Din “Criza si solutia acesteia” (Raportul forumului Arosa)

Cum putem preveni aprofundarea crizei?

Pentru a depasi aprofundarea viitoare a crizei, trebuie sa:

1. Recunoastem existenta crizei.
2. Dezvaluim cauzele sale.
3. Constientizam existenta unei alternative si posibilitatile de a iesi din criza.
4. Formam un plan de a iesi din criza.
5. Realizam planul.

In ianuarie 2006, atunci cand acest raport a fost pregatiti, criza inca nu se manifestase. Asadar, a fost numai un avertisment ca lumea intra in criza si un sfat despre cum se poate evita pentru a nu ajunge la manifestarile pe care le vedem astazi, unsprezece ani mai tarziu.

Astazi, este imposibil sa ascundem criza, desi o parte din manifestarile acesteia inca sunt ascunse de oameni si o parte a crizei inca nu este aparenta deloc, insa este pregatita in potential. Criza s-a raspandit in industrie, comert, in sistemele financiare si politice, in structura controlului financiar al elitei asupra maselor, in educatie si in familie – cu alte cuvinte, in toate domeniile societatii umane.

Ar parea ca aceste crize sunt diferite, afectand fiecare in domeniul ei si ca este posibil sa ne ocupam de ele separat. Totusi, de fapt, este doar o criza in relatiile omului cu societatea umana, care ar trebuie sa devina din ce in ce mai integrata si interconectata. Daca incepem sa corectam aceasta problema, vom corecta fiecare criza in parte care este manifestata astazi.

In esenta, aceasta este o criza a umanitatii, mai degraba decat orice lucruri straine. Aceasta criza este inradacinata in societatea umana care locuieste pe Pamant sau, mai precis, in cele mai dezvoltate tari din America de Nord, Europa si Asia. Cauza acestei crize – relatiile omului cu societatea – este pentru ca ne simtim pe noi insine ca indivizi, mai degraba decat sa ne simtim ca parti integrale ale societatii umane.

Pe de-a lungul mileniilor, in istoria umanitatii, s-a considerat normal ca o persoana sa se simta speciala, sa se separe de ceilalti si sa nu se simta dator nimanui. Din contra, ea aspira sa ii foloseasca pe ceilalti cat de mult posibil si, prin asta, sa avanseze.

Exact aceasta aspiratie egoista motiveaza toate realizarile omului si a fost considerata o calitate folositoare. Societatea umana a evoluat multumita faptului ca au fost persoane care au folosit aceasta calitate, pentru ca ei au tras societatea inainte.

Toata dezvoltarea a fost multumita folosirii egoismului uman. Cele mai mari descoperiri – continentele noi, energia, electricitatea si drogurile  – s-au intamplat tocmai pentru ca oamenii care au facut descoperirile au vrut sa castige putere, bani si cunoastere, care sunt administrate de egoismul lor.

Acest lucru a fost incurajat in mare parte de catre societate, pentru ca o persoana care s-a straduit sa inventeze, sa descopere si sa creeze ceva nou, ii ajuta si ii tragea si pe ceilalti impreuna cu ea.

Totusi, astazi, acest motor a incetat sa mai functioneze, ba chiar a inceput sa se invarta in directia opusa, iar noi trebuie sa realizam asta.

In tot acest timp, pana recent, egoismul uman a fost elementul dezvoltarii, un factor pozitiv in dezvoltarea umanitatii. Insa, dintr-un anumit moment in timp – am putea spune de la inceputul secolului 20 sau chiar mai precis, de la formarea Clubului Roma, in 1968 – umanitatea a inceput sa descopere ca actiunile egoiste provoaca rau.

Este precum un fruct care se coace si care incepe sa putrezeasca daca am continua sa il folosim, asa cum am facut-o anterior.

Astazi, lumea a realizat ca este o criza, insa nu vede nicio modalitate de a iesi din ea si, prin urmare, toata lumea incearca sa nu vorbeasca despre ea. Pana la urma, politicienii, conducatorii si oamenii de stiinta nu vor sa-si arate slabiciunea si inabilitatea de a o manageria. Ei vor sa creadca ca pot face fata crizei.

Acum, intreaga sperata este in noul Presedinte al SUA. Trebuie sa trecem prin toate acestea pentru a ne asigura ca nu a functionat si pentru el. Totusi, in modul acesta, se va confirma ca aceasta criza nu are nicio solutie in modul obisnuit, la nivelul uman.

Daca egoismul uman este cauza acestei crize, atunci numai corectia relatiilor individului cu societatea ne poate scoate din criza si va permite continuarea existentei umanitatii. In caz contrar, natura ne va invata aspru calea suferintei si razboaielor.

Aceasta nu este o criza tehnica provocata de lipsa organizatiei a anumitor sisteme materiale, ci de una umana, la nivelul uman. Asadar, pentru a iesi din criza, nu trebuie sa punem la punct un sistem care este din aceasta lume; trebuie sa corectam atitudinea omului fata de natura, societate si fata de intreaga existanta.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala din 09.01.2017 (Arosa Document)

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment →