Întrebare: Învățătorul dvs. Rabaş a scris în articolul „Despre dăruire”, că atunci când o persoană servește pe cineva important în ochii lumii întregi, el nu cere recompensă pentru această acțiune.

Aceasta este o formulă unică sau, să spunem capacitatea unei persoane. Doar o ființă umană este capabilă de o astfel de acțiune în care poate face ceva de dragul unui lucru măreț și nu poate cere recompensă pentru asta, deoarece acțiunea în sine este deja o recompensă. Același lucru este valabil și pentru Creator.

Dar cum poate fi asta? La urma urmei, suntem egoiști. De unde este această capacitate?

Răspuns: Faptul este că atunci când ai de-a face cu cineva mai înalt decât tine, însuși faptul că ești asociat cu o astfel de persoană îți oferă un motiv să te simți împlinit. Vedem asta în multe cazuri în viață.

Întrebare: Dar totuși, omul este un egoist. De ce nu ar trebui să primească și o recompensă suplimentară pe lângă faptul că primește plăcere?

Răspuns: Nu, dacă o persoană cere, solicită sau pur și simplu primește niște bani sau o altă recompensă pentru atitudinea sa specială față de altul care îl va ridica deasupra celorlalți, atunci în acest caz totul va veni pe cheltuiala lui.

Trebuie să existe o singură plată: fie primește bani, fie recompensă în forma în care însăși acțiunea de dragul unei persoane măreţe îi aduce plăcere.

Din KabTV „Cabala practică”, 28.3.24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment →