Întrebare: Sunt câteva luni de cand sunt într-o ceață care mi-a blocat ani de studiu. De abia mai înțeleg cuvintele. Dacă nu ar fi fost grupul, nu aș mai fi aici. Nu contează cât efort depun, nimic nu mă poate scoate din asta. Ce trebuie să fac?

Răspuns: Asta arată că ai făcut un efort profund. Ai participat probabil la Convenție și la stările noastre colective, ai primit o cantitate enormă de Lumină și acum, în această Lumină, vezi că nu meriți proprietatea de dăruire. Dorințele tale (Kelim) nu au nevoie de dăruire încă și ele, în mod inconștient, o resping.

Astfel, avem de a face cu starea de ceață, oboseală, confuzie, neajutorare și indisponibilitate. Totul este clar, cu excepția unui singur lucru: De ce nu mă pot pune impune deasupra acestor sentimente, aceste obstacole psihologice? De sunt incapabil să mă detașez de ele și să determin ceea ce mi se întâmplă? De fapt, în acest fel diagnostichează și un doctor un pacient.

Dacă te examinezi tu însuți amănunțit, vei vedea că treci prin starea corectă, etapa corectă din drumul spiritual. De fapt, înțelepții noștri ne-au spus că cineva nu scade niciodată în spiritualitate, mai degrabă este tot timpul în avansare.

Și totuși, cât timp îți va lua să te trezești din somn? Asta depinde de tine. Accelerezi timpul? Condiția ta este favorabilă pentru avansare, dar trebuie să te detașazi de ea și să te miști cât mai repede posibil.

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 12/8/10, “Introducere la Cartea Zohar, Articolul “Mama își împrumută hainele ficei sale”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Este vreun semn care să mă ajute să văd dacă am reușit sau nu să îi trezesc pe prietenii din grup? Vor apărea mai veseli?

Răspuns: Numai copii pot fi bucuroși fără motiv, un adult nu poate. Se poate bucura numai atunci când și-a terminat sarcina: a obținut scopul adeziunii cu Creatorul.

Dacă citești Psalmii Regelui David, vei vedea că el nu se oprește din a vorbi cu Creatorul;fie plânge și îi cere Creatorului ajutor, fie îl binecuvântează. Sunt două stări opuse și o persoană trebuie să rămână în ambele. Pe de o parte, ea țipă și plânge, cerșind Creatorului; pe de alta, este fericită că are nevoia de a se întoarce către Creator, de a-i cere Lui și că Creatorul i-a dat această oportunitate.

Corpul său sau egoul suferă, dar sufletul se bucură știind că mulțumită acestor stări primește privilegiul să asceadă în spiritualitate și să se conecteze cu Creatorul. De aceea, cartea Psalmilor este cea mai sfântă carte, deoarece nu contează cum se simte Regele David, bine sau rău, el experimentează adeziunea cu Creatorul.

Dar cum poate fi adeziunea atunci când cineva se simte rău? Dacă sunt în adeziune, se presupune că mă bucur. De ce plânge el atunci? Plânge pentru că este trist din cauza dorințelor sale necorectate, în timp ce intenția sa este în adeziune cu Creatorul.

Este ceva pe care suntem încă incapabili să înțelegem sau să acționăm în consecință. Acționăm încă ca niște copii mici. Când ceva nu merge cum vrem, cădem în disperare sau, din contra, atunci când ne bucurăm de ceva uităm restul. Dar suntem incapabili să stăm în ambele stări în același timp, și este păcat.

Asta înseamnă că o persoană nu poate să se controleze ea însăși pentru că nu poate să conecteze corect evenimentele prin care trece. Pe de o parte, trebuie să sufere stări neplăcute, în timp ce pe de altă parte trebuie să simtă o conexiune cu Creatorul, Cel care îi trimite aceste confuzii și probleme.

Dar în grup, unde este o conexiune între prieteni, asta nu se poate întâmpla pentru prietenul cuiva este într-o stare de urcare, altul este în cădere, al treilea este adormit, etc. Astfel, o persoană percepe toate aceste stări simultan și este inclusă în toate.

Sunt aceia care sunt puternici și cei care sunt slabi, dar toată lumea, conform cu atributele personale, primește probleme, capacane și greutăți de Sus. Fiecare persoană trece prin ele; singura întrebare este cât de repede se succed aceste stări.

Ne este dată o oportunitate să le înlăturăm de 1000 de ori mai repede decât ceea ce ni se întâmplă nouă astăzi. Și asta înseamnă că putem obține spiritualitate nu în o mie de ani ci chiar în acest moment!

Din lecția zilnică de Cabala  12/3/10, Scrierile lui Rabash, Scrisoarea 24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Daca obtii ceea ce iti doresti atat de mult trecand printr-o multime de dureri, multumesti pentru rau la fel ca si pentru bine. Evident, nu este calea Luminii, dar asta e realitatea. Noi, totusi trebuie sa avansam pe calea Luminii, dupa cum este scris : ‘’In lumina Ta, vom vedea Lumina’’.

De ce nu pot simti acest rau cu mult timp inainte sa ma loveasca? De ce nu pot fugi de lovituri ? Stiu ca este posibil! Daca intru in grup, obtin constienta raului de la prieteni. Nu este Lumina care vine de Sus care mi se dezvaluie, dar o descopar si o recunosc singur.

Facand eforturi sa ma unesc cu prietenii, vad cat de incapabil sunt sa fac asta si ma simt total nefolositor. In acelasi timp totusi, primesc maretia scopului, cer Creatorului ajutor si avansare.

Primind Lumina Inconjuratoare, ma intorc din nou inspre grup, doar ca sa pot simti din nou resentimentul, si sa ma plang Creatorului. El da Lumina care Reformeaza. Creatorul ma atrage mai aproape de El si ma tine stras. Incep sa simt, sa inteleg si sa obtin mai mult, in acelasi timp mergand mai departe. Apoi ciclul se repeta.

Aceasta este o actiune continua care trebuie sa fie facuta cu o frecventa infinita, si trebuie sa fii constant acolo. Mai mult, cererea ta catre Creator si catre grup, la fel ca si primirea Luminii Inconjuratoare, se intampla automat. Una o urmeaza pe cealalta.

Pur si simplu “apesi pedala” sa te misti in directia corespunzatoare. La fel cum nu te intereseaza “rotile dintate” care se invart in “motor”. Atunci de ce sa astepti loviturile?

Din lectia zilnica de Cabala 12/3/10, Scrierile lui Rabash, Letter 24

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: La lectie noi terbuie sa aspiram catre un loc si sa unim totul intr-un singur lucru. Astfel, peste ani, mi-am dezvoltat diferite notiuni ale fenomenului spiritual. Cand citesc despre Bina si Malhut le percep diferit. Este posibil sa le reduc la un singur punct?

Raspuns: Ele intr-adevar trebuie sa devina un intreg. In esenta, Bina si Malhut sunt calitati ale Creatorului si ale creatiei. Noi nu stim exact ce este asta, dar cu toate acestea, interconectarile si relatiile lor indica uniune.

Bina coboara o parte din ea insasi in Malhut literele „ELE” „אלא” ale numelui Elokim. Malhut urca in Bina schimband numele din MA in IM. In spatele descrierilor acestor procese in Cartea Zohar deslusim legaturile care le conecteaza.

In consecinta, trebuie sa ne construim intentia. Prin unirea cu grupul, eu vad asta ca fiind locul, punctul focal unde calitatea de Bina, daruirea, sau Elokim este revelata. Aici imi ridic dorintele si aspiratiile. Aici este locul unde vreau sa ma unesc ca parte corectata de Malhut.

Sper ca Bina ma va ajuta prin intermediul vaselor ei ELE (אלא), care sunt coborate intentionat pentru a avea grija de mine, ca sa devina uterul matern pentru mine si sa ma inalte spiritual. In acest fel trebuie sa ma relationez la grup.

Grupul este sistemul care este imputernicit sa-mi prezinte Elokim, HaVaYaH (הויה). Este locul unde primesc hrana, si de unde Lumina si schimbarile vin la mine.

Conceptia mea despre grup depinde numai de cat sunt de capabil sa ma anulez in fata lui. Cel de Sus poate lua orice forma, dar se intampla numai la gradul la care cel de jos urca gradele de autoanulare si devine asemanator Lui, trecand prin fazele de conceptie, hranire si maturitate.

Asta este ceea ce vreau cand ma supun influentei grupului, locul care ne hraneste. Aceasta trebuie sa fie intentia mea la lectie: sa caut constant locul meu in povestea despre interrelationarea dintre Bina si Malhut.

Ele sunt conectate prin Zeir Anpin, prin HaVaYaH, calitatea iertarii, Lumina. Acesta este intregul sistem care ne dezvolta. Teritoriul nostru este partea de jos a Bina, Zeir Anpin si Malhut insasi. Acesta este locul unde este intreaga noastra viata, amandoua, si materiala si spirituala.

Aceasta se datoreaza faptului ca realitatea este una. Chiar daca acum vedem un tablou iluzoriu, este doar un defect in perceptia noastra, o iluzie cauzata de slaba noastra intelegere si simtire. Cand ceata incepe sa se imprastie, Lumea Superioara va veni din ea, conexiunea noastra cu grupul, cu celelalte suflete care vin din AHaP (AHP), adica in partea de jos de Bina, (ZAT), Zeir Anpin, si Malhut.

Despre asta vorbeste toata stiinta Cabalei. Aceasta este exprimarea relatiei noastre cu Creatorul, cu unitatea lui HaVaYaH si Elokim (Dumnezeu), pe care trebuie sa o obtinem.

Pentru asta, trebuie sa intelegem ca ZAT de Bina este grupul corectat in care ne regasim pe noi insine. Nu vom descoperi nimic in plus niciodata. Noi vom deosebi numai gradul abilitatii noastre de a ne uni in partea de jos a Binei, in grup. Acesta este locul nostru. Prin renuntarea la noi insine pentru puterea ei (Bina), noi vom revela realitatea noastra adevarata, care ne este ascunsa acum de o cortina netransparenta.

Din partea intai a Lectiei zilnice de Cabala 12/19/10. Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: In realitate nu-mi plac prietenii mei deloc. Ce stari ma pot ajuta sa-L recunosc pe Creator in grup?

Raspuns: Nu-ti place de Creator in aceeasi masura in care nu-ti plac prietenii tai. Pentru a revela Lumina ai nevoie de un vas pentru iubire. Eu ma conectez cu punctul interior al prietenului meu, cu dorinta lui spirituala.

Daca el este intr-un grup, e sigur ca Creatorul l-a adus aici. Creatorul a dat punctul din inima prietenului meu si de aceea suntem impreuna. Trebuie sa conectez la acest punct interior toate celelalte proprietati pe care le vad in prietenul meu si in mine.

Aceste proprietati trebuie sa devina suportul, baza de crestere si dezvoltare a punctului lui. Toate dorintele noastre vor construi un nou Parţuf (figura) in jurul lui.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 11/18/10. “Introducere in Cartea Zohar” articolul “Trandafirul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce la ultima Conventie, Creatorul nu a mers cu Moise prin Machsom (bariera care ne separă de spiritualitate) şi să îl lase pe Faraon aşezat pe scaune?

Răspuns: Unde a fost Moise al nostru atunci când a trebuit să ne rugăm pentru a ieşi din Egipt? Unde a fost strigătul nostru către Creator? Nu a fost nimeni decât Faraonul.

Nu am cerut Creatorului să spargă zidul dintre noi. Toată lumea aştepta: Când oare o  să se reveleze El? Vreau să fiu împlinit, umplut! Suntem încă conduşi de Faraon. Mai mult, trebuie să vedem ce a fost în calea noastră, ce blochează unitatea noastră.

Nu a fost un accident faptul că am aruncat imediat în audienţă  cuvintele despre necesitatea de a gândi la conexiunea reciprocă, scufundarea în ea şi găsirea legăturilor frânte, pentru a le lega împreună. Fără dans, fără vorbe, toată lumea să se uite în interiorul său şi să se gândească numai la cum să se unească cu ceilalţi.

Şi care a fost rezultatul? Am rămas încremeniţi. A reieşit că sunt incapabil să o fac. Şi asta este bine, pentru că trebuia să văd ceva important: sunt total deconectat de ceilalţi; nu există nicio legătură. Toate legăturile sunt tăiate. Nu este nici măcar un mic impuls. Aş face orice altceva decât să mă unesc cu ceilalţi, să le absorb gândurile şi dorinţele lor astfel încât, Doamne fereşte, să devină ca ale mele.

Asta este puterea Faraonului. Dar unde este strigătul? Da, suntem izolaţi unul de celălalt. Dar unde este cererea noastră de a ne unii? De ce nu vii Tu să ne uneşti?

Nu avem nevoia pentru o asemenea cerere. Încă gândim că ne putem unii noi înşine: Vom face un efort şi vom reuşi. Dar cum este posibil să obţinem asta prin calităţile noastre egoiste?

Nevoia de Creator trebuie să se nască din munca reciprocă, atunci când grupul va obliga pe toată lumea să folosească această metodă şi îi va convinge că Creatorul va corecta situaţia. Avem nevoie de munca Creatorului, nu a Bnei Baruch. Noi trebuie să furnizăm doar cererea. Atunci când vom obţine această cerere colectivă, mondială, pentru ca El să ne corecteze, vom urca într-adevăr la următorul nivel.

Din lecţia zilnică de Cabala 11/19/10, “Întrebări şi răspunsuri”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cel mai important lucru pe care trebuie să îl facem noi toţi şi fiecare dintre noi, folosind toate mijloacele artificiale (adică împotriva dorinţei noastre), este de a trezi, evoca o nevoie de a fi inclus în grup. Fiecare dintre noi trebuie să se convingă el însuşi că grupul sau partea sa interioară spirituală, este într-o stare complet corectată şi acolo este locul unde Creatorul devine revelat.

Acest loc este deja gata şi te aşteaptă să fii inclus în el. În măsura în care te incluzi în el, descoperi Lumea Superioară.

Fiecare persoană care se include în el, va primi totul: lumea spirituală, eternitatea, perfecţiunea şi Forţa Superioară. Toate astea sunt acolo, înăuntrul lui! Acest loc este în starea de corectare finală, Gmar Tikkun şi toţi prietenii există acolo ca cei mai mari oameni ai generaţiei, deasupra a tot. Totuşi, pentru a-mi fi uşor să mă includ în acel loc, cer tuturor să mă influenţeze şi asta se numeşte mediul înconjurător.

În alte cuvinte, există mediul înconjurător şi există un loc. Mediul trebuie să mă împingă astfel încât să intru în locul corectat. Mai mult, mediul mă poate minţii tot timpul şi asta nu contează. De fapt, ei nu sunt înăuntru încă, dar sunt cumva de-a lungul drumului. Sunt înşelat în Lo Lishma dacă aspir la dăruire şi iubire.

Totuşi, mediul mă face în mod constant să cred că asta este necesar. În timp ce lucreză asupra mea, eu obţin deodată forţa să îndeplinesc această acţiune şi să intru în acel loc.

Acest loc este deja pregătit, dinainte. Noi suntem deja  el, în cea de a treia stare, corectată. De aceea, tot ceea ce ne trebuie, este:

1. Fiecare persoană trebuie să caute metode de a se convinge, ea însăşi, să devină inclusă înăuntrul grupului, în locul unde va revela Lumea Superioară, Creatorul, întreaga realitate adevărată.
2. Fiecare trebuie să joace rolul unei societăţi corectate, unul pentru celălalt, ceea ce va învigora pe toată lume şi îi va împinge să fie incluşi în ea, anulându-se înaintea ei.

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

În timp ce citim Cartea Zohar, Introducere, ar trebui să fim mai interesaţi de intenţie, decât de înţelegerea textului. Principala noastră grijă trebuie să fie ca noi să fim acordaţi în mod corect. De ce citim Zoharul? Ce se întâmplă cu noi între timp? Ce ne afectează? Ce dorim să obţinem ca rezultat?

Numai atunci ne vom întoarce la textul însăşi, încercând să pătrundem în înţelesul lui. Numai prin curăţarea unui loc înăuntrul nostru, vom obţine efectul dorit. Altfel, pur şi simplu nu ar fi niciun loc pentru a fi revelat.

Întrebare: Cum ne pregătim acest loc?

Răspuns: Îl pregătim ridicându-ne deasupra obstacolelor. O persoană vine la o lecţie de Cabala, la o întâlnire cu Cartea Zohar, la o întâlnire cu prietenii, cu un întreg morman de probleme care i se par coincidenţe, dar nu există coincidenţe. Nu există nimeni în afară de Creator.

De aceea, trebuie să fac calculul corect: Nu înţeleg ce se întâmplă, de ce mi se întâmplă mie în particular sau nouă în general şi încă trebuie să mă ridic deasupra a tot, numai de dragul unificării cu prietenii. În acest fel ne pregătim fundaţia, creăm un loc pentru viitoarea ascensiune: o formăm pe Malchut. Despre asta este scris într-un articol diferit din Cartea Zohar, Introducere: Noaptea Miresei.

La lecţie, ni se dă o oportunitate care nu mai este prezentă nicăieri. Cât de important este pentru mine să îl revelez pe Creator, să îi dărui Lui plăcere? Cât de important este pentru mine să mă ridic deasupra egoimului meu şi să mă unesc cu ceilalţi, pentru a-l revela pe El? Îmi măsor constant scopurile, conform importanţei lor.

În acelaşi timp, văd de fiecare dată că îmi sunt date obstacole şi trebuie să calc pe gâtul egoismului meu pentru a continua calea, rămânând în unificare, la subiect şi în apropiere directă cu sursele spirituale primare. Este o muncă enormă şi asta se înţelege prin pregătirea unui loc pentru revelarea Creatorului.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/29/10, Zoharul, Introducere, “Trandafirul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot sa ma gandesc la corectia pe care o aduce Cartea Zohar, daca  simt emotii negative, cum ar fi ura?

Raspuns:  Rugaciunea este indiferent de ceea ce inima  simte. Daca exista ura in inima mea acum, atunci aceasta este rugaciunea mea, „vreau sa ranesc pe inamicul meu.”

Pentru a utiliza in mod corect forta care este ascunsa in Cartea Zohar in timp ce citesc impreuna intr-un grup, eu trebuie sa pregateasc prima data inima mea asa incat va dori acelasi lucru  pe care il doreste Creatorul. In realitate, Creatorul raspunde la fiecare rugaciune, insemnand  dorintele din inima noastra. De aceea lumea noastra este asa de rea!

Cu toate acestea, pe de alta parte, este scris ca El raspunde numai la rugaciunea care a trecut prin „poarta lacrimilor” . Deci,  El nu raspunde cu adevarat la fiecare dorinta, chiar la bunul plac al unui copil sau masinatiunile un personaj negativ ?

Da, spun Cabalisti care au dezvaluit sistemul relatiilor noastre cu El. Un hot care a stabilit ca obiectiv al sau un obiect, sau un criminal care merge „la panda” si este gata sa omoare pe cineva, de asemenea, au si ei dorinta de a reusi si rugaciunea lor este, de asemenea, acceptata. La urma urmei, vorbim despre dorinta lui Malchut a Lumii Atzilut si tot ceea ce traieste aici, inclusiv  lumea noastra, fac parte din ea.

De ce, atunci, spunem ca dorinta poate urca in Malchut, sau nu se poate urca? Problema este ca tragem o diviziune intre doua tipuri de dorinte:

– Unele aspira in aceeasi directie ca si Creatorul. Apoi se unesc cu dorinta de sus si sunt percepute ca abundenta de Sus.

– Unele nu se potrivesc cu voia Creatorului. Ei evoca, de asemenea, acelasi raspuns de mai sus ca dorintele pozitive, dar sunt percepute de catre dorintele negative in mod negativ, ca o reactie negativa. Aceasta corecteaza o persoana, conducandu-o pe o cale de lunga durata, dificila, a suferintei, in loc de cale scurta, usoara in cazul in care dorintele sale coincid cu dorintele Creatorului.

De aceea este mai bine pentru noi sa ne pregatim pentru rugaciunea corecta si sa o folosim atunci cand ne intoarcem catre Cartea Zohar. O persoana nu poate sta la lectie fara nici o dorinta. Intr-un fel sau altul, ea doreste ceva, iar daca dorinta ei  a fost elaborata inainte  si tinde in directia corecta, atunci ea va avansa usor si rapid, in timp ce citeste din Zohar.

In plus, trebuie sa ne amintim ca suntem intr-un grup, care ne ajuta sa ne intarim rugaciunea noastra. Astfel, in cazul in care gandurile unei persoane nu vizeaza obiectivul, atunci  ia o pozitie contradictorie in raport cu grupul si se simte ca si cum ar fi o reactie negativa de Sus, chiar mai mult.

Prin urmare, intreaga noastra munca se aduna in jurul pregatirii pentru lectie, care este, pentru citirea Zoharului si a altor carti cabalistice. O data ce suntem la lectie, este dificil sa mai schimbam ceva, deoarece inima unei persoane este deja acordata la o anumita dorinta.

De aceea este atat de important ce ganduri am, atunci cand merg la culcare si cum ma pregatesc pentru lectia de dimineata. Aceste minute juca rolul decisiv. Si nu trebuie sa uitam despre pregatirea fizica, astfel incat corpul sa nu adoarma.

Rabash scrie urmatoarele in articolul 36, din Scrieri de Rabash:
Este scris, „Cel care asculta rugaciunea.” De ce spune „rugaciune” la singular? Nu aude Creatorul toate rugaciunile? Problema este ca noi trebuie sa ridicam doar o rugaciune: pentru a restabili Shechina din praf.

Sa ne rugam pentru ridicarea Shechinei din praf inseamna sa vrem revelarea Creatorului, calitatea de daruire si dragoste in noi pentru aproapele nostru , in scopul de a deveni similari cu Creatorul in aceasta privinta. Daca depunem toate eforturile noastre intr-o directie, atunci vom bate la poarta care se va deschide cu siguranta.

Din partea 1 a Lectiei zilnice de Cabala 12/7/10, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum întărim responsabilitatea fiecărui prieten privitor la garanţia reciprocă?

Răspuns: Dacă Lumina nu mă afectează într-o măsură suficientă şi nu mă duce într-o stare în care să încep să mă intereseze starea prietenului, mă voi gândi cu adevărat la el? Niciodată! Pe de altă parte, dacă primesc o trezire de la Lumină, deodată voi simţi o asemenea dorinţă. Fie o am, fie nu. Totuşi, trebuie să contribui pentru o avea.

De aceea, nu mă voi mânca pentru că nu iubesc prietenii. Nu îi iubesc, nu îmi pasă de ei şi nu mă gândesc la ei pentru că nu sunt conectat cu ei. Pentru a schimba această stare, îmi trebuie influenţa Luminii. Dacă ea mă afectează, mă voi gândi la ceilalţi; dacă nu, nu mă voi gândi la ei. Trebuie să determin exact unde şi cum pot face o schimbare.

În acest moment, nu te iubesc, dar Lumina vine şi, deodată, o fac. De ce? Nu ştiu; Lumina o face. Noi trebuie doar să facem sa apară influenţa ei şi tot restul este o consecinţă. Cât de multă dorinţă şi grijă imi dă El, este atâta cât voi avea.

Deci, cea mai importantă grijă este să trezim Lumina şi asta se întâmplă numai în procesul studiului reciproc. Aşteptăm acest fenomen exact de la studiu, deoarece nu există altă cale. În timpul studiului, ne gândim împreună, Când mă vă schimba în sfârşit Lumina şi ne va unii? Asta este intenţia.

Din Lecţia zilnică de Cabala din 11/26/10, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→