Când Creatorul i-a spus lui Avraam să se circumcidă, Avraam s-a consultat cu prietenii săi (Rabaş, „Și Domnul i s-a arătat la stejarii lui Mamre”).

„Circumcizia” în munca spirituală înseamnă că omul nu își mai folosește dorința de a primi, și dacă o folosește, este doar de dragul dăruirii.

Circumcizia prepuțului (Orlah) semnifică faptul că omul trece de la a fi ne-evreu (Goy) la a deveni evreu (Yehudi), omul care lucrează în unitate cu Creatorul (beYechud). Cu alte cuvinte, tot ceea ce face din acea stare încolo va fi exclusiv pentru echivalența de formă cu El.

Deși acest lucru este efectuat de Sus prin Aba ve Ima (tată și mamă) și este efectuat asupra unui om mic, de la această stare de Katnut (micime) încolo, pe măsură ce crește în fiecare stare mai mare, se va dezvolta ca Yehudi.

Întrebare: Dar Avraam s-a circumcis singur. Înseamnă asta că fiecare trebuie să efectueze circumcizia spirituală asupra sa?

Răspuns: Cazul lui Avraam este diferit, deoarece a fost un patriarh, un suflet de cea mai înaltă ordine. Cât despre celelalte suflete, într-adevăr, au existat și alte astfel de cazuri descrise în Tanah, în care oamenii s-au circumcis la o vârstă foarte înaintată, dar acest lucru încă necesită studii suplimentare.

După circumcizie, omul nu se mai confruntă cu aceleași tulburări care existau înainte. Apoi începe un cu totul alt tip de muncă, în care își folosește fărădelegile (atât greșelile intenționate, cât și cele neintenționate) pe care le-a comis în trecut. Folosește ceea ce aparține trecutului, dar acum acele fărădelegi nu mai sunt prezente în el.

Întrebare: Atunci, ce regreta Avraam?

Răspuns: Ideea este că pare imposibil să unești binele și răul. În orice moment, te afli într-unul sau altul, fie în rău, fie în bine. Spun „pare imposibil” pentru că mai târziu devine de fapt posibil. Dar în această etapă, nu poți încă conecta cea mai grosolană dorință animalică cu cea mai înaltă intenție.

De exemplu, în timp ce te bucuri de o mâncare delicioasă, încearcă să începi să te gândești la spiritualitate. Sau, în timp ce ești complet absorbit de primirea unei plăceri animalice, începi brusc să te gândești la Creator. Una pare să o stingă pe cealaltă.

Exact asta se întâmplă: un regret amar apare din faptul că nu este încă posibil să unească aceste două extreme. Dar mai târziu, ele devin într-adevăr unite.

Din Lecția zilnică de Cabala din 13.06.2026, Rabaş – Art.6, 1985-Și Domnul i s-a arătat la stejarii lui Mamre

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →