Întrebare: Unde are loc tranziția, astfel încât să nu acționez din dorința de a evita loviturile, ci să încep să avansez după propria mea voință?

Răspuns: Nu, nu trebuie să te bazezi pe voința ta. Putem avansa doar pentru că ideea este frumoasă, abstractă și oferă o șansă de a ne ridica deasupra gradului animalic? Nu funcționează așa; așa ceva nu există.

Urmez această idee pentru că mă simt rău! Care este sensul vieţii mele? Pun această întrebare doar pentru că, asemenea unui animal, vreau să scap de o lovitură. “Care este sensul vieții mele?” Aceasta este o întrebare animalică! Apare atunci când mă simt rău, când simt asta în corpul meu.

Nu mă gândesc: “Cât de nefericit trebuie să fie Creatorul! Poate ar trebui să-I țin companie? Eu și El, atunci deja suntem doi. Poate că se va alătura și altcineva”. Omul este incapabil de o astfel de atitudine! Este o iluzie. Suntem făcuți din dorința de a primi și numai din această substanță apare exigența: nu vreau să sufăr, vreau să mă bucur! Sau dacă nu să mă bucur, atunci măcar să sufăr mai puțin.

Întrebare: Când se schimbă atitudinea mea de la frică la iubire?

Răspuns: Este foarte simplu! De îndată ce te îndrepți către El din frică și simți că ai primit un răspuns bun, începi să iubești.

Să presupunem că cineva te lovește constant și pare să te urăască. Dar apoi, din cauza acestor lovituri, începi să vezi un rezultat bun și apoi începi să înțelegi atitudinea Lui față de tine. El nu vrea să te lovească, ci o face doar pentru că nu există altă opțiune. Numai pe baza rezultatului începem să ne schimbăm atitudinea față de Creator.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 12/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →