte prin care sa transmitem mesajul nostru celorlalti?

Raspuns: Daca am fi putut simti definitiile spirituale, am fi gasit cuvinte simple prin care sa ajungem la inima oricarei persoane.

Trebuie sa dezvoltam metode de corectie pentru a aduce lumea intreaga in uniune cu Creatorul. Pentru a face asta trebuie sa simtim spiritualitatea. De fapt, doar cand simtim ceva incepem sa intelegem, ceea ce ne da abilitatea de a ne exprima prin cuvinte. Senzatia vine din adancul dorintei, din forta sa, aspiratia si necesitatea de a o implini.

Nu sunt unele mai destepte decat altele. Totul depinde doar de dorinta! In lumea noastra exista oameni care se exprima intr-un foarte frumos si poetic mod. Asta este imposibil in spiritualitate unde profunzimea senzatiei si durerea interna determina totul.

Problema noastra este ca suntem blocati in mintea noastra si nu ne pasa de senzatia corecta. Senzatia depinde de conectarea noastra cu lumea, cu societatea. De fapt, trebuie sa gasim cuvinte cu care transmitem unitatea din noi! Cabala este o stiinta care exprima unitatea sufletelor.

Daca nu ne dorim sa ne conectam cu ceilalti, nu putem exprima nimic cu ajutorul cuvintelor. Luam doar ceea ce este scris in carti si convertim in sloganuri si stereotipuri care nu ne sunt clare nici macar noua.

De aceea, totul depinde de gradul de conectare cu societatea, cu grupul. Daca aceasta conectare exista, daca un nou Kli (dorinta) apare, chiar daca acum nu putem intelege prea mult, totusi acesta ne da abilitatea de a vorbi o limba care este mai aproape si mai clara pentru oameni.
Din lectia zilnica de Cabala 2/11/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Este scris ca „invidia, dependenta de savoare si ambitia” il conduc pe om afara din aceasta lume – deci trebuie folosite aceste proprietati pentru a ajunge in lumea spirituala. Problema insa este ca omul se risipeste si cauta toate aceste necesitati in lumea materiala.

Daca el ar folosi intreaga putere ca sa devina om, sa urce pe treapta spirituala umana, ar avea succes. In loc de aceasta el fuge dupa bani, faima si putere, si-i lipseste invidia pentru calitati spirituale, care l-ar inlesni sa devina om.

Trebuie sa facem o analiza a noastra pentru a ne introduce in mediul care ne formeaza in asa fel incat din toate necesitatile sa o scoatem in evedinta pe cea mai importanta: sa devenim om astfel incat nici puterea nici banii nici faima sa nu ne atraga mai mult decat necesar. Toate aceste calitati trebuie doar sa sustina efortul spre invidia corecta – trebuie sa-l invidiem pe Creator  si sa tindem de a deveni ca si El!

Si daca cad si incep sa-i invidiez pe altii pentru banii, puterea sau faima lor, atunci este clar ca nu mai sunt orientat in sus catre scop. Dar cum il pot invidia pe Creator daca nu-l vad si nu-l simt? De aceea ne este dat grupul, ca sa ne convinga de importanta calitatilor spirituale. Nu vei stii nici o data cine este Creatorul, pana nu vei atinge treapta Sa. Pe de alta parte, calitatiile lui sunt opuse tie  si te resping – de aceea aici ajuta mediul inconjurator prielnic, in care tu vei lucra. Doar el poate schimba sistemul tau valoric.

Problema insa este chiar daca omul a incheiat dezvoltarea sa pe treptele neanimate, vegetale si animale si a ajuns la Cabala, la inceputul treptei umane, la liberul arbitru, el se poate abate de la drum, si se poate afla in cautarea banilor, puterii sau faimei pentru mai multi ani. Si pana se intoarce, viata continua  si poate chiar se sfarseste…

Extras din lectia „Introducere la Panim Meirot”, 17.02.2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce inseamna Jugul/povara regatului cerului in munca spirituala?

Raspuns: Inseamna ca  iau responsabilitatea cerurilor, Bina,calitatea daruirii asupra mea astfel incat sa conduca peste Malchut,calitatea receptiei. Malchut este sparta.   S-a faramitat in miliarde de parti si munca mea consta in luarea fiecareai parti, una dupa alta si atasarea ei alaturi de celelalte.

Poate fi exprimat altfel: Eu sunt parte din Malchut si trebuie sa alipesc celelalte parti asupra mea. Cum facem asta? Pentru inceput noi conectam aceste parti in micul nostru  grup, parti, pe care trebuie sa le corectam in acord cu programul muncii spirituale. Iar de  acum  trebuie sa fiu cu prietenii precum un singur om cu un singur suflet; in acest fel sa corectez spargerea intr-un segment mic al Malchut-ului, in grup, in mediul meu.

Apoi trebuie sa daruiesc lumii, adica tuturor celorlalte parti ale Malchut, in asa fel incat si ei se vor uni cu grupul. In acest fel corectez intregul Malchut.

In esenta trebuie sa corectez intreaga lume, spunandu-mi mie insumi ca intreaga lume a fost creata pentru mine. In acest fel ma raportez eu la lume. Corectand partea mea, injectez ascensiunea mea, trezirea mea, Lumina mea in toate sufletele sparte si deconectate. Apoi ele sunt  de asemenea trezite si fiecare dintre ele aspira la unirea cu ceilalti.

Deci se dovedeste ca o persoana aduce viata  spirituala  celorlalti devenind dreapta sau  fundamentul lumii. Ea da tuturor forta Luminii.

Din prima parte a Lectiei de Cabala 2/20/11, Scrierile lui  Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce este numită muncă spirituală şi un jug sau o povară?

Răspuns: Pentru că o persoană trebuie să o accepte prin credinţă deasupra raţiunii. De fiecare dată când este pe cale de se corecta, este înăuntrul dorinţei egoiste. De aceea, atunci când ia asupra sa această muncă, care este îndreptată spre intenţia de dragul dăruirii, ea nu vede niciun profit în ea şi o percepe ca pe o povară.

Corecţia mea nu se poate baza pe profit. Dacă ceva este profitabil pentru mine, atunci acţionez egoist. Şi, din contra, dacă accept calitatea Bina în dorinţa mea de plăcere, cu Bina fiind deasupra Malchut, atunci Bina devine un jug pentru mine – ceva care stă deasupra motivului, simţului şi deasupra tuturor calculelor.

Cum pot obţine asta? Mă acordez la mediu şi el mă influenţează, arătându-mi că merită să fac asta. În acest fel, este un beneficiu de fapt, dar este de o natură diferită: Este evocat de mediu în loc să vină din propriile consideraţii. Apoi, în timp ce sunt sub influenţa socială, primesc realizarea importanţei scopului de la el.

Fără această importanţă nu aş fi în stare să muncesc, deoarece este construită pe a prefera dăruirea deasupra primirii. Nu aş fi în stare să fac asta de unul singur. Numai mediul mă poate obliga să îmi schimb valorile aşa de mult încât pâna la urma voi dori asta.

Asta înseamă să accepţi jugul raiului. Este imposibil să o faci fără un mediu care construieşte în mine sistemul de valori necesar. În plus, muncesc deasupra raţiunii, deasupra abordării raţionale, deasupra logicii.

Ar părea: De ce să dăruiesc? Ce îmi va aduce asta? Nu pot explica dorinţei mele egoiste faptul că dăruirea merită ceva. Cum mă voi simţii mai bine? Bine, dacă măcar aş vedea măcar un potenţial beneficiu, atunci aş fi de acord cu asta, dar aici vorbim de un jug real, unde nu am nicio justificare pentru munca în niciun fel. Totuşi, grupul mă ajută să realizez importanţa şi atunci încep să muncesc.

Fără această importanţă nu aş fi în stare să muncesc. Nu aş fi în stare să acord nici măcar un moment de atenţie dăruirii. De aceea, grupul ca mijloc este la fel de important pentru mine ca şi scopul.

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 2/20/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Unde obţine o persoana energie pentru a face munca interioara din moment ce nu este corectată încă?

Răspuns: Chiar şi cel mai mic pas făcut în dorinţa, gândire, sau acţiune este posibil numai în virtutea importanţei scopului. Numai importanţa scopului ne dă energie.

Nu există nici o altă „sursă de energie”, care este capabila de a ne motiva pentru a ne face chiar şi cea mai mică mişcare, în acţiune, gând, sau dorinta. Numai importanţa o face. Nu este nimic în afară de ea.

Iniţial, am importanţa dorintei egoiste şi eu trebuie să dobândesc în permanenţă importanţa mai mare a scopului spiritual, Creatorul, făcându-L mai mare în ochii mei. Singura modalitate de a lucra la acest lucru este prin intermediul mediului. Cine e mai important- eu sau Creatorul? Mediul este construit în aşa fel încât, dacă  doresc, aceasta ma va ajuta sa-L pun pe Creator deasupra mea.

De ce este asta? Este deoarece mediul este capabil de a ma obliga să fac lucruri pe care n-as vrea niciodata sa le fac pe cont propriu. Deoarece am primit un punct în inimă, mediul poate face orice altceva, atâta timp cât contribui cu partea mea.

Prin urmare, intreaga noastra munca se rezuma doar la aceasta: Cine este mai important? Eu sau El? Eu trebuie să verific întotdeauna acest lucru si sa ma intorc catre grup, în scopul de a-L ridica Creator, adică calitatea daruirii si dragostei, mai presus de mine însumi, adica mai presus decat calitatea primirii şi respingerii fata de alţii. Dacă lucrez corect, atunci mediul este în măsură să-mi ofere treptat combustibil pentru avansare, astfel cel mai important lucru mi-ar deveni revelat ca fiind Creatorul, scopul, eforturile şi realizarea conectarii si adeziunii.

Doar grupul este capabil să facă acest lucru. Dacă o persoană se construieşte în mod corect, atunci ea are întotdeauna  combustibil şi nu are probleme sa avanseze. Dar se întâmplă doar cu condiţia că ea însaşi sa se controleze la fiecare secundă: Cine este mai important pentru ea?

Noi ar trebui să ne uitam la tot în viaţă din această perspectivă. Mai întâi de toate, aranjeaza priorităţile tale, astfel încât cel mai important lucru sa fie scopul,Creatorul, adeziunea şi daruirea. Apoi, poti sa te uiti la la orice altceva -la copiii tai, munca ta, familia ta, prietenii tai, lumea şi orice altceva. În acest caz, esti pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul prin ele.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 2/17/11, Scrieri de Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Atingi probleme foarte mari atunci când vorbesti despre munca cu mediul.

Răspuns: Nu vorbesc despre toate marile probleme deloc. Eu vorbesc despre realizarea imediată, despre ceea ce trebuie să se întâmple între noi. Nu este mai presus de noi, ci la nivelul ochilor nostii, la nivelul inimilor noastre.

Întrebare: Dar nu lucrez cu mine insumi în mod artificial?

Răspuns: Desigur, în mod artificial. Noi recunoaştem şi admitem ipocrizia noastra. Da, ne jucam,“mintim” pe faţa.

De exemplu, chiar acum, nepotul meu este ocupat cu un camion de gunoi de jucărie. El caută gunoi în jurul casei ca să-l pună în camion. Este aceasta un joc? Dacă el ar fi capabil să-l explice pentru tine, ai intelege ca aceasta este viata. Cu toate acestea, voi, adulti, va jucati cu jucariile voastre. El vede în felul acesta; noi vedem in sens opus. Acestea sunt două niveluri, şi nu puteti face nimic in legatura cu asta.

Deci, ştiu că sunt scufundat în dorinţa egoista, că-l urăsc pe aproapele meu şi ca ma gandesc doar la mine insumi. Nimic altceva nu ma intereseaza, şi am venit la grup pentru a primi chiar mai mult pentru că nu mai primesc satisfacţie de la niciunul dintre lucrurile pe care le-am avut anterior.

Vecinii mei sunt mulţumiţi cu situaţia lor şi se uita la mine ca şi cum aş fi nebun: „Ce vrea de la viata?” Cu toate acestea, nu este suficient pentru mine şi de aceea mă aflu aici.

Zi după zi, continui sa descopar ura şi dispreţul pentru toată lumea. Nu am nevoie de nimeni şi nimeni nu conteaza pentru mine, decat dragul de mine. Sunt conştient de toate acestea, dar în acelaşi timp, ştiu că ridicandu-ma la un grad mai mare înseamnă să ies din mine, din dorinţa mea, din gândurile mele, spre ceva complet diferit. Vreau să ma nasc din nou.

Deci, ma joc la nivelul meu, în egoismul meu, ca şi cum aş fi deja la un grad mai mare. Desigur, toate acestea sunt un pretins joc. Totul este o minciună, dar este o minciună utila. Nu am altă posibilitate să ma dezvolt, dacă nu joc un joc despre ceva ce vreau să ating.

Aceasta este ceea ce fac copii, plantele si animalele. Aceasta este condiţia care opereaza in toata natura. Fiecare element care vrea să se dezvolte în consumul şi emisiile de oarecare materie se transformă într-o anumită imagine, un model a ceea ce aspiră. Acesta trebuie să depună eforturi pentru forma sa viitoare.

Apoi, Lumina superioara vine. Când dezvoltarea este cauzata de natura, se petrece în mod automat. Plantele şi animalele nu ştiu cum se dezvolta si totusi Lumina, de asemenea, opereaza pe nivelurile mineral, vegetativ şi animal.

Nu există nici o altă forţă, dar trebuie să evocam aceasta Lumina cu toata forta noastra, cu inteligenta noastră, cu analiza noastră, cu estimările noastre, cu înţelegerea noastră şi cu seriozitatea noastra. Nu numai că trebuie să fim prezenti în această creaţie, noi trebuie s-o controlam.

Acesta este cu adevărat un joc. Este scris că Creatorul se joacă cu leviatanul. El de fapt se joaca. Orice modificări care apar atunci când ceva sau cineva merge de la un grad la altul sunt un joc. La urma urmei, le evocam printr-un joc despre ceva ce încă nu am atins sau dobândit, ceva in care încă nu ne-am transformat. Acesta este un lucru foarte serios.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 2/15/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: M-am hotarat sa intru in grup, dar dupa un timp au aparut neintelegerile. Ce sa facem ca sa le oprim?

Răspuns: În primul rând, trebuie să fim conştienţi de problemele din grup. Noi nu trebuie să le acoperim sau sa pretindem că nu există. De exemplu, un grup are treizeci sau patruzeci de membri şi fiecare trage in alta parte sau formeaza factiuni.

Este esential sa se inteleaga ca ne aflam sub o guvernanta superioara care ne confrunta cu aceste neintelegeri si factiuni. De ce? Aceasta face ca noi sa ne ridicam deasupra problemelor pana le CEL care le-a adus la viata. El este Cel care provoaca toate problemele dintre noi. Chiar o admite, “Eu am creat toate relele”.

Dar de ce? Este pentru ca tu sa folosesti Tora ca pe o aroma, adica sa incepi sa iti doresti Lumina care Reformeaza si care este ascunsa in ea. Atunci cand ceri Lumina, te ridici deasupra problemelor, pana la Sursa din care provin binele si raul.

Continuarea întrebarii: Da, dar există mai multe probleme după aceea

Răspuns: Trebuie sa acumulezi forta necesara a dorintei precum si Lumina care Reformeaza, pentru a urca primul nivel spiriltual. De aici, tot mai multe si mai grele probleme vor fi.

Lasa-le in seama Creatorului; El stie ce sa faca. Iata de ce spune El ca a creat toate relele pentru tine, spre a te face sa intelegi ca totul provine de la Sursa. Din acestea trebuie sa-ti faci materialul de lucru. Nu avem altceva la indemana.

Cheia este de a adera la aceasta. Unii dintre prieteni ne pot deveni rivali, in timp ce altii vor ramane neutri. Lasa sa fie dezordine in cadrul grupului, priveste-o ca pe un colet pregatit de Creator. El a pus totul la cale, iar treaba mea este sa fiu permanent in rand pentru unitate, fie cu prietenii, fie in pofida lor si in toate felurile posibile.

Este ceea ce numim a fi “un singur om si o singura inima”. Altminteri, in ce fel de pamant ne vom uni noi? Fundamentele uniunii noastre nu sunt “copiii dragalasi” ci bivolii si cocosii. Ne luptam si uram, dar mai presus de toate ne unim ca un intreg. Iubirea de aproape se naste cu siguranta pe aceste considerente si acesta este momentul in care primesti Tora.

Fie ca esti de acord sau nu, acest principiu nu se va schimba. Atunci cand ne aflam in grup trebuie sa ne convingem ca nu mai exista o alta cale, nu se mai poate iesi, ca suntem de acord cu grupul, chiar si numai artificial. Incetam sa ne mai certam si incepem sa pretindem ca ne iubim unii pe altii. Studiem in speranta ca Lumina care Reformeaza ne va influenta si va stabili o conexiune intre noi. Fiecare se gandeste pe parcursul lectiei: “As vrea ca El sa ma fi ajutat catusi de putin”.

Altfel ne vom musca in continuare, incapabili sa punem in aplicare sarcinile pe care ni le-a incredintat Creatorul. El este cel care ne-a “ademenit” aici, unde ne-ar fi plasat ca intr-un joc de computer, intr-un poligon restrictionat de marginile ecranului. Ne aflam in acest poligon. Si acum ce o sa mai facem?

Acesta este locul in care trebuie sa stabilim noile relatii, cele la care dorim sa ajungem. Ce ne lipseste din acest teren de joaca, in care toti se urasc intre ei si suntem raspanditi ca punctele de pe ecran? Ce avem de facut?

Trebuie sa revelam Lumina care Reformeaza. Haideti sa invatam cum sa o facem sa apara. Este mai usor de zis decat de facut. Problema este ca trebuie sa asteptam pana cand un nou grad ni se reveleaza in toata maretia sa, iar aceasta cere timp. La urma urmei, primul grad spiritual este mai cu seama de inalt; nu poti sari pur si simplu in el. Comparativ cu primul, celelalte sunt deja mai usoare.

Din partea 1 Lecţia Zilnica de Kabbalah, 11/02/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cum putem avansa cu ajutorul grupului? Noi toti stim că scopul nostru este de a obtine iubirea şi răsplată. Iar forţa de corecţie vine la noi prin studierea sistemului corectat. Aceasta este intelepciunea Cabalei.

Acesta este motivul pentru care ne intrunim si studiem împreună, precum si pentru a cladi maximumul intentiei pentru unitate. Pe parcurs observam rasarind o adevarata ura (Sinnah), Muntele Sinai printre noi si in acelasi timp, descoperim nevoia de iubire si recunoastere. La urma urmei nici nu exista o alta solutie – acesta este telul. Si acesta este modul in care evoluam pas cu pas.

Omul tanjeste dupa dragostea prietenilor, orientandu-si eforturile si succesele, iar pentru el aceasta este tot una cu a fi aproape de Creator. Chiar daca Creatorul este ascuns, aceste doua corectari – a munci impreuna cu aproapele si a munci impreuna cu Creatorul – sunt similare, de fapt identice.

Aceasta deoarece “aproapele” este tot ceea ce exista pe langa dorinta persoanei, fie el Creatorul sau prietenul. Amandoi sunt unul si acelasi intrucat ei amandoi ii sunt externi omului. Astfel, daca el este capabil sa se incredinteze prietenului, el trebuie sa stie ca facand astfel i se incredinteaza Creatorului.

Mai mult, in cadrul grupului, omul primeste ajutor din partea prietenilor, intrucat ei asteapta si munca sa, iar ei ii dau motive sa lucreze. Iata de ce va avea succes aici.

Ne unim cu prietenii, pe cat posibil, in scopul de a corecta calitatea unirii noastre prin studiu. Aceasta este metoda. Iar atunci cand o facem cu scopul de a dobandi recunoastere si iubire pentru Creator, ne restructuram potrivit principiului ca “Israel, Tora si Creatorul sunt unul”. Atunci cand ne unim, cu prietenii prin intermediul studierii Cabalei, evocam Lumina care Reformeaza, forta noastra interioara, Creatorul. Astfel dobandim unitatea cu El, unindu-ne unii cu altii.

Din partea 1 Lecţia Zilnica de Kabbalah, 15/02/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Răul pe care avem nevoie sa-l intelegem in interior nu este acelaşi egoism care însoţeşte o persoană în viaţa sa de zi cu zi. Răul real devine revelat numai în legătură cu prietenii din grup. Când încerci să te conectezi cu ei, ti se dezvăluie cat de plină de ură şi respingătoare este această idee pentru tine.

Răul este atunci când esti indiferent faţă de unitate, atunci când uiti în mod constant acest lucru. Considera acesta ca fiind răul! Acest lucru se datorează faptului că-ti evaluezi răul in mod egoist, tu-l judeci în funcţie de stomacul plin sau de buzunar, chiar dacă acest lucru nu este rău, ci este pur şi simplu organismul animal. Raul devine revelat doar cand esti împotriva conexiunii, care este locul unde s-a intamplat spargerea.

Realizarea răului în „perioada de pregătire”, începe cu momentul în care începi să tratezi grupul ca locul care are frontiera (ecranul) în faţa lumii spirituale. Primul contact cu alţii este trecerea Machsom-ului, podul care se deschide de la tine spre ceilalti. Când te conectezi cu alţii într-un intreg în prima proprietate, cel mai mic Reshimo (gena spirituala), atunci acest lucru devine revelat ca trecerea în lumea spirituală.

Răul există numai aici, în legătura cu aproapele tău, orice altceva nu este rău, ci doar „punctele slabe” ale corpului animal. Cineva trebuie să-si transfere complet atenţia de la un tratament politicos si o „atitudine inteligentă” spre răul real, unde a avut loc spargerea. În caz contrar, te vei gândi că un lup şi un leu sunt rai şi păsările sunt bune. Suntem obisnuiti sa ne uitam la creatie în acest fel deformat, şi acest lucru ne împiedică să vedem adevărul.

De îndată ce-ti muti atentia la conexiunea cu aproapele tău, localizezi zona spirituală, care se situeaza doar in legătura cu aproapele tău, şi apoi Creatorul devine revelat intre voi.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 1/2/2011, „Intelepciunea Cabalei şi Filosofia”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→