Întrebare: Iubirea, toată lumea vrea să iubească, să fie iubită, să lucreze la un loc de muncă pe care îl iubește, să viziteze locuri pe care le iubește. În noi există o enormă dorință spre iubire. Personal, simt că toată viața căutăm iubirea, dorim să fim iubiți.

De ce alergăm după iubire, de ce suntem atât de atrași de acest sentiment puternic?

Răspuns: Pentru că nu suntem nimic mai mult decât ființe create, iar natura noastră este dorința de a ne bucura. Ceea ce satisface această dorință este plăcerea pe care o simțim. În funcție de ceea ce tinde fiecare persoană, de locul în care simte gol și de ceea ce o umple, către asta experimentează iubirea.

Iubesc peștii, îmi iubesc mama, îmi iubesc copiii, iubesc soarele, răcoarea, căldura, nu contează ce. Dacă sunt plin de aceea spre care tind, dacă îmi împlinesc dorința, numesc asta iubire pentru ceea ce mă încântă în prezent.

Sunt lucruri pe care le știu dinainte că le iubesc fie din obișnuință, fie din fire, pentru că așa am fost creat. Și sunt lucruri cu care m-am obișnuit și apoi le iubesc și pe ele.

În cele din urmă, ceea ce numim iubire în viețile noastre este împlinire prin plăcerea la care tânjesc, pentru că îmi umple dorința. Iar senzația că dorința mea este îndeplinită este ceea ce numim iubire.

De exemplu, iubesc peștele. Asta înseamnă că vreau să-l mănânc și mă pot sătura cu peștele care se află în fața mea în farfurie.

Întrebare: Și totuși, tindem mai mult spre iubirea umană decât spre iubirea materială…

Răspuns: Iubirea are mai multe niveluri, în funcție de ceea ce iubim, adică ceea ce ne împlinește. Omul are nevoi de împlinire, pe care știința Cabala le împarte conform unei scări de dorințe și aspirații. Această scară începe cu dorințele pentru mâncare, sex și familie. Apoi urmează dorințele pentru bogăție, onoare și cunoaștere.

În esență, toate aspirațiile și împlinirile noastre pot fi incluse în aceste șase tipuri de dorințe. Dacă tânjesc după un anumit fel de împlinire, înseamnă că o iubesc. Mai mult, nu iubesc doar împlinirea în sine, ci și sursa ei, care devine importantă pentru mine, deoarece îmi oferă plăcere.

Așa ne construim viața. Și întreaga noastră viață se desfășoară între ură și iubire.

Din a 692-a conversație Viaţă Nouă 692 – Ce este iubirea? 16.02.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tot ce ni se întâmplă acum este organizat de Forța superioară. Sarcina noastră este să începem să simțim că Creatorul ne-a făcut loc pentru a umple acest spațiu liber cu proprietățile, forțele, intenţiile și acțiunile Sale. Aceasta se numește dezvăluirea Creatorului în realitatea în care ne aflăm.

Nu există lumi îndepărtate, din altă lume. Suntem într-o singură realitate numită „lumea” – dorința noastră. În această dorință, trebuie să dezvăluim calitățile Creatorului. Toată această realitate este dorința noastră pe care trebuie să o corectăm, iar apoi lumea va fi umplută cu calitățile Creatorului. Așa Îl dezvăluim: „prin acțiunile Sale Îl vom cunoaște” în interiorul dorinței noastre și nu undeva în exterior.

Adică, trebuie să înțelegem că tot ceea ce simt în realitatea mea se întâmplă doar în dorința mea. Mi se pare că există eu și această lume, dar de fapt, totul se întâmplă în interiorul dorinței. Întreaga întrebare este cum să-ți schimbi și să-ți corectezi dorința astfel încât să fie umplută de prezența Creatorului.

Întrebare: Ce înseamnă să umpli realitatea cu prezența Creatorului?

Răspuns: Întreaga realitate, cu excepția unui punct în care simt că „eul” meu este Creatorul. Nu există nimic altceva. Nu există nimeni altcineva în afară de El, iar noi ne aflăm în interiorul Forței superioare. Întrebarea este cum dezvăluim acest lucru? Aceasta este o chestiune de percepție (revelație) a realității.

Revelația Forței superioare începe cu faptul că ne aflăm în ascundere. Punctul nostru este situat în AHP al gradului superior (în partea sa inferioară din spate).

Întreaga lume este AHP al celui superior, partea sa opusă, care a fost golită de toată lumina, și prin urmare, nu simțim prezența Creatorului în lume. Dar dacă ne restricționăm față de această lume, devenim ca un făt în pântecele mamei, iar superiorul va începe să lucreze asupra noastră și să ne crească.

A te restricționa înseamnă că în loc de percepția ta actuală asupra lumii, să simți Creatorul și partea opusă a gradului superior. Acest lucru îmi va schimba întregul comportament. La urma urmei, cum m-aș comporta dacă aș ști că sunt în superior? Probabil m-aș anula complet în fața Lui; Singura problemă este că nu-L simt.

Dar de ce S-a restricționat Cel Superior și nu m-a lăsat să-L simt? El vrea să-mi dea libertatea de alegere, astfel încât, fără să-L simt pe Creator, să mă comport ca și cum El m-ar umple! Adică, nu mă comport ca un copil singur acasă, ci mă comport bine și corect, ca și cum părinții mei ar fi lângă mine.

Întrebare: Ce înseamnă să umpli realitatea cu calitățile Creatorului?

Răspuns: Aceasta înseamnă să fii cât mai aproape de calitatea dăruirii. Prima acțiune care ni se cere nouă, egoiștilor, este restricționarea. Îmi restricționez egoul, încerc să fiu ca Cel Superior tot timpul și mă comport ca și cum El ar umple întreaga lume.

Aceasta se numește: „Nimeni nu mă va ajuta în afară de mine”. Nu simt Forța superioară, ci acționez ca și cum ar fi lângă mine. Nu mă comport ca un copil lăsat de capul lui, ci ca și cum părinții mei ar fi acasă. Se pare că trebuie să construiesc un program spiritual în mine.

Dar nu știu cum să fac asta, așa că Îl întreb pe cel superior, iar El începe să se joace cu mine.

Dintr-o lecție de Cabala pe tema „Percepția realității”, 17.08.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Smartphone-urile de astăzi cuceresc lumea; toată lumea privește în telefoanele mobile. Dar există și o altă perspectivă de a privi smartphone-urile – atenția părinților față de copiii lor a scăzut ca urmare a lor.

Câtă atenție ar trebui să acorde un părinte unui copil, iar copilul, simte că inima părintelui nu este alături de el?

Răspuns: Ce le pot oferi părinții moderni copiilor lor? Adevărul este că ne afundăm într-un egoism din ce în ce mai mare. Ne lipsesc sentimentele pentru copil și cu atât mai mult a unora față de alții. Așadar, este mai bine să nu ne impunem copiilor. Trebuie doar să inventăm jocuri bune, tot felul de programe utile pentru copii. Totuşi nu există prea multe.

Întrebare: La ce se va ajunge? Ce fel de copii vom crește?

Răspuns: Copiii cresc deja într-un spațiu virtual; nu mai sunt interesați în mod deosebit de lumea noastră. Următoarea generație va fi în acest spațiu tot timpul, făcând cumpărături prin lumea virtuală, învățând prin lumea virtuală, totul prin lumea virtuală. Va exista o ființă umană și un ecran.

Cred că o astfel de acțiune a naturii este absolut justificată; Nu putem critica natura. Ne putem gândi doar la cum să folosim corect ceea ce apare în noi în fiecare perioadă a existenței.

Întrebare: Ce apare acum la copii?

Răspuns: În ei apare posibilitatea de a-și construi o lume. Lumea! A lor! Adică, omul se deplasează treptat de la lumea impusă de corpul său animalic la lumea pe care o va crea pentru sine cu corpul său spiritual și va exista în ea. Și această lume va include absolut totul.

Trebuie doar să observăm cum ne dezvoltă natura. Și ne dezvoltă într-un mod foarte interesant, oferindu-ne treptat oportunitatea de a crea o nouă realitate pentru noi înșine și de a exista în cadrul ei.

Întrebare: Ce va dori copilul să vadă și să simtă în această realitate?

Răspuns: Copilul va simți în mod subconștient o atracție către aceasta, o mișcare spre ea, un impuls. Iar mișcările sale către noua realitate îl vor obliga treptat să dobândească noi calități.

Următoarea etapă va fi de așa natură încât copilul va dori să existe în aceasta, nu din cauza unui program, ci pentru că el însuși se va schimba. Deocamdată, trecem doar printr-o etapă intermediară.

Dar, din moment ce natura ne conduce înainte și provoacă toate aceste mișcări, impulsuri și îndemnuri în noi, următoarele etape vor fi astfel încât, prin construirea unei noi lumi virtuale, prin intermediul computerului, vom simți brusc că noi înșine trebuie să ne schimbăm pentru a intra direct în această natură. În spatele a ceea ce am desenat, în spatele a ceea ce am creat, există de fapt o altă lume care nu a fost desenată pentru noi.

Pentru aceasta, nu este nevoie să instalez programe noi pe supercomputerul meu. Trebuie să mă reprogramez puțin și atunci voi exista într-adevăr în noua lume.

Aici vom ajunge. Dar poate nu chiar în această generație încă.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 14.11.2024

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Trebuie să ridicăm MAN (rugăciunea). Este aceasta o acțiune în dorință?

Răspuns: MAN înseamnă că cer puterea dăruirii. De la Malchut mă întorc către Bina și cer de la Bina capacitatea de a dărui.

Dar trebuie să ajung la o astfel de stare în care să fiu plin de această rugăciune (MAN), iar acest lucru este suficient pentru mine. Simt bucurie că sunt capabil să ridic MAN.

Cum este descrisă această stare în Tora? Că ieși la lumina zilei. Ziua pentru tine este atunci când nu ai nimic; mergi în deșert și cauți MAN, dorința de dăruire, iar când o găsești, ea te înviorează și îți umple toate gusturile. Tot ce îți dorești este în ea.

Dar ce este acest gust? De unde vine? Ce este acest MAN? Vine la tine din Bina și atunci este suficient pentru tine să ai chiar posibilitatea de a-L întreba pe Creator: „Am o conexiune cu El. Pot să-L întreb. Și nu mai am nevoie de nimic mai mult.”

Dar nu vreau eu să am o dorință în care să-L dezvălui pe Creator? Nu. Sunt mulțumit chiar și cu însăși aspirația către El. Aceasta, pentru mine acum, este împlinire. Conexiunea cu Creatorul prin intermediul grupului mă umple.

Dar ce fel de conexiune este aceasta? De unde ai acest lucru? Nu există nimic. Dar mă pot întoarce către El în acest fel? Este suficient. Aceasta se numește „a mers în deșert”, dobândind calitatea de „Hafeţ Hesed” (a nu dori nimic pentru mine).

Pentru că în deșert nu ai nimic; cu adevărat nu vrei nimic pentru tine. Dar aceasta este obținerea corectării prin calitatea dăruirii, asemănarea cu Creatorul, și în aceasta este împlinirea ta.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 06/06/2010, „Cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noi înșine trebuie să-L trezim pe Creator pentru a ne da dorința de a dărui. Nu este suficient să avem dorința de a primi, deoarece trebuie să existe și o dorință pozitivă din partea dăruitorului pentru a ne da o nouă dorință de a dărui.

Chiar dacă Sus există o dorință generală de a face bine creaturilor Sale, El așteaptă totuși, ca dorința noastră să trezească dorința Lui.

Dacă suntem incapabili să trezim dorința Lui, acesta este un semn că dorința pornită dinspre primitor este încă incompletă. Prin urmare, tocmai prin rugăciunea ca Sus să existe o dorinţă, dorința noastră devine una autentică, un Kli (vas) potrivit pentru a primi abundența (Baal HaSulam, Şamati 57, „Îl va aduce mai aproape de Vointa Sa”).

Apelul constant către Creator din partea grupului de zece va duce în cele din urmă la faptul că cererea noastră este autentică și va obține un răspuns. Creatorul este o lege a naturii. Trebuie să atingem un anumit prag de efort, apoi vom primi o nouă viață de sus, o nouă calitate – calitatea dăruirii.

Încă nu am trecut acest prag, ceea ce înseamnă că nu avem încă această dorință. Nu vom putea folosi corect calitatea dăruirii, ci o vom folosi în mod egoist. Guvernarea superioară nu va permite în niciun fel acest lucru.

Prin urmare, trezirea constantă a Creatorului în grupul de zece este o condiție necesară pentru ca dorința autentică să apară în grupul de zece în magnitudinea și calitatea potrivite. Succesul nostru depinde doar de acest lucru!

Din a 6-a Lecție din Congresul de Cabala din Moldova, 07.09.2019

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când studiem „Prefața la Știința Cabalei (Pticha)” sau TES (Studiul celor Zece Sfirot), am senzația că cineva explică ceva dintr-o altă galaxie. Nu înțeleg unde se află asta în mine. Ascult prietenii cum pun întrebări, ca și cum ar dezvălui toate acestea în ei înșiși. Ce pot face pentru a începe să percep măcar puțin în acest fel?

Răspuns: Aici, pot da un singur sfat. Vorbim despre răspândirea luminii în vas [Kli], în dorință.

Imaginați-vă că lumina acționează asupra voastră – o dorință de a umple, de a încânta, de a dărui totul. O dezvăluiți cu intenția de a primi, și treptat, lumina intră în voi și construiește în voi gradele corespunzătoare.

În principiu, aceasta este întreaga știință a Cabalei.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 21/09/2025, „Studiul celor Zece Sfirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când aud cuvintele „cerc”, „linie” sau „Sfira”, îmi apar în minte imagini ale acestei lumi. Cum ar trebui să-mi imaginez și să simt corect ce este un cerc sau o linie?

Răspuns: Acestea sunt moduri diferite în care lumina se răspândește. Un cerc este răspândirea luminii fără nicio limitare, în timp ce o Kav (linie) este cu limitări.

Întrebare: Putem atinge altceva decât Kav, de exemplu, Igul (cerc)?

Răspuns: Nu, putem atinge doar linia (Kav), dar în cadrul ei, atingem tot ceea ce este necesar. Creatorul Se dezvăluie tocmai în acest fel.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 21/09/2025, „Studiul celor Zece Sfirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ce este un „loc”? Dorința de a primi în ființa emanată este „locul” pentru toată abundența și lumina din ea (Baal HaSulam, Studiul celor Zece Sfirot, Vol. 1, Partea 1 „Tabelul întrebărilor despre semnificaţia cuvintelor”).

Nu există nimic altceva decât dorință, fără limite. O reprezentăm în diagrame ca un cerc, un pătrat, un triunghi, răspândindu-se de sus de la Creator sau de jos de la creație. Dar aceasta este doar o convenție pe care o adoptăm pentru a ilustra acea parte a dorinței care este potrivită pentru corectare, pentru primirea luminii.

În dorința originală creată, nu există limite. Nu se termină nicăieri. Toată creația este dorință; fără dorință, nu există conceptul de „loc”. Locul este creat prin dorință.

Prin urmare, chestiunea privește doar corectarea locului, și în funcție de măsura corectării, acest loc este împărțit în cercuri (Igulim), linii drepte (Kav Yoşer) sau alte forme. Dar dorința în sine este nemărginită, la fel ca Malchut al lumii infinitului.

Astfel, în munca spirituală este de o importanță extraordinară să ne raportăm constant la creație ca la locul dorinței, adică să ne străduim să privim totul din unghiul potrivit și din perspectiva corectării.

Dacă văd că totul este doar „loc”, adică dorință, atunci la toate nivelurile realității – mineral, vegetal, animal, uman – voi privi doar dorința. Și aceste dorințe sunt ale mele, dar egoul meu le pictează ca fiind exterioare, neaparţinându-mi. Munca asupra egoului constă tocmai în a aduna, a reuni aceste dorințe cu mine însumi.

În acest fel, colectez din aceste părți „locul” pentru revelarea Creatorului și a întregii realități superioare. Se dezvăluie în mine, și în afară de mine, nu există nimic. Toată percepția realității depinde în întregime de acest concept: loc.

Care este locul acestei lumi? O scânteie care a izbucnit din lumea superioară în jos, în proprietăți inferioare ei, mai deficitare, și a creat locul acestei lumi. Adică, a generat o dorință în cadrul căreia există lumea noastră.

Ce determină limitele acestei lumi? Doar dorința! Este foarte dificil de explicat în raport cu spațiul nostru tridimensional și limitele universului. Există un „loc” unde se află universul și ceea ce îl umple – conținutul acelui loc. Dar toate acestea se referă doar la dorință. Trebuie să ne detașăm complet de percepția „geometrică” a lumii și atunci devine mult mai ușor să nu ne derutăm și să percepem în esență ceea ce apare în fața noastră.

Singurul lucru de care avem nevoie este să ne corectăm dorința. Toată realitatea este în noi, în simțirea noastră, și în afară de noi nu există niciun alt „loc”. Locul este dorința noastră!

Din Lecția Zilnică de Cabala din 26.06.2011, „Studiul celor Zece Sfirot”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este această stare a creației atunci când există trei componente: Igulim (cercuri), Kav (linie) și Ținor (țeavă)?

Răspuns: Acestea sunt elemente care există în lumea spirituală pentru a coordona acțiunile Sfirot sau Parţufim.

Întrebare: Care a apărut primul, Igulim sau Kav?

Răspuns: Igulim au apărut primii, iar după restricția pe care o suferă creația, apare Kav, fiind o linie care leagă elementele creației.

Din Lecția zilnică de Cabala din 20.09.2025, Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Un copil ar trebui să crească liber. Adică, ar trebui să stea și să-i asculte pe cei mai în vârstă, dar ar trebui să fie interesant pentru el. Și ar trebui să petreacă mai mult timp cu prietenii săi, cu prietenii și profesorii împreună. Ieșiți pe câmp, meșteriți niște mașini mici și mari și altceva de genul acesta. Adică, trebuie să creștem un copil conform obiceiurilor sale.

Întrebare: Credeți că acest lucru este mai important decât, să spunem, să-l facem să învețe fizică sau algebră?

Răspuns: Asta nu realizează nimic. Doar câțiva se luptă să treacă prin asta și numai pentru că vor să fie deasupra celorlalți.

Întrebare: Deci sunteți cel mai puțin preocupat de cunoaștere?

Răspuns: Într-adevăr. Nu avem nevoie de ea.

Întrebare: Deci, ce realizează ceea ce tocmai ați sugerat? Îl eliberează, ce îi oferă unui copil?

Răspuns: Ceea ce propun dezvoltă un copil în fluxul natural al activităților sale. În acest caz, va inventa orice, nu niște elicoptere sau avioane, ci nave spațiale bazate pe principii complet diferite, cele pe care credem că probabil le au cei care ne vizitează uneori etc.

Adică, eliberarea va da libertate ideilor, deoarece încă nu știm ce potențial se află într-un copil. Lumi întregi sunt în interiorul lui.

Întrebare: Vorbiți despre libertate. Care este principiul acestei libertăți pentru un copil?

Răspuns: Principiile acestei libertăți sunt contactul liber cu natura, discuțiile, concluziile, certurile cu adulții și cu colegii lor. Toate acestea sunt vitale pentru dezvoltarea corectă a oamenilor. Altfel, îi pui pur și simplu într-un fel de pătrat, nu știu, într-un cub, și nu se pot elibera de el pentru tot restul vieții. Le formalizezi gândirea.

Întrebare: Procedând astfel, oprești întregul progres? Dar, de fapt, acest progres ar fi putut fi de neconceput?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ce le cere acest lucru profesorilor?

Răspuns: Acest lucru le cere profesorilor să devină diferiți de profesorii pe care îi avem astăzi. Trebuie să refacem totul pe parcursul mai multor ani. Dar vom ajunge la rezultate foarte diferite.

Întrebare: Realizând acest lucru, vom realiza vreodată că trebuie să „sărim de pe o stâncă”?

Răspuns: Printr-o mare revoluție.

Întrebare: Ce trebuie schimbat? Ministerul Educației, știți, totul este încurcat aici, întregul sistem birocratic.

Răspuns: Totul!

Comentariu: Nu ar vrea să…

Răspunsul meu: Nu vorbesc despre dacă vor sau nu, dacă ar trebui să luptăm pentru asta sau nu. Nu cer nimic.

Întrebare: Deci cum se va întâmpla asta?

Răspuns: Nu știu. Doar spun adevărul.

Întrebare: Poate fi schimbată de Sus, gândirea noastră?

Răspuns: Orice se poate face de Sus. Prin „de Sus”, nu mă refer la guvern.

Întrebare: Deci Forța superioară ne poate schimba gândirea?

Răspuns: Da.

Întrebare: În ce caz se va întâmpla asta?

Răspuns: Nu pot spune cu siguranță, dar mi se pare că atunci când suntem complet descurajați de ceea ce avem.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 14.09.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→