Intrebare: Ce inseamna sa apreciezi starea unei ascensiuni spirituale?

Raspuns: Ascensiunea este o stare in care pot justifica tot ceea ce se intampla cu mine, pot justifica prietenii si grupul, vazandu-i ca ingeri care ma ajuta sa imi realizez liberul meu arbitru si sa obtin scopul. Din elementele acestei conditii, ma pot imbina eu si relatia mea cu Creatorul, care este relevat intr-o asemenea stare.

Grupul, casa, munca, studiile, sanatatea si asa mai departe, cuprind componentele starii mele. Trebuie sa determin faptul ca toate acestea sunt secundare in relatia mea cu grupul.  Trebuie sa colectez totul din afara grupui si sa intru in grup cu ele, chiar daca grupul este doar un element printre multe altele. In grup trebuie, de asemenea, sa discern din componentele multiple, pana cand selectez doar una: dorinta de a-L atinge pe Creator.

Ma adancesc din ce in ce mai mult in aceasta munca, in aceste disernaminte, in centru. Este ca si cum vin in palatul Regelui de departe, pana cand, in final, ajung la el. Ma ingustez in jos si imi concentrez atentia, verificand drumul, pana cand ajung la scop.

La inceput, simt ca exista o intreaga lume in jurul meu. In curand, voi vedea ca exista doar un grup si situatiile variate din el. Ramane asa, pana cand ajung sa vad o singura schema simpla: Totul din jurul meu sunt doar ingeri, forte care ma indreapta catre Creator si ma ajuta sa-L ating.

Ce este acest grup? Este un grup local, cel mai aproape de mine, sau este grupul mondial? Grupul reprezinta toate sufletele. Incepem cu toatea lumea si contractam cercul, gradual.

Grupul, pentru mine, incepe cu corpurile fizice, oamenii pe care ii cunosc din toata lumea, pe care ii simt ca sunt conectati cu mine prin telul comun. Acestia sunt oamenii care ma cunosc si care ma simt, in ciuda faptului ca nu ii cunosc personal. Totusi, in lumea spirituala, noi locuim intr-un singur sistem colectiv. In aceasta lume, putem chiar sa nu ne intalnim, dar in cea spirituala suntem impreuna.

Este, fara nicio indoiala, o oportunitate pentru salvare, pentru ca suntem conectati, ne sprijinim si depindem unul de celalalt. Si nu numai oamenii din generatia mea, care exista astazi intr-o stare similara cu Creatorul, ci toti Cabalisii din trecut, incepand cu Adam care a fost primul care a descoperit liberul arbitru si pe Creator acum 5770 de ani.

Din acel moment, fiinta creata – un punct de dorinta – a inceput calatoria pentru obtinerea similaritatii cu Creatorul. De atunci si pana in zilele noastre, toti Cabalistii conectati prin acest scop apartin unui singur sistem, fara a tine seama de treapta de pe scara spirituala. Iar in ceea ce-i priveste pe cei care nu lucreaza inca in acest sistem, ei apartin de asemenea lui, dar trebuie sa-i trezim.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala. 6.09.10, Si Iacob a iesit

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Generalul si particularul se conecteaza si intra unul in celalalt. Deci, cei care vin la noi astazi, unindu-se cu noi, sunt capabili sa foloseasca experienta noastra a muncii interiore, si sa primeasca intelegerea noastra.

Suntem martori la cat de usor invata noua generatie, sa foloseasca dispozitivele moderne, telefoanele mobile si calculatoarele, care au fost descoperite si dezvoltate cu eforturi mari. Dar cei tineri vin la farfurie pentru a infuleca totul repede, fara a ne da nicio atentie.

Acelasi lucru este si in spiritualitate: Cei care vin sa studieze Cabala vor fi capabili sa obtina succese chiar mai mari decat am obtinut noi, deoarece ei stau pe umerii nostri! Primul obstacol pe aceasta cale este dezamagirea in capacitatea proprie si abilitatea de a simti bucuria, in cadere. Acest discernamant este posibil numai cu asistenta Luminii Superioare si nu in atitudinea ta fata de ea ci, mai degraba, in lucrul prin grup.

Acole este locul unde spargerea dintre noi se dezvaluie, ce trebuie sa corectez. Trebuie sa devin un daruitor in ceea ce priveste aceasta spargere, dar sunt incapabil de asta. Apoi, Lumina vine si imi da oportunitatea de a ma conecta cu altii, si in ei sa-L gasesc pe Creator, astfel incat sa-i daruiesc Lui.

Aceasta situatie grea trebuie sa mi se dezvaluie total si trebuie sa astept salvarea din cel mai ascuns punct. Asta este imaginea pe care trebuie sa o vizualizam si apoi ne vom gasi cu siguranta in fata scarii spirituale care ne conduce in sus.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 6.09.10, Shamati 2

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Un comentariu →

Este esential sa intelegem ca tot ceea ce citim in Zohar are loc in conexiunile dintre noi. Conexiunile noastre produc (dau nastere la) spatiul, o noua dimensiune unde Creatorul va fi revelat. De fapt, acest spatiu nu exista. Dar daca fiecare dintre noi, cu punctul sau din inima, tinde spre conexiunea cu altii, eforturile noastre colective construiesc acest spatiu, reteaua dintre noi, pentru revelarea proprietatii de daruire: Creatorul.

Acest spatiu poate fi privit ca grupul. Oamenii intreaba constant: Unde este spiritualul: in sus, in jos, sau in alta parte? Se spune intr-o rugaciune: Unde este locul Maretiei Sale? Este nicaieri; nu are un spatiu. Tu trebuie sa construiesti acest spatiu din relatiile tale cu ceilalti. Impreuna, construiesti spatiul spiritual in el, il gasesti pe Creator.

Mai mult, Creatorul insusi este privit ca locul pentru ca Il simtim in locul pe care l-am creat pentru El. Creatorul exista dincolo de orice loc. Tu insuti trebuie sa-l construiesti: o dorinta colectiva si corectata, similara cu proprietatea de daruire a Creatorului, unde Creatorul va fi dezvalui.

El poate fi dezvaluit numai in acest fel, in echivalenta de forma, adica in locul potrivit pentru El, care este exact proprietatea de daruire. Nimic altceva nu este posibil. Acest loc este Templul, Casa Creatorului, dorinta lui Malchut care a obtinut proprietatea lui Bina. De aceea este numita Beit HaMikdash – Casa Sanctificata. Malchut este casa si sanctitatea este proprietatea de daruire a Binei.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 8.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum putem sa ramanem constant pe traiectoria spirituala, adica in punctul in care sa luam decizia ca spatiul spiritual si unitatea sunt inaintea realizarilor materiale?

Raspuns: De indata ce reusim sa cream acest tip de conexiune intre noi, un loc pentru revelarea Creatorului, el imediat dispare. Asta se intampla pentru ca noi sa luam aceasta decizie din nou si din nou. Fiecare moment trebuie sa fie Inceputul. Si ce ajuta o persoana sa faca aceasta alegere constanta este numai mediul puternic care ii permite sa mentina o conexiune (vezi Baal HaSulam, Libertatea).

Este imposibil sa mentii aceasta decizie pe cont propriu, pentru mai mult de un moment. Trebuie sa ne alaturam unei societati corecte, cum punem o samanta in sol si primim realizarea importantei scopului de la ea. Apoi vei fii in stare sa unesti punctele deciziilor, transformandu-le intr-o linie dreapta catre scop.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 8.09.10, Rosh HaShanah

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Libera alegere, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Toate proprietatile noastre corporale se refera la nivelul animal al existentei, dar noi trebuie sa construim un om in noi insine, ceea ce inseamna sa devenim similari cu Creatorul (Adam), si sa existam in daruire. Daruirea, totusi, poate fi realizata numai in grup, in iubirea prietenilor, pentru a-L atinge pe Creator. Prin relatiile noastre, cream o dorinta similara cu Creatorul: locul unde Creatorul este dezvaluit.

Deci, toate calitatile si capacitatile personale care sunt incorporate in forma noastra corporala, nu au nicio legatura cu spiritualitatea. Privitor la spiritualitate, eu muncesc numai cu punctul din inima, si trebuie sa desconsider restul proprietatilor mele pamantesti. Nu pot avea succes in cautarea Creatorului, prin ele, pentru ca ele sunt secundare si eu ma stradui sa lucrez deasupra lor, preferand intodeauna daruirea in loc de primire, credinta deasupra ratiune.

Esenta este punctul din inima. Trebuie sa-l conectez cu ceilalti, cu prietenii. Deci, acum trebuie sa iau decizia corecta si sa determin ca vreau sa obtin succesul, nu in lumea materiala, ci in unitatea punctelor din inima. Este locul unde Creatorul va fi revelat, de indata ce (aceasta unitate) incepe sa devina similara cu Creatorul.

Trebuie intodeauna sa cuget la aceasta problema. Numai ea determina daca avansarea mea spirituala o sa aiba succes.

Deci, acest punct este privit ca Inceputul Schimbarii (Rosh HaShanah). Este decizia care trebuie intotdeauna sa insemne un nou inceput.

De fapt, linia traiectoriei pe care ne miscam consta din multiple puncte. Calea spirituala este o secventa de puncte si fiecare dintre ele are un joc, un decalaj, in miscarea intre punctele anterioare si urmatoare. Astfel ,ele creeaza o singura traiectorie liniara spirituala.

Pentru a continua miscarea impreuna cu ceilalti, in aceeasi directie, in fiecare punct al traiectoriei, trebuie sa fiu opus total starilor anterioare si viitoare ale existentei. Numai asa putem adera la aceasta linie a traiectoriei.

De aceea, in fiecare punct, in fiecare moment al vietii mele, trebuie sa ma hotarasc pentru Inceputul Schimbarii in mine.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 8.09.10, Rosh HaShanah

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Malchut vrea sa devina similar cu Bina si obtine asta prin Zeir Anpin (ZA). ZA este un model pentru ea. A fi capabila sa devina similara cu ZA indica abilitatea ei de a deveni similara cu Bina.

Acelasi lucru se aplica si noua. Daca vreau sa devin ca Creatorul, trebuie sa intru intr-un grup, sa devin partea sa integranta, sa particip impreuna cu toti, sa-i influentez si sa primesc in schimb, influenta lor. Intr-un asemenea amestec, in conexiunea dintre noi, obtin o noua forma de unificare cu altii. Apoi, forma care ma imbraca ma face asemenea cu Creatorul.

Cu alte cuvinte, daca imi invesmantez interiorul, cu grupul – ca o haina, astfel devin similar cu Creatorul.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 7.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca o persoana nu exista separat de ceilalti, atunci de ce avem fiecare dintre noi senzatia ca realitatea este creata numai pentru sine si ca, Creatorul se refera la el in mod personal?

Raspuns: Acesta este un grad al exclusivismului pe care fiecare il poseda. Vine la noi de la Creator si constituie radacinile noastre, care ne fac diferiti unul de altul. Ne obliga pe fiecare dintre noi sa ne implementam unicitatatea, ca si cum ar fi adevarat ca lumea a fost creata pentru mine. Asta este tot ce enunta fiecare persoana si valideaza pentru ea insasi. Totusi, nu ar trebuie sa fie facut pe cheltuiala altora ci, mai degraba, de dragul altora.

Eu sunt cel care corectez lumea; ceilalti oameni sunt doar parti din mine. Acest lucru ma obliga sa-i tratez pe ceilalti ca si cum depind de mine. Trebuie sa ma unesc cu ei prin puterea iubirii mele, si eu sunt cel care o definesc.

Cand punctul meu se conecteaza cu punctele lor, ele devin capul lor, adica capul corpului care se numeste sufletul comun. Eu sunt cel care iau deciziile, creez conexiuni si le umplu cu Lumina Creatorului, pentru ca eu reprezint pentru ele sursa, sau Creatorul. Exista altcineva, si acela esti tu. Tu esti acela care face acelasi lucru, conectand alti oameni (inclusiv pe mine), la tine. Tu, de asemenea, devii capul corpului nostru universal, dar este un corp diferit, pentru ca, in cazul tau, este identificat ca atitudine a ta proprie fata de ceilalti.

Astfel, fiecare dintre noi este o persoana unica si nu-i stanjeneste pe ceilalti, ci ii completeaza. Tu simti atitudinea personala a Creatorului, dar El se poate relationa la tine numai prin grup. Similar, tu te relationezi la El numai prin grup.

Creatorul este Cel care este revelat in conexiunea dintre noi. Lumina Superioara se stabileste in special in interiorul dorintei de daruire si in conexiunea dintre toate sufletele. Cand toate proprietatile daruirii se unesc, atunci se dezvaluie vasele pentru relvelarea Creatorului (o retea a daruirii).

Dorinta insasi sufera Prima Restrictie (Tzimtzum Aleph) si inceteaza sa mai primeasca. Primirea este posibila numai prin legaturile care conecteaza toate dorintele la locul unde este prezent un ecran si Lumina Reflectata.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 5.09.10, Care este insemnatatea faptului ca eu inchei un pact, in munca

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum reconciliezi notiunea de Providenta Privata si rugaciunea individuala a cuiva, cu notiunea de legi spirituale universale la care fiecare persoana trebuie sa se supuna?

Raspuns: Nu vei intelege asta pana cand nu vei inceta sa te mai separi pe tine de sistemul general. Particularul este un tip de conexiune intre tine si sistemul general al sufletelor, care rasare din starea ta. Intre timp, generalul este conditia de baza a grupului.

O persoana nu poate primi nimic pentru ea insasi. Intr-adevar, pe cont propriu nu are nicio capacitate de a primi spiritualitatea. Capacitatea spirituala a unei persoane exista in afara ei. In dorinta celorlalti este el in stare sa si-o ataseze, cu ajutorul Luminii Superioare, ca o mama care traieste in dorintele copilului sau.

In afara dorintelor celorlalti, fiecare dintre noi avem numai un punct, radacina noastra spirituala. Ce poti face cu un punct? Numai sa-l conectezi cu celelalte parti ale sufletului sau: dorintele celorlalti.

Faptul ca te conectezi cu Kli-ul general este numit Providenta Privata. Notiunea de eu insumi ca individual (un punct) nu exista in realitate! Acest punct se simte numai fata de mediul inconjurator, fie egoist (lumea noastra) fie altruist (lumea spirituala). Fara mediu nu poate simti nimic, nici chiar pe el insusi.

De aceea, dezvoltarea noastra se refera exclusiv la mediul inconjurator si liberul nostru arbitru sta numai in alegerea unui mediu mai bun. De fapt, eu voi fi maine, ceea ce este mediul meu de azi.

Din partea intai a Lectiei zilnice de Cabala, 5.09.10, Care este insemnatatea faptului ca eu inchei un pact, in munca

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Libera alegere, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Trebuie sa simtim opozitia noastra cu Lumina si sa ne ducem catre starea ei. Daca nu atragem Lumina catre noi, simtim suferinta, deoarece se simte amar faptul ca esti opus Creatorului. De aceea, pentru a ni se da oportunitatea de a ne dezvolta corect, suntem adusi intr-un sistem numit grup Cabalist. In loc sa exist intr-un vacuum si sa nu stiu cum sa ma dezvolt, in incercarea de a deveni similar cu Creatorul, ma voi regasi intr-un grup.

Pot lucra la unitate cu grupul, cu ceilalti care aspira la acelasi scop. In loc sa ma concetrez la ceva invizibil, sa fiu intr-un gol si sa nu stiu de unde vine suferinta si ce se intampla, lucrez la unificare. Si conexiunea noastra rezolva toate problemele!

Cum poate unificarea sufletelor sa substituie similaritatea cu Creatorul? La inceput, in Lumea Infinitului, am fost un singur suflet – Adam. Mai tarziu, ne-am spart in multe fragmente, suflete individuale si, in loc de Lumea Infinitului, am inceput sa simtim lumea noastra (sparta). Prin spargere, Lumina a creat in noi calitati care ii sunt opuse, si sufletul a devenit opus Luminii.

Totusi, daca noi corectam spargerea impreuna, si ne unim, actiunile noastre conduc la revelarea Luminiii, devenind ca ea. In loc sa ne egalizam noi cu Lumina care este ascunsa, ne egalizam cu dorinta pe care o simtim si intelegem. Ni se pare ca suntem convocati, ca niste copii buni, sa ne unim si sa ne anulam egoismul. Dar facand asta, noi descoperim Lumina in unificarea dorintelor noastre, pentru ca acolo este locul unde Lumina s-a ascuns: in Kelim-vesele sparte.

Reiese faptul ca oportunitatea de a munci in grup este cea mai practica si reala aplicatie a Cabalei. Executam actiuni care ne sunt valabile, in timp ce, in esenta, descoperim ca Lumina este situata in spatele spargerii. In aceasta maniera, clarificam contrastul nostru cu Lumina, devenim egali cu ea, si ne unim. Lumina si vasul se lipesc intr-un singur intreg si ne intoarcem in Lumea Infinitului.

Descoperim 620 de stari sau grade care ne separa pe noi, unul de celalalt, si de Lumina. Facand asta, descoperim ca suntem opusi Luminii in masura a 620 de grade si de aceea intelegem Lumina Infinitului de 620 de ori mai mare. Revelam astfel sufletul comun si intreaga Lumina care il umple: Creatorul.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 3.09.10, Shamati, Art. 50

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Exista doua stari in avansarea catre Scopul spiritual. Prima stare este atunci cand o persoana are senzatia, forta si suportul grupului si al Creatorului. O persoana simte importanta proprietatii de daruire si aceasta il impinge si il atrage mai aproape de Creator.

Are senzatia si dorinta; Creatorul ii arata ca merita sa munceasca la scopul spiritual. O persoana simte ca acolo este o recompensa, in sensul ca asta ca nu depinde de credinta: proprietatea daruirii din el. Senzatia face sa apara iubirea de prieteni si de Creator.

In asemenea stare,  o persoana face un legamant privind iubirea de prieteni si de Creator, pentru totdeauna, pentru viitor. Cu cine este facut acest legamant? Nu poate fi facut cu Creatorul pentru ca intr-o stare de cadere, cand cineva se va indeparta de Creator, nu va simti apropierea Lui si Creatorul nu il va lega.

De aceea, legamantul trebuie facut cu grupul, care poate fi simtit si intr-o stare de cadere. Prin grup, obtinem un acord cu Creatorul: De a merge intotdeauna pe calea daruirii, catre Creator si catre grup. Grupul este garantia legamantului. Facand un legamant, intregul grup se angajeaza sa se sprijine reciproc, si intotdeauna sa pastreze intentia de daruire. Ei primesc ajutorul Creatorului, in masura conectarii lor.

A doua stare vine dupa un timp, cand starea de excitare si conexiune este inlocuita de indiferenta, inabilitatea de a simti importanta scopului, Creatorul, sau recompensa pentru o buna atitudine catre prieteni si Creator. O persoana nu mai este in stare sa se gandeasca la iubire, conectare si daruire.

A) Daca o persoana nu primeste suport de la grup, ea esueaza, gandind ca Creatorul este neimportant si ca nu exista nicio implinire si nicio recompensa. Ea poate chiar parasi calea.

B) Daca conexiune cu grupul o trezeste si o atrage, este incapabila sa arunce totul si isi aduce aminte de legamantul pe care l-a facut. Intr-o stare de cadere, importanta daruirii piere, deoarece recompensa dispare. Si aici, garantia reciproca, legamantul si conexiunea cu grupul trebuie sa vina in ajutor.

In acest fel, o persoana se intoarce la legamant, la starea de bine, iubire si conexiune. Isi aminteste ca trebuie sa mearga prin credinta deasupra ratiunii, deasupra starii sale curente de indiferenta, prin senzatia care, odata i-a dat putere si care exista si este inca si mai puternica!

In acest fel, o persoana vrea sa mearga prin credinta deasupra ratiunii (daruire peste recompensa). Atunci intelege ca poate primi putere de la Creator. Si asta o duce la o rugaciune.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 5.09.10, Care este insemnatatea de a face un pact in munca

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→