Michael Laitman, pe Quora: “Cum te-ai schimba dacă ai câștiga o jumătate de miliard de dolari la loterie?“

Recent, în Statele Unite, patru persoane au câștigat colectiv puțin peste un miliard de dolari. A fost al treilea cel mai mare câştig la loterie din istoria SUA, iar fondul de premii continuă să crească. Există un fenomen bine cunoscut, în care oamenii care câștigă brusc astfel de sume masive de bani au șanse mai mari de ruină.

Acești câștigători de premii primesc o ocazie rară de a face un efort de a relaționa cu viața într-un mod echilibrat. Pot echilibra forțele care lucrează asupra lor pentru a face față tentației de a cumpăra obiecte extravagante și inutile? Nu suntem în stare să digerăm sau să înțelegem pe deplin o astfel de mărime a norocului.

Adevăratul noroc este să ai capacitatea de a fi direcționat către o stare echilibrată în orice situație, de a alege în mod constant mijlocul fericit dintre intelect și emoție. Uneori suntem norocoși în unele evenimente din viață și nefericiți în altele. Se întâmplă așa pentru ca noi să găsim un echilibru prin noi înșine, astfel încât să putem verifica dacă ceea ce primim este cu adevărat esențial în viața noastră.

Indiferent de modul în care îl rotim, norocul există în cadrul sistemului naturii și, oricât de norocoși am fi, depindem totuși de calculul general în care suntem cu toții conectați, de starea sufletului nostru colectiv. Într-o astfel de stare, forțele operează asupra noastră în fiecare moment dat și nu avem nicio idee cu privire la de ce, cum, cui și când apar anumite evenimente pentru tot felul de oameni.

Pentru a obține mai mult noroc din acest sistem, ar trebui să vrem să folosim forțele naturii într-un mod echilibrat, cu dorința de a percepe și simți sistemul naturii într-un mod echilibrat și armonios în fiecare moment dat al vieții noastre.

Devenim echilibrați atunci când intelectul și emoțiile noastre sunt echilibrate, adică atunci când natura noastră umană (forța de primire) și natura generală (forța de a dărui) sunt echilibrate, indiferent de numeroasele noastre impulsuri. Echilibrându-ne cu natura, adică prin dobândirea forței dăruitoare peste forța noastră de primire înnăscută, atunci comportamentul nostru poate servi ca exemplu de a relaționa benefic cu alte persoane.

Scris/editat de studenţii Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Imagine de Dylan Nolte pe Unsplash.

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Proprii nostri duşmani”

În urmă cu aproximativ o săptămână Amit Segal, comentator politic pentru News Channel Israel 12, l-a intervievat pe fostul ambasador israelian la Washington, Ron Dermer care a servit din 2013 până în 2021. Pentru mine, cel mai semnificativ punct pe care Dermer l-a subliniat a fost acela că scade sprijinul pentru Statul Israel printre evreii americani. Mai mult decât atât, Dermer a subliniat că unii dintre cei mai puternici și veninoși critici ai Israelului sunt evrei. Când mă uit la acei critici, mi se pare nu numai că ei urăsc Israelul, ci că se mândresc cu ura lor.

Până când noi evreii, nu depășim ura pe care o simțim unii pentru alții, nu va exista nici o vindecare pentru ura față de noi. De-a lungul secolelor, am fost urâți din toate motivele imaginabile, precum și din unele de neconceput. Ura nu are nevoie de niciun motiv sau raționament. Ura pentru statul Israel este doar cea mai recentă din serie, dar este aceeași ură evreiască care ne-a chinuit poporul de secole.

Într-adevăr, cei mai mari antisemiţi sunt evreii înșiși. În antichitate, evreul devenit antisemit, Tiberius Julius Alexander a sacrificat 50.000 de evrei în Alexandria, Egipt și a condus armata romană în Templu prin ușile de aur pe care le construise propriul tată. În Evul Mediu, cardinalul Juan de Torquemada, un descendent al evreilor, a inițiat și a supravegheat Inchiziția spaniolă care a dus la expulzarea evreilor din Spania. În timpurile moderne, evreii au acționat împotriva evreilor în nenumărate rânduri, dar poate unul dintre cei mai notorii dintre ei a fost rabinul Stephen Wise, liderul evreilor americani în timpul celui de-al doilea război mondial, care l-a ajutat pe președintele Roosevelt să împiedice imigrația evreilor din Germania și Austria către SUA, când încă puteau fi salvaţi de persecuția regimului nazist.

