Astăzi, prin această epidemie, Creatorul ne-a oferit o ocazie specială să ne îndreptăm către El. Vrem să-i oferim plăcere în timp ce îi oferim ocazia de a deveni unul cu noi, de a ne umple și de a face cu noi tot ce vrea El. Suntem pregătiți pentru orice.

Prima acțiune este să vă transformați în „embrion”. Embrionul din pântecele mamei se anulează complet, nu decide nimic pentru sine și dă totul autorității superioare. Aceasta este prima acțiune pe care trebuie să o realizăm cu toții acum: să ne îndreptăm împreună către Creator și să ne anulăm.

Pentru acest lucru Creatorul ne-a trimis coronavirusul și a organizat toată această stare pentru a ne ajuta să îndeplinim această acțiune: să ne întoarcem la El și să cerem corecție; adică conexiunea noastră. Creatorul ne-a pregătit deja toată fundația pentru unificare.

Dacă ne vom întoarce acum la El, vom simți brusc cum întreaga noastră lume va începe să se schimbe. Realitatea materială, sistemele sociale și guvernamentale și relațiile dintre oameni se vor schimba. Ne vom simți într-o stare diferită, ca și cum am fi într-o lume diferită. Vom deveni mai sensibili unul cu celălalt, mai aproape; vom înțelege că ne raportăm la un singur sistem și nu putem face orice ne dorim.

Creatorul a început prin intermediul virusului să ne pună viața în ordine. Nu mai putem face ceea ce ne dorim. Toată lumea este tentată și pregătită să îndeplinească tot ceea ce este necesar.

Prin urmare, este necesar să ne îndreptăm către Creator cu solicitarea de a continua corecțiile, de a stabili o relație între noi, astfel încât El să se poată îmbrăca în interiorul relațiilor noastre bunel și să se reveleze pentru întreaga umanitate. Atunci, desigur, ni se garantează un viitor fericit și o viață bună. Acum este momentul să acționăm!

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 29/03/20, – Scrierile lui Rabaș: „Conform celor explicate cu privire la „iubeste-ți aproapele ca pe tine însuți””

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Versetul din una dintre melodiile Cabaliste este astfel: „Sufletul crește în om nu cu timpul; angajați-vă să lucrați în inimă mereu și din nou, pentru ca în cele din urmă acesta să apară în lume din sămânța iubirii. ”

 Răspuns: Da, așa crește. Și nu puteți face nimic altceva decât să aveți grijă atât de această sămânță (punctul din inimă) cât și de mediul său. Reţine, mediul este întreaga noastră lume. Și apoi există și lumi spirituale de impuritate numite Klipot (coji). Ele sunt un ajutor enorm în dezvoltarea sufletului, dar este un ajutor negativ. Este scris: „Voi face pentru el un ajutor făcut împotriva lui.”

Chiar și în lumea noastră, dacă vreau să fiu sportiv, om de știință, indiferent ce, trebuie să exercit și să lucrez împotriva lenei mele naturale. Acesta este singurul mod în care îmi pot depăși lenea.

Dar în spiritualitate, destul de ciudat, este mult mai ușor. În spiritualitate, tot ce ai nevoie este să înțelegi că totul va fi rezolvat prin unitatea noastră. Este imposibil să rezolvi vreo întrebare dacă ești singur, pentru că atunci lovești un perete și îl lovești din nou și din nou, și faci cucuie în cap.

Dar dacă vă conectați cu alții, descoperiți trecerea către lumea spirituală împreună și intrați în ea literalmente ca un cuțit prin unt.

Din emisiunea de pe Kab TV „Fundamentele Cabalei”, 9/2/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Mulți oameni din lume, chiar și cei care nu sunt familiarizați cu Cabala, cred într-un fel de forță superioară, un Dumnezeu. La ce crezi că se roagă? În ce fel diferă rugăciunea lor de a ta ca si cabalist?

Răspuns: Cert este că, aflându-se la nivel corporal, ei cred pur și simplu într-un fel de forță superioară, minte superioară, predestinare superioară, planuri, obiective, etc.

Ei cred, dar un cabalist știe. El simte. Pentru el, este următorul nivel de existență, în care se află deja.

Întrebare: Și ce știi si noi nu știm?

Răspuns: Simt existența în afara corpului, pentru că de fapt trupurile noastre nu există. Este necesar să vă neutralizați egoismul și atunci veți înceta să mai simțiți greutatea acestui corp, care vă atrage și vă controlează. Veti începe să simțiti cum sufletul va controleaza și va conduce.

Întrebare: Și cum te rogi pentru cei care s-au infectat cu coronavirus sau sunt bolnavi de alte boli?

Răspuns: Nu mă rog pentru ei. Încerc doar să spun tuturor ce fel de oameni ar trebui să fim: amabili, interdependenți, simțind că suntem conectați cu o natură superioară, astfel încât să nu încălcăm legile comunicării corecte a naturii și, în acest fel, să ajungem la o stare de bunătate, reciprocitate și iubire, astfel încât toate fărădelegile noastre, pretențiile inițiale reciproce și mânia să fie acoperite de iubire.

Aceasta, în principiu, este o rugăciune. Îl rog pe Creator să-mi ofere puterea de a acoperi toate atitudinile negative față de oameni, față de lume, cu cele pozitive. Nu să le îndepărteze, ci in special să le acopere: „Iubirea va acoperi toate păcatele.”

Întrebare: Ce ti-ai dori în această perioadă dificilă?

Răspuns: Mi-aș dori ceea ce fac dintotdeauna: cât mai multă forță posibil să fac bine lumii în măsura și în modul în care Creatorul mă conduce.

Din emisiunea KabTV „Coronavirusul schimbă realitatea”, 26/03/20

Filed under: Coronavirus, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În articolele lui Rabash este scris : credința este intenția omului de a-i dărui aproapelui său, de a se gândi la el etc., iar iubirea de sine este intenția de a primi pentru sine. Este ceea ce numim în rațiune?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Simțim și înțelegem acest lucru. Vedem un anumit beneficiu în asta. Este posibil să spun că încrederea în Cabala este ceva în care nu simt nici un beneficiu evident pentru mine?

Răspuns: Desigur. Pentru a dărui, trebuie să nu te simți pe tine, ci un străin, ce are nevoie el personal și atunci începi să accepți împlinirea doar pentru a-i lui satisface dorințele. Astfel, este realizată credința ta.

Și după realizarea ei, apare o nouă dorință și trebuie să stabilești un alt scop, și tot așa.

Observație: Este similar cu știința sau sportul: îți fixezi un scop, iar starea pe care încă nu ai obținut-o se numește credință. Și ceea ce ai obținut deja se numește rațiune, iar apoi, din nou, ceea ce este obținut devine rațiune și se adaugă la rațiunea precedentă.Acesta este opusul a ceea ce știm în lumea noastră când mi s-a spus ceva și trebuie să cred. O astfel de credință este numită credință sub rațiune.

Comentariul meu: În plus, în lumea noastră, fac totul de dragul de a primi. Sunt gata să cred pe oricine pentru a mă împlini.

Observație: De exemplu, mi s-a spus: există o anumită forță superioară, Creatorul. Dacă eu cred doar în ea și nu verific, atunci aceasta este credința sub rațiune. Și dacă încep să verific, să explorez: cine este El, ce este El, care sunt proprietățile Sale, cum pot realiza aceste proprietăți, aceasta se numește credință în rațiune.

Comentariul meu: În acest caz, crezi în măsura rațiunii tale. Și dacă nu mai verifici și poți face actul de dăruire, atunci această credință este deasupra rațiunii.

Astfel, credința sub rațiune este munca de dragul cunoașterii, de dragul împlinirii, atunci când nu verifici, ci pur și simplu crezi orbește.Credința deasupra rațiunii este atunci când ai verificat de zeci de ori, ai văzut că acest lucru este complet nerealist dar îl faci oricum.Credința în rațiune este atunci când verifici și știi, adică atunci când credința și cunoașterea se susțin reciproc.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei” 1/1/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Teama care strânge și paralizează acum omul, nu este produsă de situația de astăzi, ci de gândurile despre ceea ce s-ar putea întâmpla în continuare. Dar nu vă faceți prea multe griji; cu toții suntem sub controlul unei forțe superioare și totul va merge conform planului său. Și asta nu are nicio legătură cu religia. O persoană religioasă nu întreabă despre sensul vieții, ea nu are niciun dubiu ce să facă. Știința Cabala trezește în noi întrebări, care în religie nu există.

Nu este nevoie să vă faceți griji pentru ceva ce s-ar putea întâmpla, deoarece nu noi suntem cei care determinăm evenimentele, ci forța generală a naturii. Încotro ne direcționează ea, ȋntr-acolo vom merge. Și o astfel de atitudine, care nu este naivitate sau fanatism, ne oferă o protecție interioară, care ne eliberează de frica de necunoscut.

Totul este clarificat doar în gând. Un om trăiește în interiorul gândurilor sale. Acum, în aproape toată lumea, există un vârtej intens de gânduri și temeri despre viitor, care îl bântuie pe om zi și noapte. Și singura modalitate de a ne proteja este să ne agățăm de programul de creație, care duce umanitatea către cea mai înaltă etapă, astfel încât vom înțelege și vom simți pentru ce trăim, de ce ne dezvoltăm și care este scopul către care ne îndreptăm.

Și atunci toată lumea se va calma, cu acest obiectiv și toată lumea va fi bine. Totul va fi clarificat doar în gând, așa că stai calm și gândește-te. Accesați site-ul nostru despre Ştiința Cabala, începeți să citiți ce este scris acolo. Nu este necesar să memorați sau să vă amintiți nimic, pur și simplu încercați să simțiți, să realizați și să sesizați prin inimă și minte pentru a vă dezvolta omul din voi.

Omul din noi este ceea ce se identifică cu natura, cu o gândire superioară, un program superior, forța superioară. Natura este Creatorul, ea include totul. Încercați să dezvoltați astfel de sentimente și gânduri în voi ȋnşivă pentru a simți această natură în jurul vostru, pentru a cunoaște Creatorul. Încercați să ieșiți din voi înșivă și să vă conectați cu întregul univers, cu acest gând care cuprinde întregul univers.

Atunci vom vedea de ce se întâmplă toate acestea. Până la urmă, nu suntem mici insecte care se târăsc pe pământ, ci oameni din care natura vrea să facă ceva minunat, să ne ofere ocazia să o înțelegem și să ne conectăm cu ea. Aceasta este o oportunitate uimitoare!

Un virus nu este o boală, ci un medicament. Priviți câte schimbări a adus deja ȋn lume: aerul a devenit mai curat și mai proaspăt iar oamenii nu mai sunt otrăviți în timp ce lucrează, în fabrici care poluează atmosfera, solul și apa.

Se raportează că, datorită carantinei, apa din canalele Veneției s-a curățat suficient încât peștii chiar au revenit în ea. Pământul vrea să trăiască, doar să nu interferezi cu el. Și vă faceți griji pentru ce vi se va întâmpla într-o lună! Nu vă fie teamă, totul se va rezolva. Doar anticipați lovitura, cu medicamentul. Accesați site-ul nostru web, veți găsi multe explicații despre cum, în primul rând, să vă liniștiți. Vă doresc toate cele bune.

Din KabTV „Viață nouă” 1214” 3/19/20

Filed under: Coronavirus, Diseminarea Cabalei, Egoism, Evolutie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Noi simțim sau încercăm să simțim ce poate face Creatorul, observăm și analizăm asta. Dar ce poate face ființa creată? Ce simte un Cabalist atunci când poate face ceva cu adevărat, dacă poate face ceva?

Răspuns: Înțelepciunea Cabala este metoda dobândirii proprietăților Creatorului de către o persoană în timp ce încă trăiește în această lume. Omul poate fi ca Creatorul în măsura în care dobândește proprietățile superioare. Asta este ceea ce poate face. Dar este treaba lui dacă poate să facă asta. Depinde de cât de mult se devotă acestui lucru.

Întrebare: Ce este conceptul: “femeie interioară” în Cabala și cum îl pot folosi?

Răspuns: Este dorința ta egoistă interioară care a fost corectată parțial. Partea altruistă a acestei dorințe este numită “femeia interioară” a ta.

Întrebare: Este o afirmație într-unul din articolele tale: “Dorința noastră egoistă este mai mare decât egoul nostru, mai mare decât mândria. Până la urmă, dacă ar fi fost invers, noi ne-am sparge și sfărâma până la moarte, dar nu ne-am pleca.” Cum este o dorință diferită de ego? De ce este mai mare și cum ne salvează asta de spargerea totală?

Răspuns: Dorința de a mă bucura de dragul personal este numită ego. Asta este toată natura noastră. În mod absolut. Nu este nimic altceva în noi. Doar dorința de a ne bucura de tot ce ne putem imagina ca o sursă de plăcere.

Întrebare: Sunt foarte confuz în privința conexiunii reciproce dintre o persoană și Creator. Pare ca o religie medievală.

Răspuns: Nu este religie. Creatorul este forța generală a naturii în care noi existăm și include toate legile fizice, chimice și toate celelalte legi.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 1/26/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Coronavirusul este o consecință a funcționarii noastre defectuoase, care se manifestă la un nivel biologic. Acestea nu mai sunt cataclisme meteorologice la nivelul inanimat și nici măcar o epidemie a  plăgii care a răvășit Evul Mediu.

Umanitatea întâmpină multe probleme la umanitate tocmai ca această să se încline și să fie convinsă  să plece din “Egiptul” egoist. Și vom dori să ieșim din el. Poporul Israel a trecut prin 49 de porți ale impurității în Egipt și a fost OK. Cu ajutorul celor zece plăgi egiptene ei au ieșit de acolo, au fugit de toate problemele noaptea, pe întuneric.

Și acum, același lucru se întâmplă cu toată umanitatea, ea trece prin 49 de porți ale impurității. Noi înșine ne ținem de aceste porți impure, îl iubim pe Faraon și vrem să stăm cu el. Nu vrem să îl aruncăm; ne agățăm de tivul hainelor lui.

Însă vor veni zece plăgi și ne vor forța să fugim din sclavia egoismului. Dacă tinându-mă de Faraon primesc lovituri, atunci nu am de ales, trebuie să încep să îi dau drumul puțin cate puțin, din ce în ce mai mult apoi, până când mă voi debarasa complet de el și voi fugi. Iar Faraonul ne va deschide ușa și va spune: “Plecați! Plecați de aici!”

În curând vom vedea această performanță generală pe scena întregii umanități. Povestea de Paște se realizează în mod practic în această lume. Însă avem o oportunitate să accelerăm acțiunile noastre și să trecem prin ele rapid, plăcut, cu înțelegere. Totul depinde de noi.

Din partea a 2-a a lecției zilnice de Cabala 4/26/20, “Conectarea lumii la ultima generație”

Filed under: Coronavirus, Egoism, Evolutie, Intentie, Israel, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Sarbatori, Spiritualitate, Suferinta, Torah - Niciun comentariu→

Este imposibil să ieși singur dintr-o coborâre; cu cât această stare este mai avansată, cu atât este mai dificil să înțelegi, să accepți și să te ridici deasupra. Singura modalitate este să ceri ajutorul prietenilor tăi. Doar dacă mă îndrept spre ei și îi implor, pot ieși din coborâre cu ei.

Creatorul, în timp ce îmi dă o îngreunare a inimii, nu mă ia în considerare singur, ci îmi dă îngreunarea întregului grup de zece prin mine. Prin urmare, un singur om nu este în măsură să facă nimic, deoarece Creatorul se referă la întregul grup de zece în general și, după grupul de zece, la fiecare dintre noi: la unul, la altul, la al treilea etc.

Prin urmare, nu vă speriați când o asupra voastră apasă o povară grea; ea cade pe tine pentru ca tu să primești ajutor din partea întregului grup de zece. Împărtășește această povară, această încăcătură cu toată lumea și vei vedea că nu este deloc grea. Un singur lucru este dificil: să înțeleg că prin mine această povară, încărcătură, este dată întregului grup de zece și că trebuie să mă alătur prietenilor mei.

Dacă o sobă de 200 kg cade pe mine atunci, desigur, nu voi putea să o țin. Dacă fiecare prieten din cei zece ridică 20 kg, atunci este deja destul de posibil să o susţin.

Creatorul nu trimite niciodată o îngreunare a inimii care să îmi fie destinată numai pentru mine, ci întotdeauna pentru tot grupul de zece. Nu mă vede pe mine singur, ci se uită doar prin grupul de zece, numai în această formă.

Din partea a 2-a a Lecției zilnice de Cabala 22/04/20, „Cu privire la motivele de bază”

Filed under: Egoism, Evolutie, Grupul de zece, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În Cabala, ce este credința și ce este cunoașterea?

Răspuns: Credința în Cabala este calitatea dăruirii, capacitatea de a mă ridica deasupra egoismului meu, când, contrar ego-ului, care îmi cere: „Primește, ia!”, mă pot ridica deasupra acestei dorințe de a primi, ia și apucă, adică să nu lucrez cu dorințele mele egoiste de a mă umple de orice fel de plăcere.

Cu alte cuvinte, am redus dorințele mele. Dorințele rămân, dar le restricționez, sunt deasupra lor. Numim o astfel de acțiune „credință mai presus de rațiune”. Rațiunea înseamnă toate dorințele mele egoiste, deoarece în ele primesc și mă simt pe mine, măreția, încrederea și gusturile mele.

Întrebare: Sunt acestea dorințele, sentimentele și emoțiile mele naturale?

Răspuns: Da. Toate sunt numite gusturi sau cunoștințe. Acestea sunt dorințele noastre de bază: hrană, sex, familie, bani, putere și cunoaștere. Mai mult, cunoașterea este cea mai mare dorință egoistă. După ea vine credința, când mă ridic deasupra tuturor acestor dorințe și lucrez cu ele nu pentru a le umple, ci pentru a mă ridica deasupra lor.

Întrebare: De ce înțelepții au numit-o  credință?

Răspuns: Pentru că aceasta este calitatea dăruirii – proprietatea lui Bina, în comparație cu proprietatea primirii, Malchut.

Întrebare: Aceasta este o calitate pe care nu o simt în dorințele mele naturale și de aceea trebuie să cred în ea?

Răspuns: Nu. Aceasta-i o calitate care este dobândită treptat sub influența forței superioare – o lumină superioară. Nu are nimic de-a face cu credința în lumea noastră atunci când venerez pe cineva sau ceva cu ochii închiși și accept în credință, tot ceea ce îmi spun. Aici (în credință mai presus de cunoaștere) mi-am stabilit în ce vreau să cred și ce vreau să valorizez în comparație cu ceea ce prețuiește egoismul meu. Adică această credință mă ridică deasupra egoismului meu. În funcție de nivelul de egoism peste care mă pot ridica, sunt în credință.

Din emisiunea de pe KavTV „Fundamentele Cabalei”, 11/11/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Câteva adevăruri urâte ale vieții”

În timp ce noi simțim din naștere că vrem să schimbăm lumea și să schimbăm alți oameni pentru a îmbunătăți lumea, adevărul urât este că singurul care are nevoie să se schimbe sunt eu însumi.

Dorința noastră de a schimba lumea și de a-i schimba pe alții izvorăște din percepția noastră intuitivă egoistă a realității, acolo unde vrem să beneficiem pe seama altora.

Prin a vrea să schimb oamenii și lucrurile din jurul meu, eu în mod esențial cer “Dă-mi ceva diferit de ce am acum!”

Cu toate acestea, schimbarea adevărată este atunci când nu cer nimic de la ceilalți și de la lume, eu cer să dau altora din cea am.

Asta este urât pentru natura noastră umană foarte egoistă, de care nu putem să scăpăm și care vrea să schimbe tot ce poate în lume, astfel încât să culeagă beneficiul maxim cu efort minim.

Fiecare din noi se simte  a fi unica creație, o creație excepțională din existență. Natura noastră egoistă ne dă tuturor un sentiment de unicitate, o experiență exclusivă când simt că doar eu exist, iar toată lumea și orice altceva este secundar în importanță pentru mine.

În conformitate cu asta noi simțim că dacă cineva ar trebui să se schimbe, ar trebui să fie ceilalți, nu eu.

Cu toate acestea, singura cale ca lumea din jurul nostru să se schimbe este dacă fiecare din noi se schimbă pe sine.

Este minunat dacă vreau să schimb lumea. Eu trebuie doar să mă schimb pe mine astfel încât schimbările din mine să influențeze lumea.

Acest fel de schimbare este realizabilă. Eu mă pot schimba pe mine însumi în fiecare moment și făcând astfel, lumea se va schimba.

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→