Întrebare: În ultimul deceniu, a fost creată o ramură în ştiinţele exacte teoretice numită știința datelor întunecate.

Aceasta explorează care ar trebui să fie abordarea științifică a seturilor de date pe care nu le putem înțelege, dar știm că ele există și cumva, nefiind foarte clar cum, ne afectează.

Aici apare următoarea întrebare. De-a lungul dezvoltării sale, omenirea nu a fost capabilă să determine cu precizie granița a ceea ce poate cunoaște până la o anumită limită și a ceea ce nu poate. Se pare că se mișcă cu ochii legați. De ce percepţia umană este pe jumătate ștearsă?

Răspuns: Motivul este că într-adevăr nu ne cunoaștem pe noi înșine și în aceeași măsură nu cunoaștem spațiul, volumul de informații în care existăm. Prin urmare, aici pot avea loc doar tot felul de speculații, iar aceasta nu mai este știință.

Trebuie doar să continuăm cu aceiași pași mici pe care îi facem, iar viitorul se va dezvălui treptat, din ce în ce mai mult și mai mult pentru noi. În fiecare zi învățăm încă ceva nou. Deci, deși vorbesc despre incognoscibil, presupun că acest incognoscibil este cognoscibil.

Întrebare: Este cunoaşterea o simțire sau este o altă senzație?

Răspuns: Cunoașterea este senzația de a contopi lumea noastră interioară cu ceva exterior, adică conexiunea dintre două planuri, două percepții.

Întrebare: Cunoașterea ideală este includerea întregii realități în sine sau pe sine în toată realitatea?

Răspuns: Încă nu ne-am dat seama de asta, așa că vorbim despre asta doar teoretic.

Din KabTV „Cabala Expres” 27.11.23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment →