Întrebare: Ce ar trebui să corecteze o persoană în sine?

Răspuns: Atitudinea față de ceilalți, nimic mai mult.

Comentariu: Dar dacă îi spui cuiva chiar acum: „Ești egoist”, ei vor spune: „Ei bine, este în regulă, există alții și mai răi”.

Răspunsul meu: Firește.

Întrebare: Deci trebuie să-și descopere natura?

Răspuns: Pentru asta este înțelepciunea Cabalei. Altfel, omulse va justifica întotdeauna.

Nu avem încotro. Suntem într-o stare foarte neplăcută. Sunt foarte fericit de acest lucru pentru că este o rampă de înălțare pentru ridicarea umanității spre spiritual, material, de orice fel.

Trăim într-un moment foarte interesant. Dacă doar putem informa pe toată lumea cât mai repede posibil că există o metodă pentru corectarea noastră, vom vedea o lume complet diferită.

Din „Close-up” KabTV din 19.08.09

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ce înseamnă să-ți corectezi natura interioară?

Răspuns: Toate problemele noastre se bazează doar pe faptul că ne-am comportat incorect pe parcursul tuturor ciclurilor noastre de viață.

Evoluția noastră umană a fost vicioasă și a fost condusă de egoism, de dorința de a folosi mediul și natura pentru o plăcere momentană, ignorând orice restricții.

Acum începem să recunoaștem acest lucru ca fiind ceva rău. Treptat, vom vedea ce ar trebui să fim cu adevărat din punct de vedere al naturii. Și uitându-ne la greșelile noastre, vom începe să ne corectăm. Drept urmare, vom avea ceva de corectat – toate greșelile noastre din trecut. A trebuit să mergem pe această cale până la realizarea deplină a răului. Prin urmare, știința Cabalei a fost ascunsă în toate aceste milenii.

Aștepta să ne dăm seama în cele din urmă că ne aflăm într-un impas. Trebuie să facem ceva. Dar nu știm cum. Atunci se deschide și se oferă. Și acum, corectându-ne trecutul – tot ceea ce egoismul ne-a făcut nouă și naturii – vom învăța algoritmul naturii, forța sa superioară, Creatorul. Vom cunoaște dorințele Lui, gândurile Lui, ce vrea natura de la noi și vom începe să ne conectăm cu acest nivel, să dezvoltăm „Omul” din noi.

Omul este ceva care va crește în noi peste nivelul nostru egoist. În ebraică, omul este numit Adam, din cuvântul „Domeh” – asemănător Creatorului. Astfel, partea pe care o vom juxtapune cu natura, va crește în interiorul nostru, corectată din greșelile din trecut, va fi numită omul din noi. În ceea ce privește ziua de azi, nu suntem încă oameni. Prin urmare, se spune: „Puterea„ omului ”din el este foarte slabă și el este ca toate celelalte animale.

Întrebare: Atunci de ce suferă animalele?

Răspuns: Natura minerală, vegetală și animală suferă doar din cauza omului.

Omul, fiind cel mai complex nivel al creației include orice altceva. Și când cade, toate cad cu el și când se ridică, toate se ridică.

Începând să ne corectăm pe noi înșine, vom vedea brusc modul în care este restaurată și revigorată  natura înconjurătoare.

În fiecare an, un număr mare de specii diferite de animale și plante dispar. În adâncurile mării, se întâmplă același lucru. Și nu pentru că ardem păduri sau drenăm rezervoare de apă. Toate acestea se datorează doar stării noastre egoiste interioare. De îndată ce vom începe să o schimbăm, lumea va deveni din nou armonioasă, la toate nivelurile.

„Close-up” KabTV 19.08.2009

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Noul meu articol pe Linkedin “Un nume, o naţiune?”

Tragedia de pe Muntele Meron, unde 45 de evrei ortodocși au fost zdrobiți într-un pasaj îngust în timp ce mii de camarazi care sărbătoreau încercau să iasă din adunarea de la festivalul Lag ba Omer, este un accident tragic și complet redundant. În urma dezastrului a apărut un fenomen emoţionant, la care nimeni nu se așteptase. Mulți evrei laici, care de obicei sunt lumi separate de comunitatea ortodoxă, au simpatizat cu familiile îndurerate. Mulți dintre ei și-au exprimat simpatia online, iar unii dintre ei chiar s-au deplasat la casele celor îndureraţi pentru a-i consola. Evreii ortodocși, care de obicei sunt foarte reci și care se simt superiori faţă de evreii laici, au îmbrățișat acele manifestări de empatie și toți cei care au asistat la acele momente și-au dorit să fim mereu așa, frați ai aceleiași națiuni, fără a fi nevoie de tragedii care să ne amintească de strămoșii noștri.

Pentru a crea o legătură durabilă între cele două tabere, ei trebuie să plaseze unitatea deasupra valorilor lor actuale. În acest moment, nu se află nici pe departe și nu se îndreaptă în niciun fel în această direcție. Unitatea este lucrul de care le pasă cel mai puțin; victoria propriilor valori asupra valorilor celeilalte tabere este tot ce își doresc. Poate exista unitate într-un astfel de stat? Chiar pot fi considerați ca o singură națiune?

Cred că dorința lor este onestă, dar din păcate este doar o dorință. Când viața revine la normalitate, părțile vor reveni la dușmănie. Privind înainte, nu văd viitorul nostru ca fiind luminos, deoarece nu văd o înclinație de a uni fracțiunile din poporul Israel. În 1940, tatăl profesorului meu, marele cabalist Baal HaSulam, a scris că evreii sunt ca o pungă de nuci, adunate împreună de lovituri. Dar când nu există lovituri, este ca și cum sacul este rupt și nucile se dispersează în toate direcțiile. Din păcate, ura, respingerea și înstrăinarea din inimile noastre sunt atât de profunde încât nu cred că acest eveniment sau vreo tragedie de acest fel, ne poate aduce împreună.

Problema este că valorile evreilor ortodocși și ale evreilor seculari sunt atât de îndepărtate, încât nu există nimic care să le poată conecta. Ele sunt literalmente lumi separate. Pentru ortodocși, scopul final al vieții este să se dedice închinării lui Dumnezeu așa cum îl înțeleg ei. În același timp, cealaltă facțiune se străduiește să ducă un stil de viață occidental cu valori seculare. Acesta este motivul pentru care, atunci când dispare tristețea pierderii, va rămâne doar prăpastia dintre două moduri de viață foarte diferite, percepții ale realității care nu pot trăi una lângă alta. Îmi pare rău să spun asta, dar nicio tragedie nu poate pune în mișcare o forță care să aducă aceste lumi laolaltă.

Dacă te uiți la nunțile ortodoxe, bar mitzva-uri și alte ocazii pe care oamenii le sărbătoresc, rar vei găsi pe cineva care să nu fie evreu ortodox. Dacă se întâmplă să vezi acolo pe cineva care nu pare ortodox, probabil că este un politician care caută să adune alegători sau să influențeze un teritoriu neexploatat. La fel, nu veți găsi evrei ortodocși în sărbătorile israelienilor laici. Cele două sunt într-adevăr lumi separate. Valorile, cele mai importante aspecte pentru cele două părți, nu sunt doar foarte diferite, ci sunt opuse.

Pentru a crea o legătură durabilă între cele două tabere, ei trebuie să plaseze unitatea deasupra valorilor lor actuale. În acest moment, nu se află nici pe departe și nu se îndreaptă în niciun fel în această direcție. Unitatea este lucrul de care le pasă cel mai puțin; victoria propriilor valori asupra valorilor celeilalte tabere este tot ce își doresc. Poate exista unitate într-un astfel de stat? Chiar pot fi considerați ca o singură națiune?

Cred că până când noi toți, toate partidele considerate ca aparținând națiunii evreiești, nu punem unitatea pe primul loc sau în cuvinte mai simple, să facem din „Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuți” principala noastră valoare, nu avem nicio șansă de a ne uni. Dimpotrivă, cu cât rămânem sub aceeași entitate politică fără a construi unitate, cu atât vom crește ura, care există deja între fracțiuni. În starea actuală, cel mai bun următor pas ar trebui să fie împărțirea țării în două entități separate, așa cum Avraam i-a spus lui Lot: „Te rog să te depărtezi de mine; dacă o iei la stânga, atunci eu voi merge la dreapta; sau dacă o iei la dreapta, atunci eu voi merge la stânga”(Gen. 13: 9). Odată ce vom realiza că nu așa ne dorim să trăim, probabil după nenumărate încercări și traume, vom putea pune unitatea deasupra tuturor. Atunci, și numai atunci, vom reuși.

Filed under: Criza, globalizare, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Noul meu articol pe Linkedin “Respect şi lipsă de respect în relaţii”

Relațiile pot reuși sau eșua deasupra respectului și lipsei de respect. Atunci când manifestăm lipsă de respect, aceasta poate face ca persoana afectată să dorească să moară sau să omoare. Dar ce înseamnă să respecţi pe cineva? În ce fel ne afectează respectul conexiunile? De asemenea, cum ar trebui să-i tratăm pe copiii noștri atunci când vine vorba de respect și ce ar trebui să le cerem?

Fiecare dintre noi are seturi de valori cu care evaluăm oamenii din jurul nostru. Le clasificăm ca fiind înalte sau scăzute și, în consecință îi tratăm cu respect, lipsă de respect și oriunde în acea gamă. Când vrem să construim o relație solidă, sănătoasă, respectul reciproc este unul dintre cele mai importante elemente.

Cu toții avem lucruri pe care le apreciem mai mult sau mai puțin la ceilalți, iar alții mă privesc prin propriile lor seturi de valori. Pentru a ne conecta corect, trebuie să creștem valoarea lucrurilor pozitive din conexiunea noastră și să micșorăm valoarea lucrurilor care ne împiedică conexiunea. O conexiune bună este construită pe concesii reciproce, care construiește în noi respectul pentru conexiunea însăși.

Cu toții avem lucruri pe care le apreciem mai mult sau mai puțin la ceilalți, iar alții mă privesc prin propriile lor seturi de valori. Pentru a ne conecta corect, trebuie să creștem valoarea lucrurilor pozitive din conexiunea noastră și să micșorăm valoarea lucrurilor care ne împiedică conexiunea. O conexiune bună este construită pe concesii reciproce, care construiește în noi respectul pentru conexiunea însăși.

În schimb, disprețul șterge sinele unei persoane. Ne face să simțim că nu există sau nu merită să existe. Acesta este motivul pentru care nimeni nu suportă să fie nerespectat sau ridiculizat.

In mod inerent, fiecare persoană simte că doar el contează. Dacă cineva insistă să aibă merit în afară de mine, parcă acel merit vine pe cheltuiala mea. Din acest motiv, atunci când construim o relație, este important să nu încălcăm granița celeilalte persoane sau să micșorăm personalitatea celeilalte persoane. S-ar putea să nu fim de acord cu alții cu privire la anumite puncte, dar nu trebuie să arătăm lipsă de respect, deoarece acest lucru le scade valoarea ca indivizi. Trebuie să ne amintim că, în cele din urmă, amândoi suntem egoiști și amândoi încercăm să găsim un teren comun pe care să ne putem conecta.

Cel mai bun mod de a evita rănirea altora este să ne gândim la modul în care îi putem respecta și aprecia pe ceilalți. În general, nu ar trebui să ne gândim cum să evităm negativul, ci cum să creștem pozitivul. Prin urmare, ar trebui să arătăm în mod constant respect, apreciere și iubire. S-ar putea să fii diferit de mine, dar construiesc punți de iubire deasupra acestui lucru, deoarece apreciez legătura cu tine mai mult decât orice. Pentru a te face fericit sunt dispus să fac concesii mari și vreau să dau exemplu și să văd aceeași abordare de la tine.

În relațiile dintre părinți și copii, există și problema complicată a respectului reciproc. Pe de-o parte, dacă un părinte nu respectă un copil, aceasta va ruina stima de sine a copilului, ceea ce ar putea duce la nesiguranță pe viață. Pe de altă parte, părinții nu ar trebui să manifeste iubire necondiționată; este important ca aceștia să ceară respect din partea copiilor, altfel copiii ar putea să nu-i respecte, uneori până la punctul de ură.

Respectul înseamnă că ai încredere în copil, crezi că el sau ea este responsabil și îi faci loc copilului să se dezvolte independent. Nu faceți pentru copil ceea ce copilul poate face singur și chiar puțin mai mult decât atât, astfel copilul își va vedea limitele.

Cererea de respect din partea copiilor este o condiție care le va permite să aibă mai mult succes în viață. Copiii care respectă părerea părinților pot învăța de la ei, pot primi îndrumări și pot absorbi valori, orientare și alte lucruri bune pe care numai părinții iubitori le pot transmite copiilor lor. Nu cer ca copiii mei să mă iubească; vreau doar succesul, fericirea și sănătatea lor. Iată ce mă va face fericit!

Prin urmare, dacă încercăm să respectăm cu adevărat pe ceilalți oameni, le facem loc în noi, îi apreciem chiar mai mult decât ne apreciem pe noi înșine, vom dezvolta treptat spre ei acel sentiment evaziv numit „iubire”. Apoi, vom descoperi că acesta este sentimentul cel mai sublim, care stă la baza Creației.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Studiez înțelepciunea Cabala deja de doi ani. Mă simt constant vinovat pentru că am investit foarte puțin în grupul de zece. Sunt obligat să-mi filtrez gândurile și dorințele în fiecare moment. Nu mai sunt fericit. Este greșit? La urma urmei, spui că cabaliștii sunt cei mai mari egoiști și că le place să se bucure.

Răspuns: Nu trebuie să te limitezi în niciun fel de la plăceri. Scopul creației este de a aduce plăcere ființelor create.

Omul nu ar trebui să fie niciodată într-o stare de tristețe. Dacă această stare apare și îl posedă, nu este un lucru bun. Această stare ar trebui să fie limitată în timp și intensitate, deoarece cu tristețea ta îi reproșezi Creatorului că te-a adus în această lume și că te-a forțat să suferi.

Care este atributul Său de dăruire? Ar trebui să se manifeste și acum. În orice stare, fiecare dintre voi și toți împreună ar trebui să se simtă absolut fericiți, deoarece Creatorul vă ghidează în permanență numai spre bine. Acesta este motivul pentru care este scris că, chiar dacă o sabie ascuțită este așezată pe gâtul tău, tot ar trebui să crezi că este în bine și că Creatorul te va salva.

De fapt, această forță te conduce și te salvează. Ar trebui să vă feriți să vă descurajați mai ales în grup. Dacă grupul stă și suferă, este o crimă spirituală teribilă. Nu ar trebui să se întâmple în niciun caz! Dimpotrivă, ar trebui să aprindeți bucuria și optimismul.

Întrebare: Uneori, într-o stare de cădere, se pare că întreaga lume se prăbușește. Cum ar trebui să lucrăm cu gândurile noastre în această stare?

Răspuns: Te înțeleg, lumea într-adevăr se prăbușește, dar este întreaga lume și nu noi. Știm pentru ce este această lume și ce ar trebui să facem pentru a aduce metoda mântuirii în lume, care depinde doar de schimbarea intenției noastre, a conștiinței noastre, a dorinței noastre, a conexiunii noastre.

De fapt, conexiunea dintre noi și cu Creatorul  sunt cele de care depinde mântuirea lumii. Și atunci ne vom simți în lumea superioară.

KabTV „Fundamentele Cabalei”, 19.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ne tratăm în mod egoist reciproc fără să ne dăm seama?

Răspuns: Nu înțelegem că ne batem singuri prin asta, și asta în mod teribil și suferim mai multe daune decât plăcerea momentană pe care ne-o oferim.

Întrebare: De ce? Care este motivul?

Răspuns: Egoismul ne închide ochii. Prin urmare, credem că umilind și suprimând pe alții, ne ridicăm și suntem mai bine. Dar nu este așa.

Dintr-o dată, ni se dezvăluie un sistem general, o dependență comună a unuia față de celălalt. Dacă îi suprim, îi umilesc sau îi înșel pe alții, îmi provoc mie pagube mult mai mari. Acest lucru se întoarce la mine printr-o pierdere mult mai mare decât ceea ce am câștigat și m-am bucurat atunci când am făcut ceva rău altcuiva.

Sistemul de conexiuni dintre noi este aranjat astfel încât acest lucru să revină la mine. Nu imediat, nu explicit pentru mine. Cu toate acestea, dacă văd întregul sistem, mă voi comporta corect. Atunci nu voi avea nicio întrebare despre cum să închei un acord prenupțial. Nu voi face nimic rău nici măcar cuiva care este departe, cu atât mai puțin cuiva cu care urmează să trăiesc.

Voi vedea clar motivul pentru care ne-am întâlnit și nu întâmplător, cum trebuie să comunicăm între noi și la ce nivel de acord trebuie să ajungem.

Întrebare: Nu vor exista gânduri despre folosirea reciprocă, neîncrederea reciprocă?

Răspuns: Cum pot face acest lucru dacă simt că îmi va reveni imediat și mă va afecta? Unde mă pot ascunde? Voi începe să-l văd pe celălalt ca pe o parte din mine chiar mai importantă decât mine. La urma urmei, trecând prin el, acest semnal se va întoarce la mine amplificat.

Prin urmare, chiar sistemul de securitate care există în mine tot timpul nu îmi va permite să gândesc sau să fac ceva rău.

Întrebare: Astăzi, acest sistem de securitate funcționează într-o singură direcție. Cum mă pot izola de celălalt. Când începe să lucreze spre exterior se va schimba vectorul și se va schimba atitudinea?

Răspuns: Da. Dar numai dacă vom vedea că suntem interconectați.

KabTV „Close-up” din 19.08.2009

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Conform celor spuse de tine., ființa creată în raport cu Creatorul este ca o femeie în raport cu un bărbat. E adevarat?

Răspuns: Da, dar este total condiționat, deoarece nu atribuim un bărbat sau o femeie diferitelor atribute ale Creatorului. Atât bărbații, cât și femeile sunt egoiști. La o femeie ego-ul este exprimat puțin diferit decât la un bărbat, dar, în general, nu există nicio diferență între ei.

Suntem cu toții ființe create ale unui singur Creator și niciunul dintre noi nu are nicio prioritate, ci dimpotrivă, direcția către scopul creației și implementarea corectă a acestuia se reduce la faptul că trebuie să cooperăm pentru a atinge scopul. .

KabTV „Fundamentele Cabalei” 19.03.2019

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: De ce citim Cartea Zohar dacă ne este de neînțeles?

Răspuns: Pentru a găsi treptat un contact și a fuziona cu marea de informații, energie și lumină care există în jurul nostru.

Trebuie să folosiți toate posibilitățile, toate mijloacele și să încercați să vă conectați cu acest volum de informații superior. Știința Cabalei recomandă cum să faceți acest lucru: uniți-vă cu ceilalți în timp ce studiați și dezvoltați-vă intenții speciale. Dar toate acestea sunt construite și vizează doar apropierea de lumea exterioară.

Întrebare: Din punctul de vedere al gândirii noastre reale, acest lucru este periculos. Ce se întâmplă dacă visăm ziua la ceva?

Răspuns: Nu vă faceți griji, cu siguranță nu se va întâmpla. Nu! Cabaliștii au spus de secole că se poate înnebuni din asta doar pentru a speria oamenii și a-i ține departe de Cabala.

Eu o studiez de peste treizeci de ani. Toți adevărații cabaliști pe care îi știam (practic nu mai sunt în lumea noastră) erau oameni simpli, sănătoși, adevărați, cărora le plăceau glumele și această viață. Această lume și acea lume erau pentru ei ca un întreg.

KabTV „Puterea cărții Zohar” # 12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ce este special la metoda de corecție cabalistă?

Răspuns: Ne dezvăluie natura reală, ceea ce ne cere aceasta și modul în care putem fi fericiți dacă ne întoarcem spre ea și învățăm legile sale reale.

Nu vom băga mâna în foc, nu ne vom împiedica pe un teren plan, nu vom acționa în așa fel încât, în câțiva ani, vom primi o lovitură din acesta și vom rămâne fără apă, mâncare sau aer proaspăt . Ne va arăta legile sale.

Știința Cabalei este o metodă de revelare a Creatorului. Iar Creatorul este toată natura. Gematria (valoarea numerică) a cuvântului „Elokim” (Creator) este egală cu „Teva” (natura). Creatorul și natura sunt una și aceeași.

Cabala ne dezvăluie toate legile generale care operează în lumea noastră și deasupra ei. Dacă le recunoaștem, vom face inevitabil ceea ce trebuie. Trebuie să vedem clar legile naturii și nu ne vom înșela. Cabala ne oferă această oportunitate.

KabTV „Close-up” din 19.08.2009

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Cele două forțe ale naturii, masculin și feminin

Întreaga noastră lume, vegetativă, animată și în principal nivelurile umane sunt un mare ego.

Toate elementele naturii și unificarea lor în organisme vii, fie la niveluri mineral, vegetal sau animal, funcționează numai după un singur principiu: să înghită cât mai mult din ceea ce este benefic pentru ele și să extragă cât mai mult din ceea ce nu este necesar pentru ei, ceea ce nu este potrivit sau bun pentru ei. Acesta este ego-ul pur, planul creației, al naturii, care se află în interiorul nostru și ne gestionează.

Îl putem gestiona? De fapt, nu putem. În starea noastră suntem marionete pe o sfoară și suntem operați. În fiecare dintre noi programul egoist prin care sunt operați este aparent imprimat. Credem că operăm independent, dar de fapt forța naturii este cea care ne gestionează. Ne transformă de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga, oriunde se simte și în orice fel se simte, în funcție de diferiți vectori, și executăm acest plan fără să ne imaginăm că suntem controlați de el. De fapt, în această natură egoistă existăm ca elemente care sunt gestionate în totalitate de ea.

Când omului îi apare întrebarea „pentru ce trăiesc”, se pare că este o eroare în programul naturii, o defecțiune. Cum se poate ca cineva care este complet condus, să se întrebe brusc: „Ce sunt eu? Pentru ce trăiesc și cum? ”

Dar natura însăși este cea care ne trezește și invocă această întrebare în noi și care ne oferă un fel de voință liberă, astfel încât să începem să punem întrebări legate despre soarta noastră.

Nu este o chestiune simplă. Astfel de întrebări apar la foarte puțini oameni, dar în procesul dezvoltării noastre egoiste tot mai mulți oameni își pun această întrebare.

Practic, aceasta este singura întrebare pe care natura o trezește în noi, astfel încât să fim interesați de planul acțiunilor noastre și al dezvoltării noastre, al vieții noastre: „Pentru ce? De ce? Ce facem?

Facem totul instinctiv sau putem cumva să ne schimbăm acțiunile sau cel puțin să le evaluăm într-un mod critic în ceea ce privește de unde provin astfel de gânduri? ”

Din acel moment, devine ființă umană. Mai târziu, înaintează spre înțelegerea faptului că este gestionat, că nu dorește acest lucru și că îndrumările pe care natura i le-a desemnat sunt rele și dăunătoare și că trebuie să facă ceva în acest sens. În general, dezvoltarea spirituală a omului începe de fapt de la întrebarea: „Care este sensul vieții mele? Pentru ce trăiesc? ”

Pare o întrebare deprimantă, dar este de fapt crucială, deoarece de fapt din această stare omul începe să exploreze: „Ce mă gestionează? Cu ce ​​scop? Sunt de acord sau nu? Vreau să înțeleg sursa controlului meu. Nu sunt de acord cu asta și vreau să acționez diferit, să trăiesc diferit. Vreau să urc deasupra sursei controlului meu, deasupra acelei forțe. Nu sunt de acord să fiu sclav. ”

Când omul începe să se exploreze pe sine, ajunge la cărțile potrivite. În general vorbind, este înțelepciunea Cabalei. Uneori poate găsi mai întâi cărți de psihologie, dar dacă continuă să sape, cu siguranță ajunge la înțelepciunea Cabalei.

Apoi îi devine clar că este controlat de o forță superioară, natura sau Creatorul, care este de fapt același lucru. El vrea să afle unde îl conduce Creatorul, pentru ce trăiește și cum îl gestionează această forță.

Începe să înțeleagă că este condus aparent de două forțe, forța pozitivă și forța negativă, în timp ce este de fapt neutru. Chiar și egoismul său tipic, dorința de a se bucura, nu este al său, ci îndrumare de sus.

Aceasta înseamnă că este un corp total neutru, care este influențat de o forță egoistă, pe de o parte, care îl obligă să acționeze într-un anumit mod și, pe de altă parte, poate exista, de asemenea, o forță altruistă care este în mod constant în contrast cu cea egoistă.

În general, omul începe să se exploreze pe sine.

Forța egoistă negativă care există în fiecare obiect din natură, inclusiv în om, forța care absoarbe, aspiră totul în sine, consumă și primește, o numim forță feminină. În timp ce forța pozitivă care dăruie și îplinește este numită forța masculină, Creatorul. Deci, se dovedește că natura ne împarte în două părți.

Dar acest lucru nu are nicio legătură cu bărbații și femeile din lumea noastră. Aici suntem total identici în sens egoist. De fapt, doar forța negativă operează în noi și forța pozitivă este necesară doar pentru a dezvolta și mai mult forța negativă în noi.

Întrebare: Întrebarea despre sensul vieții la care ajungem, reprezintă întrebarea feminină din noi?

Răspuns: Nu. Când golul pe care îl simte omul atinge un anumit punct și înțelege că întreaga sa viață este total inutilă, că nu are valoare și că aceasta înseamnă doar acțiuni mecanice diferite din partea sa, începe deja să întrebe: „De ce și ce pentru ce?” Deși această acțiune provine din forța negativă, ea aparține deja forței pozitive.

O particulă a Creatorului începe să vorbească în om, o particulă a atributului de dăruire și în ea există deja rezistența între cele două forțe.

„Fundamentele Cabalei” KabTV 19.03.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→