Comentariu: În 1896, Georges Méliès a realizat primul film horror din lume de trei minute. Se numea Casa Diavolului. Au trecut peste 120 de ani de atunci și milioane de spectator, poate miliarde adoră filmele de groază. Aceste filme se ridică în topul filmelor cu cele mai mari încasări și aduc venituri uriașe.

Oamenii de știință cred că ne plac filmele de groază pentru că vrem să simțim adrenalina dar într-un mediu sigur.

Răspunsul meu: Fireşte.

Întrebare: De ce avem nevoie de această adrenalină și de toată această groază?

Răspuns: Da, priveşte la copil. Adu-l undeva, la grădina zoologică de exemplu, și vezi cum va sta în spatele mamei sale, ținându-se de fusta ei, să privească de acolo.

Aceasta este ceea ce este. Îmi amintesc că în Leningrad, pe insula Vasilievsky era un cinematograf unde se prezentau filme vechi. După film, o persoană aparent inteligentă venea și ținea o mică prelegere despre cum ar trebui să înțelegem corect filmul.

Întrebare: Spuneţi-mi deci, o persoană are nevoie de această simţire a groazei? De ce este atrasă mereu de asta?

Răspuns: Îi arată partea opusă a vieții. De asemenea, este interesant pentru o persoană să simtă înțelegerea graniței, dincolo de care există ceva necunoscut și teribil care te înconjoară și încearcă să te lege.

Întrebare: Este important ca o persoană să se apropie de această graniță?

Răspuns: Da. Este important. Suntem mereu interesați să înțelegem limita, granița. Acest lucru ne dă simţirea locului în care ne aflăm, din nou, la fel ca acel copil care se ține de fusta mamei sale și priveşte din spate.

Întrebare: Se spune despre o persoană că este dezvoltată atunci când merge către acest necunoscut și se oprește? Un om de știință are același sentiment? Un om de știință care se îndreaptă către un fel de descoperire, din ce în ce mai departe și ceva necunoscut este în fața lui…

Răspuns: Necunoscutul nu îl sperie pe omul de știință. Nu îl sperie, ci îl fascinează. Există un fel de frică în asta dar nu ca în Frankenstein. Acest lucru este diferit: trebuie să descopăr, să înțeleg, să cuprind și să simt asta. Omul de știință încearcă să treacă dincolo de limitele înțelegerii, dincolo de cătușele lumii noastre.

Întrebare: Vrea să meargă acolo? Copilul se ascunde în spatele mamei sale, dar omul de știință vrea să meargă acolo?

Răspuns: Da. Dar totuși amândoi vor să stimuleze nervii.

Toate acestea desigur îl entuziasmează foarte mult pe omul de știință.

Ambii, copilul mic care se uită din spatele fustei mamei sale și omul de știință care încearcă să descopere ceva, ambii sunt un copil care vrea să afle adevărul. Deși amandoi sunt speriați, omul de știință are și el această simţire, el merge într-acolo.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 3/2/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment →