Întrebare: Dacă un cabalist absoarbe bolile tuturor oamenilor în sine și le corectează în interiorul său, atunci unde este bucuria vieții sale?

Răspuns: Nu vă puteți imagina câtă bucurie este aceasta pentru el, pentru că prin aceasta, el corectează multe. El nu suferă pur și simplu ca un omuleț din lumea noastră care nu cunoaște cauza, motivul sau scopul suferinței sale, prin care suferința trece pur și simplu pe măsură ce avansează mecanic. Un cabalist face acest lucru conștient; el simte aceste suferințe, înțelege sursa lor și le corectează. În interior, el este fericit.

Întrebare: Deci toți cabaliștii care au murit tragic au fost fericiți?

Răspuns: Da, fără îndoială. Învățătorul meu a murit în brațele mele. Ideea este că toate aceste suferințe vin la nivelul lumii noastre sub forma a tot felul de boli. Boala își urmează cursul de la sine, ca în orice corp viu, iar el corectează lumea prin atitudinea sa față de sursă, față de Creator, față de lumină, ridicându-se deasupra acestora.

El nu devine sănătos și asta nici nu îl face nemuritor. El se îmbolnăvește și moare. Dar în cursul acestei boli și morți, el efectuează corectări enorme și se percepe ca existând în lumea superioară; asta înseamnă să fii cabalist.

Întrebare: Deci trebuie să treacă prin suferințe?

Răspuns: Nu, în timpul nostru nu este absolut necesar. acest lucru Toate acestea se întâmplau în secolele trecute, când cabaliștii pur și simplu efectuau corectări și astfel pregăteau întreaga umanitate pentru starea sa actuală.

Astăzi ne privim pe noi înșine și lumea într-un mod complet diferit și împreună luăm parte la corectarea generală. Prin urmare, un cabalist nu trebuie să corecteze miliarde de oameni, ci doar să disemineze Cabala și să-i ajute să se corecteze singuri. În acest fel, vom efectua corectări împreună cu ei, într-un singur grup.

Întrebare: Cum s-a schimbat metoda? Dacă mai devreme un om trebuia să sufere…

Răspuns: Acest lucru se întâmpla încă înainte de începutul erei noastre, când egoismul general care se dezvolta în umanitate era la un asemenea nivel încât suferințele în sine împingeau omul spre spiritualitate. Iar acum, acest lucru se poate realiza prin atragerea luminii, prin studiul surselor primare și lucrul în grup. Calea luminii nu este calea suferinței.

Întrebare: Pe de altă parte, omul angajat în Cabala trece prin stări dificile, nu-i așa?

Răspuns: Firește, acestea sunt stări neplăcute. Dar ideea este că nu sunt atât de fizice, cât etice, morale. Este nevoie de muncă serioasă și de nervi puternici aici, deși într-un grup, toate acestea se întâmplă relativ ușor.

Din KabTV emisiunea „Am primit un apel. Suferințele Cabaliștilor”, 08.10.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →