Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit) – Partea 2, Paragraful 219: Cand Creatorul a dorit sa ii aduca mai aproape de El, El le-a dat gradul de paine al intristarii. Painea intristarii este Regele David, despre care este scris: Pentru ca sunt trist si plin de nevoi.

Regele David este Nukva. Cand ea primeste iluminarea din stanga de la Bina, ea este la acelasi nivel ca ZA, al patrulea picior al tronului, Bina. In acelasi timp, Nukva este atasata de Bina si nu vrea sa se imperecheze cu ZA, sotul ei. Deci, ea este saraca si fara lumina, si este numita apinea intristarii, de vreme ce Hochma nu straluceste fara Hasadim. In acelasi timp este scris, Pentru ca sunt trist si plin de nevoi. Si acesta este nivelul lui Nukva la primul ei nivel.

S-ar parea ca abundenta exista in Lumina Hochma. Totusi, la ce e buna daca nu o poti folosi? Fara a fi imbracata in Lumina Hasadim, ea iti aduce doar intuneric. Este preferabil sa nu ai Lumina lui Hochma inainte de a primi Lumina lui Hasadim. Toata abundenta ta se revelaza in Lumina Hochma in masura in care Lumina lui Hasadim este prezenta.

Deci, abundenta este masurata doar prin gradul Luminii Hasadim in vasul spiritual(Kli). Hochma poate straluci numai in masura in care este prezenta Lumina Hasadim. Asta explica de ce painea intristarii implica faptul ca tu ai deja Lumina Hochma, dar inca iti lipeste posibilitatea revelarii sale deoarece ai nevoie de Lumina Hasadim, adica, tu experimentezi absenta daruirii si iubirii.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 30.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce este din ce in ce mai greu sa studeiem Zohar-ul? Nu numai a nu simt ca progresez, dar simt ca si regrezes. Deschid cartea si simt cum ma apasa o mare povara.

Raspuns: Imaginati-va o persoana care este preocupata de o mare problema si se gandeste constant la aceasta. Chiar si cand indeplineste alte sarcini, mintea si inima lui sunt fixate asupra unei singure probleme. De exemplu, o femeie care merge la munca si trebuie sa isi lase copilul bolnav acasa, se va gandi doar la el.

Cand inima ta dobandeste  dorinta de a fi capabila sa gandeasca anti-egoist, vei fi capabil sa intelegi  ca Zohar-ul vorbeste doar despre unitate. Treptat, iti vei dezvolta o nevoie pentru asta. Apoi, aceasta va deveni o senzatie. Dupa aceea, tot ceea ce simtim este conectarea (Lumea Superioara) sau lipsa acestora (lumilor). In acest fel este construita imaginea lumii.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah, 30.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Torah vorbeste numai depre cum sa unim toate sufletele impreuna si sa le punem intr-un singur suflet. Este scris, Am creat inclinatia rea si am creat Tora pentru corectarea ei, pentru ca Lumina din ea Reformeaza.

Lumina Torei ne aduce la o singura dorinta. Toata povestea Torei este destinata exclusiv pentru a descrie procesul unificarii sufletelor. Tora vorbeste despre formele conectarii dintre parti ale ZON (Zeir Anpin si Nukvah) in toate starile spirituale.

De aceea, Lumina din aceste stari ale conectarii reface conectarile dintre noi si ne intorc la sursa: Creatorul.

Este dificil sa-ti imaginezi cum, aceatsa unificare a fragmentelor, intr-un singur suflet, este explicata intr-o extensie atat de considerabila, si totusi, intreaga Torah ne vorbeste numai despre asta. Desi Lumina Torei vine de la un singur suflet, trece prin sisteme care au fost create dupa spargere. Din acest motiv, s-a adaptat la starea noastra sparta si are abilitatea de a o corecta.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Kabbalah 30.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Torah, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit), Paragraful 133: … Si, deoarece acele NHY se alatura cu cel inferior in timpul Katnut, dupa aceea, in timpul Gadlut, cel Superior isi aduce NHY inapoi la gradul lui, din locul celui inferior, se ridica impreuna cu ele in locul celui Superior si cel inferior este atasat de ele. Astfel, cel inferior primeste Lumina care este in Cel Superior…

Sa presupunem ca citim un pasaj din Zohar. Despre ce vorbeste? Zohar-ul vorbeste de relatia dintre suflete, dintre partile realitatii si despre nimic altceva. Nu conteaza ce cuvinte sunt folosite pentru a le descrie, pot fi HGT, Cel Superior, Leah si asa mai departe. Nu avem niciun indiciu despre ce se intampla. Kabalistii folosesc cuvinte din lumea corporala pentru a exprima relatiile fortelor in spiritualitate, care este o realitate complet diferita.

In timp ce citim fiecare cuvant, trebuie sa-mi spun mie insumi: Aceasta este o conexiuni intre suflete. Aceasta este proprietatea daruirii care este intre noi si Lumina Superioara care umple sufletele (dorintele noastre), le conecteaza intr-un singur vas comun. Acesta este Creatorul care se releva in creatura si aceasta este creatura care il percepe pe Creator. In spatele acestor cuvinte, trebuie intotdeauna sa vad o singura realitate. Atunci nu conteaza ce cuvant citesc. Dupa fiecare cuvant pe care il citesc imi aduc aminte de faptul ca in Carte se vorbeste despre unitate, proprietatea daruirii care umple intreaga dorinta de placere.

Cea mai corecta apropriere este de a simti constant ca se vorbeste numai despre unitate, conectare, iubire, adeziune, o singura realitate si de garantie reciproca. Astfel, toate cuvintele, doar ne explica, in mai multe detalii aceste senzatii pe care le experimentez in minte si ganduri. Aceasta abordare ne va face sa percepem mai usor si mai corect tot ceea ce citim in Zohar.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah 25.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: In  carti, este intotdeauna un personaj principal al povestii. Cand citesc o carte de Kabbalah, incerc sa-mi imaginez toate fortele interne care sunt acolo si, de asemnea, o forta centrala si o forta secundara mai putin importanta?

Raspunsul meu: Cand citesti o carte de Kabbalah, ceea ce conteaza este nu sa intelegi ci, mai degraba, efortul tau. Revelatia spirituala este un proces contradictoriu. Pe de o parte, revelatie este un proces intim, individual, care apare in mine, iar pe de alta parte, fortele care sunt necesare pentru dobandirea revelatiei vin din alte suflete prin conectarea mea cu ele. Pare o contradictie in termeni. As dori mai degraba ca dorinta mea pentru spiritualitate sa fie in pozitia unu la unu cu Creatorul si Lumina care Reformeaza. Totusi, daca doresc sa descopar spiritualitatea, o pot face numai prin Lumina daruirii care vine la mine prin grup.

Inseamna ca folosesc punctul din inima (dorinta pentru spiritualitate) pentru a citi cartile de Kabbalah si in timp ce citesc sa vreau sa pun impreuna imaginea in mine asa cum este descris in carte. Dar ce material imi serveste ca baza pentru schimbarile pe care le sufar? Pentru aceasta munca practica, imi este dat mediul inconjurator, grupul. Numai fiind interconectat cu fiecare dintre ei, in timp ce ma relationez la ei corect, iar ei fac la fel, putem ridica cererea noastra, MAN.

In schimb, voi primi Lumina care Reformeaza; inseamna ca, am abordat o atitudine corecta care ma face capabil sa vad ceea ce este scris in carte. Asta se intampla atunci cand incep sa ma transform si sa vad conectarea autentica cu ceilalti. In acest moment,   stabilirea unei legaturi cu ceilalti nu mai este o problema. Ei devin lumea mea, in care implementez ceea ce am citit, conectandu-ma cu ceilalti, simt proprietatea daruirii, interconectarea noastra despre care vorbeste cartea.

Pentru moment simt doar un conflict nerezolvabil. Sunt de acord sa existe o relatie intre mine si Creator, intre mine si carte, intre mine si Lumina, intre mine si mine, mine si lumea, mine si grupul, dar intotdeauna insist ca totul sa inceapa cu mine! Aici, oricum, trebuie sa ma conectez cu ceilalti pentru a-i servi, sa actionez numai in beneficiul lor. Asta este ceva total neclar pentru mine.

Cum este posibil sa abat atentia de la mine la altii, fara sa simt diferenta dintre noi? Cum imi pot deschide inima si cum pot sa o dau lor? La inceput, ma refer la o carte de Kabbalah folosind egoismul meu, dar mai tarziu incep sa inteleg ca imi trebuie forta daruirii. Asta este atunci cand apelez la grup pentru a primi senzatia daruirii de la el. Si cand realizez ca nu am si nu pot avea aceasta proprietate, inteleg ca imi trebuie Lumina care Reformeaza, care ma ajuta sa ma transform conform cu cartea.

Avand o dorinta comuna pe care o primim de la grup, ridicam MAN. In schimb, primesc Lumina corectiei si incep sa ma reletionez la cartea de Kabbalah, altfel. Pot sa ma construiesc, conform cu instructiunile din carte, asa cum se reuneste un set Lego .

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Kabbalah, 24.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit), Articolul 190: Cat de diversa (numeroasa) este munca Ta, o Doamne! In intelepciune ai facut Tu toate astea. Cat de diversa (numeroasa) este munca ta, o Doamne! arata ca nu este niciun numar pentru ei, adica Mochin de Hasadim (Lumina Milei). In intelepciune Tu ne-ai facut pe toti indica Mochin al unui numar, al Hochma.

Este imposibil sa calculezi cantitatea de Hasadim, pentru ca nu este nicio restrictie asupra proprietatii de daruire si iubire; nu este nicio grosime (densitate) (Aviut) a dorintei, ecranelor sau inaltime. Chiar daca cantarim Hasadim, o facem conform Luminii Hochma, a dorintelor de primire (Kelim) pe bazele pe care dobandim Hasadim. Totusi nu este nicio cantarire pentru Lumina Hasadim insasi; nu este nicio restrictie asupra ei sau o masuratorare pentru ea.

Din partea a doua a  Lectiei zilnice de Kabbalah 29.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Este scris: Intreaga Tora incepe cu un secret (Sod). PARDES (acronim pentru atingerea secventiala a  spiritualitatii incepe cu Sod (secret) si se termina cu Pshat (simpla cunoastere, interpretare).

In prezent, noi nu simtim ca stam inaintea secretului; totul este strict ascuns de noi. Pshat inseamna ca totul devine simplu, curat, si deschis, care este ultimul pas spre realizare. Cand incepem sa realizam spiritualitatea, noi ne ridicam din lumea noastra in Lumea Assiya unde descoperim Sod (secretul); care este, ca noi realizam ca pentru noi totul este un mister si ca totul este ascuns. Acestea le revelam in Lumea Assiya.

Cand  ne inaltam in Lumea Yetzira, noi descoperim DRUSH (explicatia), si daca ajungem la Lumea Beria, atunci vom descoperi REMEZ (ideea). Daca urcam in Lumea Atzilut, vom revela PSHAT (cunoasterea), si totul se deschide inaintea noastra: Lumina Superioara simpla, umple intreaga realitate.

Din partea 3 Lectia zilnica de Kabbalah, 25.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Am inceput sa citim Zohar-ul dupa ce ne-am pregatit pentru asta prin studierea articolelor lui Rabash, in timpul primei parti a lectiei, adica, dupa ce suntem gata sa primim Lumina care Reformeaza. Ce inseamna, Suntem gata? Noi avem o dorinta pentru asta, o dorinta pentru dimensiunea interioara, in particular, pentru dobandirea proprietatii de a darui dincolo de mintea noastra pamaneana si de senzatiile noaste. Noi dorim ca aceasta proprietate sa ne guverneze.

Dar daca o persoana nu are dorinta pentru asta? Daca nu simte lipsa proprietatii de a darui si chiar nici nu doreste sa simta aceasta lipsa? Ce ar trebui sa faca? Si el ar trebui sa stea cu aceia care doresc sa dobandeasca proprietatea de a darui. O persoana care nu simte virtual nici o relatie cu asta, ar trebui sa se lipeasca precum un nou-nascut de aceia care studiaza. Se spune despre stiinta Kabalei: Va hrani orice carne.

In lumea noastra, o persoana merge la medic, chiar daca este sanatoasa: Daca descopera ca sufera de ceva? De ce ai nevoie de asta daca esti sanatos? Vreau sa fiu sigur ca nu am nici o afectiune care se agraveaza, in timp ce eu nu sunt constient de asta.

Acelasi lucru se aplica si la noi. Chiar daca nu simtim lipsa proprietatii de a darui si ne consideram sanatosi, noi avem incredere in marii Kabalisti care ne sfatuiesc sa ne examinam. Prin urmare citim Cartea Zohar, chiar daca nu avem nevoie. Poate, multumita acestui lucru, ca eu nu ma simt  in mod particular legat sau nu simt nici necesitatea de a gusta din asta, eu ma voi examina totusi si voi vedea daca posed proprietati negative. Prin corectarea lor, voi ajunge la ceva bun (ma voi simti mai bine).

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 28.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit)– Partea 1, Paragraful 129: Si ei i-au aparut lui doar pentru cateva zile, din cauza iubirii lui pentru ea. Intreaga perioada de sapte ani a fost pentru el precum cei sapte ani pentru Bina, care sunt cei unificati ca unul, si nu sunt separati. Toti sunt unul, de vreme ce se conecteaza unul cu altul pentru iubirea cu care a iubit-o el pe ea, de vreme ce ea a fost pentru el precum unificarea superioara in Bina.

Cum definim infinitul ? Este atunci cand timpul dureaza la infinit sau cand nu exista timp si este egal cu 0? Cum poate fi asa, atunci cand eu o iubesc pe ea, imi petrec sapte ani muncind pentru ea, si in perceptia mea acesti ani se scurg? Nu ar trebui sa fie invers? Nu ar trebui ca acest timp sa dureze infinit de mult, dar atunci, daca eu acesti sapte ani ii consider infinit, inseamna ca, la infinit ajungem sa fim impreuna?

In realitate, infinitul este atunci cand timpul se reduce la zero. In lumea noastra, noi credem ca infinitatea este ceva infinit de departe pentru ca ne imaginam ca sfarsitul (moartea) este impinsa dincolo de infinit. Noi percepem infinitul in acest fel, pentru ca perceptia noastra este formata, mai degraba pe lipsa decat pe implinire.

Dar in spiritualitate, unde toate actiunile noastre sunt dictate de daruire, este altfel, exact invers. Infinitul este atunci cand totul este intr-un singur loc ca si cum ar fi comprimat la zero. Totul exista in acelasi moment, in acelasi timp, in acelasi loc, in aceeasi femeie.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 24.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit) – Partea 1, Paragraful 127: Din acest motiv, Leah nu a aparut dar Rachel, da, pentru a atrage privirea si inima lui Iacob cu frumusetea Rachelei, astfel incat el sa se stabileasca acolo. Si multumita ei, Leah, a fost de asemenea cuplata cu el si a purtat toate aceste triburi. Cum a stiut Iacob cine era Rachel? In fond, nu o stia? Ciobanii i-au spus, asa cum este scris, Si iata Rachel, fiica sa vine cu oile.

Toate aceste proprietati – fantana, apa, Haran, Iacob, Lavan, Rachel, Leah, ciobani si cireada– sunt in noi. Tora explica cum sa distingem si sa sortam noi insine aceste forte in noi.

Asta poate fi asemanat cu aranjarea, explicarea constructiei. Trebuie sa discernem dorintele noastre interioare si, cu referire la imaginea pe care Tora o deseneaza pentru noi, sa le pozitionam pe fiecare dintre acestea la locul potrivit. Noi continuam sa facem asta pana cand vom avea intreaga imagine interna care arata conexiunile dintre toate dorintele si proprietatile pe care Tora le descrie, printre care – turma, fantana, apa s.a.m.d. – la nivelul lor neanimat, vegetal, animal si vorbitor , in intreaga realitate spirituala.

De indata ce eu imi organizez corect aceasta imagine, in concordanta cu instructiunile Torei, sunt prins intr-o secventa de film si ma misc spre urmatorul cadru. La fiecare pas, Tora ne spune cum sa ne dezvoltam de la un nivel la altul prin schimbari interioare.

Prin schimbarea fortelor noastre interioare si a proprietatilor, in concordata cu povestirile Torei, noi avansam impreuna cu relatarile Torei. Aceasta se intampla atunci cand povestirile Torei se transforma in revelatie.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 24.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Torah, Zohar - Niciun comentariu→