Zohar, Capitolul Lech Lecha (Mergi inainte), paragraful 146-150: A spus, Cand un om merge la culcare in patul sau, sufletul lui pleaca de la el si merge in sus, asa cum este scris, Noaptea, sufletul meu tanjeste la Tine. …

Dupa aceea, ea merge si rataceste si se ridica, conform gradului ei.

Acel Nefesh care a fost rasplatit cu ridicarea, apare inaintea Regelui si adera cu o dorinta de a fi vazuta, o sublima pofta de a vedea placerile Regelui si de a vizita palatul Lui. Acesta este un om care are oricand o parte in lumea urmatoare.

Ce este sufletul (Nefesh)? Cand imi doresc sa ma unesc cu altii si simt cum prin aceasta aspiratie ma conectez cu dorinte similare ale altora, locul unicitatii noastre si unitatii privitor la mine, este numit Nefesh. Toti il pot simti diferit, dar pentru mine Nefesh este primul pas spiritual. Daca mai tarziu pot intari aceasta conexiune, in ciuda egoismului meu in crestere si a obstacolelor, pot obtine urmatoarele grade spirituale: Ruach, Neshama, Haia si Iehida. Dar locul primului meu contact, dorinta mea pentru ca unitatea sa se petreaca, este numit Nefesh.

Trebuie sa creez un loc pentru ca toate dorintele noastre sa vina impreuna! Si cand toti sunt acolo (inclusiv eu), cand i-am conectat cu efortul meu (si ei mi-au dat oportunitatea de a intra si de a ma alatura lor), acolo este  locul unicitatii mele cu ceilalti, unde, in final voi suferi toate starile spirituale despre care ne vorbeste Zohar-ul.

Tot ceea ce trebuie este sa-mi doresc aceasta conexiune si sa simt ca si cum deja as fi in ea, ceea ce imi va indica intrarea in starea Nefesh. Zohar-ul imi spune despre ce se va intampla dupa aceea, in aceasta unicitate. Exista numai o singura relatie care experimenteaza suisuri si coborasuri, aventuri variate si stari spirituale. Zohar-ul nu discuta despre nimic altceva. De fapt, Zohar-ul vorbeste numai despre lumea spirituala, deoarece spiritualitatea poate fi gasita numai in unicitatea noastra.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 27.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Am mari sperante ca veti intelege ce este stimulatorul spiritual pe care vrem sa-l construim. Grupul este ceva extrem de vag, necunoscut si evaziv; este ca si cum atarna in aer undeva. Intre timp, stimulatorul este un loc foarte concret pe Internet, unde sunt concentrate intrebarile, raspunsurile, aspiratiile si clarificarile. Poti sa te gandesti la el ca la un tert (moderator in dialog). Pentru moment, acest tip de atitudine fata de grup, suflet, lumea spirituala si Creatorul este mai usor de inteles pentru noi.

Lumea spirituala este relevata in conexiunea noastra, in reteaua care ne conecteaza. De aceea trebuie sa construim acest spatiu pe Internet, astfel incat el sa ne conecteze. Ganditi-va ca aceasta este o conexiune intre noi, si dati-i mai multa putere, de fiecare data. Toata lumea poate avea impresii foarte placute si inspiratii, luand parte la el, pentru ca este un mediu mai putin obscur si mai tangibil pe care, cineva, de fapt, il poate atinge.

Astazi oamenii traiesc prin Internet si descopera intreaga lume a simturilor si o noua dimensiune acolo, in loc de viata noastra materiala. Daca obtinem starea in care grupul ne influenteaza si ne trezeste prin stimulator, atunci nu vom pierde niciun moment din avansarea spirituala.

Se poate ca intreaga viata a unei persoane sa fie doar un moment care poate ramane neterminat. Asta pentru ca un moment incepe de Sus si este terminat de noi, jos. Creatorul trezeste o persoana, si ea trebuie sa reactioneze. Daca raspunde la propunerea de a deveni mai apropiat, atunci momentul este terminat si incepe urmatorul.

Viata este compusa din asemenea momente; ele alcatuiesc avansarea noastra si determina cat de mult vom obtine in acest ciclu de viata. Totusi, daca persoana nu raspunde, momentul nu se finalizeaza niciodata… Profita de moment!

