Noul meu articol pe Linkedin “Neutralitatea rețelei nu există, deoarece neutralitatea nu există”

Larry Sanger, cofondator al Wikipedia, recent a aruncat în aer enciclopedia online la a cărei dezvoltare a ajutat, din cauza lipsei ei de neutralitate. Nu este prima dată când face asta. La 14 mai 2020, Sanger a scris pe blogul său personal: „Wikipedia nu mai are o politică eficientă de neutralitate”. În schimb, el a declarat: „Wikipedia susține acum puncte de vedere controversate despre politică, religie și știință”. Luna trecută, Sanger și-a reiterat afirmațiile. A fost citată o poveste din 16 iulie publicată pe Fox News, dintr-un interviu acordat de Sanger către LockdownTV cu două zile înainte. Potrivit articolului, “ ‘Wikipedia este cunoscută acum de toată lumea ca având multă influență în lume … așa că în spatele scenei se joacă un joc foarte mare, urât și complex, pentru ca articolele să spună ceea ce vrea cineva ca noi să spunem’ a spus Sanger, adăugând că site-ul are o tendință liberală”. Pentru a rezuma într-un cuvânt ce a devenit Wikipedia, cofondatorul său a spus: „Cuvântul pentru ea este propagandă”.

Cu câțiva ani în urmă, neutralitatea rețelei era o problemă importantă. Există chiar și o abordare extinsă despre asta pe Wikipedia, ai ghicit, Wikipedia. Principiul neutralității rețelei impune furnizorilor de internet să nu discrimineze persoane sau organizații. Potrivit Investopedia, „neutralitatea rețelei prevede că furnizorii de servicii nu ar trebui să încetinească și nici să blocheze conținutul de la utilizatori”. Cu toate acestea, Sanger spune că propria sa creație nu reușește să respecte aceste prevederi.

După cum văd eu, problema nu este cu Wikipedia sau cu orice altă platformă care nu îndeplinește condițiile de neutralitate a rețelei. Problema este că ne așteptăm să îndeplinească în primul rând acești termeni. Este omenește imposibil să fii neutru. Formulăm o opinie în momentul în care întâlnim orice: o persoană, un eveniment sau o idee. Suntem orice, numai neutri nu, deci cum ni se poate cere să ne păstrăm acțiunile pe internet imparțiale?

Suntem inerent egoiști. Poate că nu ne place să recunoaștem acest lucru, dar o privire asupra stării lumii de azi mărturisește nivelul nostru de egoism. Dacă acesta este cazul și suntem atât de profund părtinitori încât suntem adesea incapabili să ne vedem propria noastră parțialitate, cum putem crea ceva neutru? De fapt, cine ar aștepta asta la noi? Ce persoană cu mintea sa dreaptă ar crede că oamenii pot scrie o intrare pe o enciclopedie fără a-și reflecta opiniile asupra subiectului?

Din fericire, cred că oamenii încep să înțeleagă că suntem hrăniți cu fapte strâmbe și „adevăruri” false. Vrem în continuare să consumăm suporturi media care să reflecte punctele noastre de vedere, care să ne facă să simțim că avem dreptate și care se adresează ego-ului nostru, dar cred că începem să ne dăm seama că a fi hrăniți cu poveşti false nu este în interesul nostru. Întrebarea este cât de mult vom fi dispuși să o tolerăm înainte de a spune „Destul! Nu mai putem întoarce spatele adevărului”.

Odată ce vom ajunge la această decizie, vom înțelege că nu există neutralitate nicăieri, deoarece suntem în mod inerent părtinitori și centrați pe sine și prin urmare, suntem motivul pentru care nu putem vedea lumea pentru ceea ce este. Deși există vinovăție colectivă și noi, ca specie, suntem egoiști, există și responsabilitate personală – conștientizarea faptului că toată lumea este egoistă nu mă scuză să fiu așa. Indiferent de ceilalți, am propria mea răspundere cu care să răspund, mai ales că sunt conștient de defectele mele. Prin urmare, a spune „ şi ceilalți, cu toții sunt așa” nu mă scutește de asumarea responsabilității pentru ceea ce aș putea corecta dar nu o fac.

Odată ce destui oameni își dau seama că propriile ego-uri ne împiedică să vedem lumea corect și prin urmare, ne fac să construim o lume răsucită, aceasta se va reflecta asupra restului umanității și va începe schimbarea. Nu pot spune câți oameni vor fi necesari pentru a începe schimbarea, dar când vom atinge masa critică, vom înlocui sentimentul actual predominant de autoîndreptăţire cu un sentiment de conexiune reciprocă. În loc să obținem plăcere din a pretinde ceea ce credem că este al nostru, ne vom bucura să dăruim ceea ce putem. Pe măsură ce societatea devine o societate de dăruitori, o atmosferă de responsabilitate reciprocă și preocupare pentru ceilalți se va răspândi prin comunități și familii, iar lumea din jurul nostru se va schimba în bine.

În acel moment, nu vom urmări neutralitatea rețelei sau vreo neutralitate, deoarece singura raţiune pe care o căutăm acum este dispoziția noastră de a exploata și abuza pe alții. Dar când scopul nostru este să-i încurajăm și să-i sprijinim pe alții, nimeni nu va căuta neutralitatea.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →