Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Israel înainte vs. în timpul râzboiului”

Proteste, conflicte politice, agitație pe străzi și diviziuni în rândul populației din Israel au marcat situația dinaintea războiului.

Trebuie să combatem lipsa noastră de unitate. Problema nu constă în afilieri politice diferite, puncte de vedere variate sau demonstrații, ci în faptul că vrem să ne anihilăm reciproc, ceea ce slăbește pe toată lumea. Este perfect în regulă să fim în dezacord și să argumentăm, dar trebuie să îi respectăm pe ceilalți și să recunoaștem dreptul lor la propria opinie.

În prezent, în timpul războiului ostilitatea pare să fi dispărut în cea mai mare parte între oamenii din Israel, iar oamenii stau împreună pentru a oferi sprijin reciproc. Emoțiile amestecate ale războiului ne-au făcut să uităm în mare măsură ura reciprocă. Cu toate acestea suntem departe de a ne distanța de starea premergătoare războiului și am putea reveni la ea în doar câteva zile.

O durere împărtășită ne leagă momentan, dar ura nu a dispărut nicăieri. Vedem mai multe momente încurajatoare de ajutor reciproc și altruism, dar ele sunt doar rezultatul loviturii pe care am primit-o. În momentul în care amenințarea externă scade, animozitatea internă va reapărea.

Pentru a atinge o unitate autentică, trebuie să fim dispuși să renunțăm la propriile interese și opinii în favoarea unei uniuni reciproce. Încă nu am ajuns acolo. În schimb, ne aflăm într-o stare pe care cabalistul Yehuda Ashlag (Baal HaSulam) o descrie ca fiind „frați în nenorocire”.

Vedem mai multe exemple de sacrificiu de sine, sprijin reciproc și contribuție la societate în scopul apărării țării. Cu toate acestea, nu trebuie să ne înșelăm și să credem că am atins vreo formă specială de unitate, deoarece totul se întâmplă sub presiunea unei tragedii împărtășite. Nu putem transpune o astfel de unitate la un nivel de dezvoltare a unității noastre într-un mod corect, pozitiv și autentic.

Pentru a atinge adevărata unitate, trebuie să începem de la zero, liberi de influențele externe care ne obligă să ne unim. Trebuie să inițiem singuri unitatea, având ca scop traiul în armonie, pace și fericire, conectați unii la alții, apropiindu-ne și iubindu-ne reciproc. Aceasta necesită o schimbare în conștiință, mai degrabă decât constrângere externă.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate | Add Comment →