Pentru a înțelege cum este posibil ca evreii să-i urască pe evrei atât de vehement, trebuie să înțelegem că rădăcina poporului evreu este conexiunea. Am devenit o națiune la poalele Muntelui. Sinai, când am fost de acord să ne unim „ca un singur om cu o singură inimă” și ne-am pierdut națiunea împreună cu pământul nostru, când am cedat urii neîntemeiate. De atunci, și în ultimele două milenii, am fost exilați unul de celălalt, din principiul nostru cel mai de bază „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

Statul Israel reprezintă o șansă care ni s-a dat de a ne restabili națiunea, și anume unitatea noastră. Evreii care se opun statului Israel se opun de fapt unității. Poate subconștient, nu vor să se unească „ca un singur om cu o singură inimă” și cu siguranță să nu-și iubească vecinii ca pe ei înșiși. Ei propovăduiesc dreptatea pentru alții, dar emană ură pentru ai lor. În numele echității pentru toți, ei promovează prejudecățile și discriminarea față de oamenii lor.

Nu va ajuta. Până când noi evreii, nu depășim ura pe care o simțim unii pentru alții, nu va exista nici o vindecare pentru ura față de noi. De-a lungul secolelor, am fost urâți din toate motivele imaginabile, precum și din unele de neconceput. Ura nu are nevoie de niciun motiv sau raționament. Ura pentru statul Israel este doar cea mai recentă din serie, dar este aceeași ură evreiască care ne-a chinuit poporul de secole.

Cu toate acestea, aici, în Israelul suveran, avem în sfârșit șansa de a ne restabili unitatea și de a ne recâștiga naționalitatea. Aceasta este datoria noastră față de noi înșine și sarcina noastră față de națiuni. Unitatea este singura modalitate prin care putem deveni „o lumină pentru națiuni”. Dacă vrem să câștigăm favoarea lumii, trebuie să ne concentrăm pe unitatea internă. Când manifestăm ură unul față de celălalt și simpatie față de ceilalți, aceștia o văd ca pe o linguşeală și nimănui nu îi place un linguşitor. Cred că este timpul să începem să ne uităm mai mult unul la celălalt și să ne construim o anumită forță interioară și să privim mai puțin la alții și la ce ar putea crede ei. Ei se vor gândi la noi aşa cum vom gândi noi unul despre celălalt.

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Va fi simțită cea mai înaltă conștiință la un anumit individ?

Răspuns: Cea mai înaltă conștiință este simțită doar de un anumit individ. Există, de asemenea, o conștiință superioară a grupului și, eventual, una globală, dar, în principiu, este percepută întotdeauna de către fiecare în mod individual. Chiar dacă este una de grup, o percep totuși în mine. Și cum percepem în lumea noastră? De asemenea, numai în mine.

Întrebare: Studiem că atunci când membrii unui grup cabalist se unesc și se interconectează reciproc, se naște esența de ordin superior. Nu este clar, o celulă are și conștiință, dar această conștiință nu coincide cu conștiința mea ca urmare a interconectării celulelor. Cum se întâmplă?

Răspuns: Nu, realizarea este întotdeauna individuală. Chiar dacă mă unesc cu ceilalți și creăm între noi un nou organ de simț general, care include toate caracteristicile noastre individuale, îl simt în continuare în forma mea individuală. Totul depinde de calitățile mele originale.

Întrebare: În percepția mea, ridicându-mă la niveluri superioare, devin, parcă, o celulă a acestei ființe înalte, care este Adam – Omul. Nu este percepția mea individuală și rezultatul celei combinate același lucru? Cum simte această ființă realitatea și cum o simt eu?

Răspuns: Aici există posibilitatea unei percepții de grup. Așa cum, să spunem, mă uit printr-un telescop, dar în același timp percep, acesta sunt eu și nu alții. Deși sunt conectat la fel cu ceilalți, această percepție reciprocă, chiar dacă este reciprocă, este percepută în mine. Nu fug de mine nicăieri, nu mă dizolv și nu dispar.

Deși folosim astfel de expresii ca „mă anulez”, nu este altceva decât o metaforă. La urma urmei, chiar și în această anulare, mă simt în continuare. Și unde mai pot să mă simt? În dorința mea. Nu contează prin ce transformare trece, eu sunt la fel în ea.

Comentariu: Dar tu spui să simt prin grupul zece, să mă gândesc la grupul zece.

Răspunsul meu: Aceasta este de asemenea dorința mea. Când mă unesc cu grupul de zece, reprezintă dorința mea. Și fiecare dintre prietenii conectați la grupul de zece va simți aceeași incluziune , iar această incluziune va fi individuală pentru fiecare dintre ei. Și, deși fiecare dintre noi îi vom simți pe ceilalți ca parte a noastră, în cele din urmă, îl voi simți prin mine.

Includerea fiecăruia vine din rădăcina sufletului său și va fi individuală. Aici, nu putem fi egali. Așa cum să spunem, amândoi bem apă acum, dar ceea ce simțim tu și cu mine este imposibil de comparat.

Întrebare: Adică nu există o amestecare absolută așa cum mi-am imaginat înainte?

Răspuns: Nu. Dimpotrivă, datorită incapacității noastre de a ne uni pe deplin unul cu celălalt, dar suntem conectați ca și cum ar fi niște poduri deasupra noastră – egoismul este dedesubt, iar deasupra acestuia există un pod – avem o impresie mult mai mare, înmulțită cu fiecare depășire a egoismului.

Altfel, ne-am dizolva unul în celălalt și am reprezenta un întreg comun, nivelând toată natura, toată creația.

Aici, multiplicarea percepției noastre are loc, așa cum se spune în Cabala, de 620 de ori. Dar, în general, este ceva infinit. Prin urmare, percepția colectivă este un lucru, iar cea individuală este altceva.

KabTV „Întâlnirile cu Cabala”, 29.03.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să corecteze o persoană în sine?

Răspuns: Atitudinea față de ceilalți, nimic mai mult.

Comentariu: Dar dacă îi spui cuiva chiar acum: „Ești egoist”, ei vor spune: „Ei bine, este în regulă, există alții și mai răi”.

Răspunsul meu: Firește.

Întrebare: Deci trebuie să-și descopere natura?

Răspuns: Pentru asta este înțelepciunea Cabalei. Altfel, omulse va justifica întotdeauna.

Nu avem încotro. Suntem într-o stare foarte neplăcută. Sunt foarte fericit de acest lucru pentru că este o rampă de înălțare pentru ridicarea umanității spre spiritual, material, de orice fel.

Trăim într-un moment foarte interesant. Dacă doar putem informa pe toată lumea cât mai repede posibil că există o metodă pentru corectarea noastră, vom vedea o lume complet diferită.

Din „Close-up” KabTV din 19.08.09

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă să-ți corectezi natura interioară?

Răspuns: Toate problemele noastre se bazează doar pe faptul că ne-am comportat incorect pe parcursul tuturor ciclurilor noastre de viață.

Evoluția noastră umană a fost vicioasă și a fost condusă de egoism, de dorința de a folosi mediul și natura pentru o plăcere momentană, ignorând orice restricții.

Acum începem să recunoaștem acest lucru ca fiind ceva rău. Treptat, vom vedea ce ar trebui să fim cu adevărat din punct de vedere al naturii. Și uitându-ne la greșelile noastre, vom începe să ne corectăm. Drept urmare, vom avea ceva de corectat – toate greșelile noastre din trecut. A trebuit să mergem pe această cale până la realizarea deplină a răului. Prin urmare, știința Cabalei a fost ascunsă în toate aceste milenii.

Aștepta să ne dăm seama în cele din urmă că ne aflăm într-un impas. Trebuie să facem ceva. Dar nu știm cum. Atunci se deschide și se oferă. Și acum, corectându-ne trecutul – tot ceea ce egoismul ne-a făcut nouă și naturii – vom învăța algoritmul naturii, forța sa superioară, Creatorul. Vom cunoaște dorințele Lui, gândurile Lui, ce vrea natura de la noi și vom începe să ne conectăm cu acest nivel, să dezvoltăm „Omul” din noi.

Omul este ceva care va crește în noi peste nivelul nostru egoist. În ebraică, omul este numit Adam, din cuvântul „Domeh” – asemănător Creatorului. Astfel, partea pe care o vom juxtapune cu natura, va crește în interiorul nostru, corectată din greșelile din trecut, va fi numită omul din noi. În ceea ce privește ziua de azi, nu suntem încă oameni. Prin urmare, se spune: „Puterea„ omului ”din el este foarte slabă și el este ca toate celelalte animale.

Întrebare: Atunci de ce suferă animalele?

Răspuns: Natura minerală, vegetală și animală suferă doar din cauza omului.

Omul, fiind cel mai complex nivel al creației include orice altceva. Și când cade, toate cad cu el și când se ridică, toate se ridică.

Începând să ne corectăm pe noi înșine, vom vedea brusc modul în care este restaurată și revigorată  natura înconjurătoare.

În fiecare an, un număr mare de specii diferite de animale și plante dispar. În adâncurile mării, se întâmplă același lucru. Și nu pentru că ardem păduri sau drenăm rezervoare de apă. Toate acestea se datorează doar stării noastre egoiste interioare. De îndată ce vom începe să o schimbăm, lumea va deveni din nou armonioasă, la toate nivelurile.

„Close-up” KabTV 19.08.2009

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Studiez înțelepciunea Cabala deja de doi ani. Mă simt constant vinovat pentru că am investit foarte puțin în grupul de zece. Sunt obligat să-mi filtrez gândurile și dorințele în fiecare moment. Nu mai sunt fericit. Este greșit? La urma urmei, spui că cabaliștii sunt cei mai mari egoiști și că le place să se bucure.

Răspuns: Nu trebuie să te limitezi în niciun fel de la plăceri. Scopul creației este de a aduce plăcere ființelor create.

Omul nu ar trebui să fie niciodată într-o stare de tristețe. Dacă această stare apare și îl posedă, nu este un lucru bun. Această stare ar trebui să fie limitată în timp și intensitate, deoarece cu tristețea ta îi reproșezi Creatorului că te-a adus în această lume și că te-a forțat să suferi.

Care este atributul Său de dăruire? Ar trebui să se manifeste și acum. În orice stare, fiecare dintre voi și toți împreună ar trebui să se simtă absolut fericiți, deoarece Creatorul vă ghidează în permanență numai spre bine. Acesta este motivul pentru care este scris că, chiar dacă o sabie ascuțită este așezată pe gâtul tău, tot ar trebui să crezi că este în bine și că Creatorul te va salva.

De fapt, această forță te conduce și te salvează. Ar trebui să vă feriți să vă descurajați mai ales în grup. Dacă grupul stă și suferă, este o crimă spirituală teribilă. Nu ar trebui să se întâmple în niciun caz! Dimpotrivă, ar trebui să aprindeți bucuria și optimismul.

Întrebare: Uneori, într-o stare de cădere, se pare că întreaga lume se prăbușește. Cum ar trebui să lucrăm cu gândurile noastre în această stare?

Răspuns: Te înțeleg, lumea într-adevăr se prăbușește, dar este întreaga lume și nu noi. Știm pentru ce este această lume și ce ar trebui să facem pentru a aduce metoda mântuirii în lume, care depinde doar de schimbarea intenției noastre, a conștiinței noastre, a dorinței noastre, a conexiunii noastre.

De fapt, conexiunea dintre noi și cu Creatorul  sunt cele de care depinde mântuirea lumii. Și atunci ne vom simți în lumea superioară.

KabTV „Fundamentele Cabalei”, 19.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ne tratăm în mod egoist reciproc fără să ne dăm seama?

Răspuns: Nu înțelegem că ne batem singuri prin asta, și asta în mod teribil și suferim mai multe daune decât plăcerea momentană pe care ne-o oferim.

Întrebare: De ce? Care este motivul?

Răspuns: Egoismul ne închide ochii. Prin urmare, credem că umilind și suprimând pe alții, ne ridicăm și suntem mai bine. Dar nu este așa.

Dintr-o dată, ni se dezvăluie un sistem general, o dependență comună a unuia față de celălalt. Dacă îi suprim, îi umilesc sau îi înșel pe alții, îmi provoc mie pagube mult mai mari. Acest lucru se întoarce la mine printr-o pierdere mult mai mare decât ceea ce am câștigat și m-am bucurat atunci când am făcut ceva rău altcuiva.

Sistemul de conexiuni dintre noi este aranjat astfel încât acest lucru să revină la mine. Nu imediat, nu explicit pentru mine. Cu toate acestea, dacă văd întregul sistem, mă voi comporta corect. Atunci nu voi avea nicio întrebare despre cum să închei un acord prenupțial. Nu voi face nimic rău nici măcar cuiva care este departe, cu atât mai puțin cuiva cu care urmează să trăiesc.

Voi vedea clar motivul pentru care ne-am întâlnit și nu întâmplător, cum trebuie să comunicăm între noi și la ce nivel de acord trebuie să ajungem.

Întrebare: Nu vor exista gânduri despre folosirea reciprocă, neîncrederea reciprocă?

Răspuns: Cum pot face acest lucru dacă simt că îmi va reveni imediat și mă va afecta? Unde mă pot ascunde? Voi începe să-l văd pe celălalt ca pe o parte din mine chiar mai importantă decât mine. La urma urmei, trecând prin el, acest semnal se va întoarce la mine amplificat.

Prin urmare, chiar sistemul de securitate care există în mine tot timpul nu îmi va permite să gândesc sau să fac ceva rău.

Întrebare: Astăzi, acest sistem de securitate funcționează într-o singură direcție. Cum mă pot izola de celălalt. Când începe să lucreze spre exterior se va schimba vectorul și se va schimba atitudinea?

Răspuns: Da. Dar numai dacă vom vedea că suntem interconectați.

KabTV „Close-up” din 19.08.2009

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Conform celor spuse de tine., ființa creată în raport cu Creatorul este ca o femeie în raport cu un bărbat. E adevarat?

Răspuns: Da, dar este total condiționat, deoarece nu atribuim un bărbat sau o femeie diferitelor atribute ale Creatorului. Atât bărbații, cât și femeile sunt egoiști. La o femeie ego-ul este exprimat puțin diferit decât la un bărbat, dar, în general, nu există nicio diferență între ei.

Suntem cu toții ființe create ale unui singur Creator și niciunul dintre noi nu are nicio prioritate, ci dimpotrivă, direcția către scopul creației și implementarea corectă a acestuia se reduce la faptul că trebuie să cooperăm pentru a atinge scopul. .

KabTV „Fundamentele Cabalei” 19.03.2019

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este special la metoda de corecție cabalistă?

Răspuns: Ne dezvăluie natura reală, ceea ce ne cere aceasta și modul în care putem fi fericiți dacă ne întoarcem spre ea și învățăm legile sale reale.

Nu vom băga mâna în foc, nu ne vom împiedica pe un teren plan, nu vom acționa în așa fel încât, în câțiva ani, vom primi o lovitură din acesta și vom rămâne fără apă, mâncare sau aer proaspăt . Ne va arăta legile sale.

Știința Cabalei este o metodă de revelare a Creatorului. Iar Creatorul este toată natura. Gematria (valoarea numerică) a cuvântului „Elokim” (Creator) este egală cu „Teva” (natura). Creatorul și natura sunt una și aceeași.

Cabala ne dezvăluie toate legile generale care operează în lumea noastră și deasupra ei. Dacă le recunoaștem, vom face inevitabil ceea ce trebuie. Trebuie să vedem clar legile naturii și nu ne vom înșela. Cabala ne oferă această oportunitate.

KabTV „Close-up” din 19.08.2009

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cele două forțe ale naturii, masculin și feminin

Întreaga noastră lume, vegetativă, animată și în principal nivelurile umane sunt un mare ego.

Toate elementele naturii și unificarea lor în organisme vii, fie la niveluri mineral, vegetal sau animal, funcționează numai după un singur principiu: să înghită cât mai mult din ceea ce este benefic pentru ele și să extragă cât mai mult din ceea ce nu este necesar pentru ei, ceea ce nu este potrivit sau bun pentru ei. Acesta este ego-ul pur, planul creației, al naturii, care se află în interiorul nostru și ne gestionează.

Îl putem gestiona? De fapt, nu putem. În starea noastră suntem marionete pe o sfoară și suntem operați. În fiecare dintre noi programul egoist prin care sunt operați este aparent imprimat. Credem că operăm independent, dar de fapt forța naturii este cea care ne gestionează. Ne transformă de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga, oriunde se simte și în orice fel se simte, în funcție de diferiți vectori, și executăm acest plan fără să ne imaginăm că suntem controlați de el. De fapt, în această natură egoistă existăm ca elemente care sunt gestionate în totalitate de ea.

Când omului îi apare întrebarea „pentru ce trăiesc”, se pare că este o eroare în programul naturii, o defecțiune. Cum se poate ca cineva care este complet condus, să se întrebe brusc: „Ce sunt eu? Pentru ce trăiesc și cum? ”

Dar natura însăși este cea care ne trezește și invocă această întrebare în noi și care ne oferă un fel de voință liberă, astfel încât să începem să punem întrebări legate despre soarta noastră.

Nu este o chestiune simplă. Astfel de întrebări apar la foarte puțini oameni, dar în procesul dezvoltării noastre egoiste tot mai mulți oameni își pun această întrebare.

Practic, aceasta este singura întrebare pe care natura o trezește în noi, astfel încât să fim interesați de planul acțiunilor noastre și al dezvoltării noastre, al vieții noastre: „Pentru ce? De ce? Ce facem?

Facem totul instinctiv sau putem cumva să ne schimbăm acțiunile sau cel puțin să le evaluăm într-un mod critic în ceea ce privește de unde provin astfel de gânduri? ”

Din acel moment, devine ființă umană. Mai târziu, înaintează spre înțelegerea faptului că este gestionat, că nu dorește acest lucru și că îndrumările pe care natura i le-a desemnat sunt rele și dăunătoare și că trebuie să facă ceva în acest sens. În general, dezvoltarea spirituală a omului începe de fapt de la întrebarea: „Care este sensul vieții mele? Pentru ce trăiesc? ”

Pare o întrebare deprimantă, dar este de fapt crucială, deoarece de fapt din această stare omul începe să exploreze: „Ce mă gestionează? Cu ce ​​scop? Sunt de acord sau nu? Vreau să înțeleg sursa controlului meu. Nu sunt de acord cu asta și vreau să acționez diferit, să trăiesc diferit. Vreau să urc deasupra sursei controlului meu, deasupra acelei forțe. Nu sunt de acord să fiu sclav. ”

Când omul începe să se exploreze pe sine, ajunge la cărțile potrivite. În general vorbind, este înțelepciunea Cabalei. Uneori poate găsi mai întâi cărți de psihologie, dar dacă continuă să sape, cu siguranță ajunge la înțelepciunea Cabalei.

Apoi îi devine clar că este controlat de o forță superioară, natura sau Creatorul, care este de fapt același lucru. El vrea să afle unde îl conduce Creatorul, pentru ce trăiește și cum îl gestionează această forță.

Începe să înțeleagă că este condus aparent de două forțe, forța pozitivă și forța negativă, în timp ce este de fapt neutru. Chiar și egoismul său tipic, dorința de a se bucura, nu este al său, ci îndrumare de sus.

Aceasta înseamnă că este un corp total neutru, care este influențat de o forță egoistă, pe de o parte, care îl obligă să acționeze într-un anumit mod și, pe de altă parte, poate exista, de asemenea, o forță altruistă care este în mod constant în contrast cu cea egoistă.

În general, omul începe să se exploreze pe sine.

Forța egoistă negativă care există în fiecare obiect din natură, inclusiv în om, forța care absoarbe, aspiră totul în sine, consumă și primește, o numim forță feminină. În timp ce forța pozitivă care dăruie și îplinește este numită forța masculină, Creatorul. Deci, se dovedește că natura ne împarte în două părți.

Dar acest lucru nu are nicio legătură cu bărbații și femeile din lumea noastră. Aici suntem total identici în sens egoist. De fapt, doar forța negativă operează în noi și forța pozitivă este necesară doar pentru a dezvolta și mai mult forța negativă în noi.

Întrebare: Întrebarea despre sensul vieții la care ajungem, reprezintă întrebarea feminină din noi?

Răspuns: Nu. Când golul pe care îl simte omul atinge un anumit punct și înțelege că întreaga sa viață este total inutilă, că nu are valoare și că aceasta înseamnă doar acțiuni mecanice diferite din partea sa, începe deja să întrebe: „De ce și ce pentru ce?” Deși această acțiune provine din forța negativă, ea aparține deja forței pozitive.

O particulă a Creatorului începe să vorbească în om, o particulă a atributului de dăruire și în ea există deja rezistența între cele două forțe.

„Fundamentele Cabalei” KabTV 19.03.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→