Din Lectia zilnica de Cabala, 13.08.10, Baal HaSulam, Scrisoarea 18

Filed under: Internet, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce ne-ar ajuta sa ne uitam la grup si sa fim in stare sa vedem numai puterea prietenilor si nu defectele lor?

Raspuns: Grupul serveste ca o lentila sau ochelari, fara de care este imposibil sa-l vezi pe Creator. Voi fi in stare sa-L vad, numai daca ma uit prin grup. Este vasul meu spiritual si instrumentul pentru relevarea Creatorului.

Numai iubirea va ajuta aici. Iubirea suprima egoul nostru si incepe sa actioneze in forma sa opusa: ca dorinta de a simti placere folosita de dragul daruirii. De aceea, atitudinea noastra pentru importanta prietenului este cruciala.

In viata corporala, cand o persoana are un scop egoist, ea lucreaza intr-un singur loc, este platita in altul,  si cumpara altceva, din al treilea loc. Niciunul din aceste locuri nu este conectat. In spiritualitate, totul este unit intr-un singur loc: Efortul, recompensa, scopul insusi si rezultatele sunt parti ale unui intreg. De aceea este dificil pentru noi sa intelegem spiritualitatea, deorece suntem obisnuiti cu lumea materiala, unde totul este separat.

Totusi, trebuie sa intelegem ca prietenul si eu, Creatorul si eu, oamenii care sunt departe si aproape, mici, mari si egali in relatie cu mine, toti constituie Kli-ul meu spiritual in care eu descopar totul, chiar pe mine insumi! Pana cand acest Kli nu devine revelat, eu nu exist. Nu sunt eu, ci doar o deceptie totala, o bucata de egoism cu care ma identific. Cand descoperim ce implica sufletul colectiv sau grupul, atunci in el ne descoperim pe noi insine si tot restul.

Si pentru moment, eu am numai punctul ruperii, restrictia si expansiunea care exista in afara spiritualitatii si a Creatorului. Ne este data o senzatie de a fi in afara realitatii adevarate, intr-o lume imaginara. Fiind in acest vis, daca reusesc sa-mi construiesc adevarata realitate care include societatea, Creatorul si eu, cel autentic, atunci voi fi capabil sa intru in ea. Intre timp, numai imi imaginez viata mea.

Toata aceasta realitate viitoare este grupul pe care trebuie sa-l construiesc. Eu sunt cel care construiesc lumea mea spirituala, sufletul meu. De fapt, sufletul meu il asamblez din aceasta iluzorie realitate, din aceasta stare de vis in care sunt, pentru a deveni propriul meu Creator. Facand asta, eu, grupul si Creatorul venim impreuna si dobandim absoluta unicitate si adeziune.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 15.08.10, Despre importanta prietenilor

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Toate Cartile scrise de Cabalisti imi pot da Lumina care Reformeaza. Cea mai mare forta a Luminii coboara la mine atunci cand citesc Cartea Zohar; asta este atunci cand are loc conexiunea cu Lumina.

Totusi, Lumina actioneza numai daca noi toti impreuna, ne dorim sa obtinem garantia reciproca, unitatea, iubirea si sa devenim ca un singur om cu o singura inima, similar cu Creatorul. Cat de bine intelegem nu este important. Daca nu sunt in stare sa ma unesc, Forta va veni de Sus si o va face.

De indata ce ma simt conectat de ceilalti intr-o cat de mica masura, lumea spirituala imi va fi revelata in aceasta conexiune. Asta se intampla in noi, la fel cum o persoana care a fost inconstienta incepe sa-si revina si sa realizeze unde este cu adevarat.

Ascunderea dispare si eu simt ca realitatea de care nu am fost inainte constient a fost si este dintotdeauna aici. Asta depinde numai de dorinta mea de a deveni conectat cu restul partilor. In relatia corecta dintre noi, eu gasesc adevarata realitate.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 13.08.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Pe de o parte avem Lumea Infinitului care este placere absoluta in toate privintele: realizare, intelegere, senzatii, eternitate si perfectiune. Si pe de alta parte, avem aceasta lume, unde deficienta se simte in totul.

Totusi, pentru a ni se da oportunitatea de a exista cumva in ea, a fost creata o ascundere a Lumii Infinitului. In aceasta lume noi simtim deficienta intr-o forma care nu este asa de tragica, in ciuda faptului ca abundenta infinita este ascunsa de noi. Lumea Infinitului pare sa descreasca, grad dupa grad, creand cinci nivele (cinci lumi) ale ascunderii. Noi suntem situati sub aceste lumi si astfel nu simtim cat de mult ne lipsesc de fapt.

Totusi, in masura in care ne dezvoltam, ne ridicam si crestem in egoismul nostru. Gradual, Lumina ne este relevata din ce in ce mai mult, prin urmare ne provoaca sa experimentam deficienta si un rau din ce in ce mai mare. De aceea, daca nu devenim similari cu Lumina, vom continua sa ne simtim din ce in ce mai rau. Nu este o surpriza ca acesta lume moderna trece prin asemena cataclisme. De fapt, egoul care creste ne face pe noi din ce  in ce mai opusi Luminii.

Diferenta (delta) dintre dorinta si Lumina devine mai tangibila si, ca rezultat, noi suferim mai mult. Daca nu ar fi fost nicio ascundere a tuturor acestor lumi, nu am fi fost in stare sa ne toleram pe noi impreuna, deoarece ne-am fi perceput in relatie cu Lumina Infinitului. Deosebirile dintre noi ar fi fost asa de mari incat ar fi imposibil de tolerat o asa senzatie oribila.

Poate ai experimentat deja aceasta senzatie, iar daca nu, intr-o zi o vei face, pentru ca toti trebuie sa treaca prin ea odata in viata. Se numeste iluminarea lui Malchut, o senzatie de intuneric absolut in fata ta, ceva teribil de inspaimantator. Aceasta este revelatia delta dintre punctul lumii noastre si Infinitate, care ne permite sa simtim mai usor acest intuneric teribil.

Totusi, toate cele 125 de grade ale ascunderii care ne separa de Infinit, sunt create tocmai pentru a ne permite sa toleram starea noastra. In spatele acestor ecrane ale ascunderii ne simtim siguri, increzatori, ca un copil langa mama sa, incapabil sa faca ceva de unul singur dar simtindu-se protejat de ea. Similar, ne simtim protejati de toate aceste ecrane ale ascunderii, altfel, ne-ar fi imposibil sa toleram presiunea Luminii Superioare.

Lumina va fi perceputa ca intuneric! Este asa numita Pulsa DeNatura, lovitura Luminii, cand Lumina este mai mare decat ce poate Kli-ul accepta. Este o senzatie foarte neplacuta, deoarece noi trebuie sa fim constant in echilibru cu toate influentele, cele bune sau cele rele. Chiar daca bunatatea este data din abundenta, daca ea depaseste capacitatea Kli-ului nostru, nu mai suntem in stare sa o toleram. Stim ca toate lumea prefera vrema calda, celei reci, dar cand este prea cald, iarasi nu este bine si nu este mai bine nici ca atunci cand este ger.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 13.08.10, Shamati, Art. 34

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Trebuie sa ne pregatim din timp pentru conventia din noiembrie 2010. Atat vechii studentii cat si cei noi trebuie sa se gandeasca la felul in care sa foloseasca forta pe care o vor primi din pregatirea pentru conventie si de la conventie insasi. De fapt, munca reala incepe chiar dupa aceste intalniri, atunci cand, ca raspuns la forta ce o primim, descoperim noi spatii goale pentru munca.

Ele sunt ca valurile. Pregatirea pentru intalnire se petrece pe o ascensiune, iar conventia insasi este un pas, ca un zbor, in sus. Totusi, dupa conventie, incepe coborarea. Trebuie atunci sa iesim din asta intr-o noua urcare, mai semnificativa decat cea experimentata anterior. Asta este, sarcina noastra este de a schimba coborarea in urcare.

De aceea, trebuie sa incepem sa ne gandim la pregatirea pentru conventie, la conventie insasi, la caderea de dupa si cum vom folosi corect aceasta cadere pentru a incepe pregatirea pentru urmatoarea intalnire. In aceasta maniera, acest proces va continua, la fel ca respiratia din corpul nostru: expiratie si inspiratie, expiratie si inspiratie, si asa mai departe. Este exact la fel cum lucreaza fiecare dintre organele noastre, cum ar fi plamanii, inima rinichii si asa mai departe.De fapt, fiecare organism viu traieste absorbind si excretand (vezi Baal HaSulam Contractie si Expansiune (Hitkabtsut veHitrachvut).

Astfel, trebuie sa ne pregatim chiar acum pentru cele cateva zile ale Congresului, tinand cont de acest intreg proces si uitandu-ne la el ca la niste valuri continue, unul dupa altul, care devin din ce in ce mai mari. Aceasta va continua pana cand va trece peste intreaga lume si lumea va veni impreuna la o mare intalnire: unificare.

Din patea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 10.08.10, O lectie despre evenimentele curente

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Nu-l invinovati pe Creator daca progresul tau spiritual este foarte incet si nesemnificativ. Trebuie, in primul rand sa descoperim dorintele din noi. Fara ele nu am fi in stare sa simtim o schimbare in starile noastre.

Daca nu simt lumea spirituala, inseamna ca inca nu vreau asta! Este aici, chiar langa mine, dar daca nu vreau sa o vad, nu o revelez. Nu exista cadouri de Sus. Felul in care descopar lumea spirituala depinde numai de mine si de dorinta mea. De indata ce dorinta mea creste si atinge nivelul urmator, lumea spirituala mai inalta, eu imediat o descopar. Dar daca nu simt o nevoie pentru asta, atunci nu o pot revela.

Totul depinde de persoana. Singura noastra sarcina este de a ne influenta unii pe altii pentru a discerne corect dorinta noastra. Putem tipa si arde in dorinta, dar poate fi o dorinta pentru un lucru gresit, atat in cantitate cat si in calitate.

Ce ne trebuie este un o dorinta clara, in care cel mai important lucru este calitatea dorintei: Ce imi doresc cu adevarat, mai degraba decat cat de mult mi-o doresc. In spiritualitate cantitatea nu este importanta, numai calitatea este. Calitatea dorintei spirituale o numim forta. Forta dorintei in spiritualitate este definita  de ascutimea si precizia cu care este directionata. Asta necesita o grija permanenta pentru a fi siguri ca dorinta are directia corecta.

Daca intrebi oamenii cum isi imagineaza spiritualitatea si ce isi doresc ei, vei primi un raspuns diferit, de la fiecare persoana. Asta poate fi constatat lucrand in grup si folosind ajutorul Luminii, pe care toti o vom atrage impreuna, in timpul studiului, pentru ca intelegem ca pentru moment nu avem dorinta corecta pentru daruire si incredere.  De aceea, vrem sa vina Lumina si sa ne explice, sa ne arate exemple si sa creeze dorinta in noi! Asta se numeste o necesitate fara o necesitate, rugaciunea dinaintea rugaciunii.

Totusi, o data ce o persoana este adusa la grup, din acel moment totul depinde de ea.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala, 11.08.10, Trebuie intotdeauna sa discerni intre Tora si munca

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Ce este credinta deasupra ratiunii? Credinta este daruire, iar deasupra ratiunii inseamna ca este mai importanta decat primirea. In starea noastra, aceasta proprietate se manifesta numai prin atitudinea mea fata de grup, pentru ca numai intr-un grup pot vedea clar ca prefer binele grupului decat pe al meu, in actiunile si gandurile mele.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 8.08.10, Importanta credintei care are loc intotdeauna

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Din articolul lui Rabash Acestea snt generatiile lui Noe: O persoana aflata intr-o stare de dorinte si ganduri negative trebuie sa faca eforturi care sa biruiasca argumentele inclinatiei rele care il sacaie cu intrebari de genul cine? si ce? (Cine este Creatorul a carui Voce trebuie sa o ascult? si Ce imi aduce aceasta munca?) Si nu exista o alta cale pentru o persoana, pentru a le birui, decat prin forta credintei deasupra ratiunii.

Cu alte cuvinte, o persoana nu lucreaza in concordanta cu ratiunea sa egoista definita de dorintele sale curente. Mai degraba, el actioneaza in concordanta cu ratiunea unui nivel inalt, care este o mare daruire.

Cu adevarat, daca eu ascult de dorinta si ratiunea mea, care ma servesc, atunci eu sunt numit un animal al carui cap (ratiune) si corp (dorinte) sunt la acelasi nivel sau inaltime. Daca vreau sa fiu om, atunci capul meu trebuie sa fie desupra corpului meu, adica deasupra dorintei mele. Asta inseamna ca ratiunea mea trebuie sa serveasca unei dorinte inalte, adica daruirea care este in afara mea, mai degraba decat dorinta curenta din mine.

Astazi dorinta de daruire este in afara mea (astazi denota nivelul meu actual), insa maine (la nivelul urmator), va fi deja in mine. De aceea eu incerc sa imi servesc aproapele tot timpul cu capul. Asa muncesc pentru nivelul urmator, si mutumita lui sunt numit om al carui cap este deasupra corpului.

Aceasta este structura obiectelor spirituale: GE (partea superioara) a Partzuf-ului inferior imbraca AHP (partea inferioara) a Celui Superior si face un calcul cu acordul Celui Superior prin conectarea la el si incercarea de a fi similar cu el. Adica, eu conectez grupul care serveste AHP al Celui Superior pentru mine, si imi folosesc ratiunea pentru a-l servi in loc sa servesc dorintele mele egoiste (AHP) care sunt la un nivel inferior.

Obiectul spiritual superior se divide in doua parti: dorinta sa si Lumina din el. Dorinta Celui Superior este grupul si mediul spiritual. Cu alte cuvinte, sunt toate partile sufletului comun pe care nu l-am conectat la mine, si de aceea eu le percep ca exterioare mie.

Apoi, totul se va uni intr-o singura dorinta si Lumina din ea, asa cum a fost scris: El si Numele Lui sunt Una.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 3.08.10, Articolul Acestea sunt generatiile lui Noe

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Inainte de toate, haideti sa multumim ego-ului pentru faptul ca ma face sa imi pun intrebari ca cine si ce. De fapt, ele imi arata ca, Creatorul, Moise si Faraon s-au intalnit. Faraon indrazneste in fata lui Moise: Cine este Creatorul ca eu sa ascult de el? Aceasta este o revelatie a punctului lui Moise in voi, punctul care vine de la Creator la Faraon si trezeste aceste intrebari in voi. Asemenea intrebari apartin dimensiunii spirituale, nu celei corporale. Acum, va trebui sa mergeti mai departe si sa le cultivati in continuare.

Va amintiti cum descrie Tora ce se intampla ca rezultat al acestor intrebari? Moise este speriat, dar nu are incotro. Si apoi din nou, el vine la Faraon cu Creatorul, si Faraon (dorinta noastra egoista) este lovit continuu. In acest fel evolueaza o persoana.

Creatorul admite ca El a inasprit deliberat inima Faraonului, ego-ul nostru. Astfel, noi suntem brusc presati de diverse calcule egoiste. Fascinatia noastra pamanteana este reinnoita, si noi simtim ca aceasta lume este plina de potential. Noi credem ca putem ajunge la un mare suces in asta, si nu intelegem de ce am fost lasati deoparte. In afara de asta, unde este recunoasterea, bunastarea, puterea, si sansa de a ne confirma pe noi in acesta, la fel ca altii?

Multe asemenea intrebari vor aparea, si avansarea voastra va depinde in principal de mediu. Noi vedem ca, pana cand toate aceste pedepse Egiptene au trecut, poporul lui Israel nu a devenit unul in noi. Acest lucru are loc doar inainte de exod. Intre timp, trebuie sa ramanem tari. Noi putem primi toata Lumina Creatorului, asistenta Superioara, doar prin intermediul mediului. Nu va veni din alta parte.

Lumina vine din textele Cabaliste. Totusi, daca nu sunteti conectati cu mediul spiritual, acestea nu va vor influenta. Pentru a gasi Creatorul si a merge cu el la Faraon, aveti nevoie de mediu si de surse autentice.

In acest fel ar trebui sa raspundem acestor intrebari, chiar inainte ca ele sa ne apara. Nu asteptati pana cand ceasul va va gasi si incep executiile Egiptene. Incepeti chiar acum. Conectati-va la grup si construiti o fundatie solida pentru voi insiva. Daca grupul va da forta, veti avansa nestingheriti prin caderi, si vehiculul vostru va va sustine alimentandu-va cu aceasta forta.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 03.08.10, Articolul Acestea sunt generatiile lui Noe

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→