Ce este cel mai important este să simţi nevoia pentru ajutorul Creatorului. Ne naştem complet deconectaţi de forţă superioară, ca animalele, şi nu simţim nicio nevoie pentru Creator. El nu este inclus în dorinţele noastre egoiste. În întreaga noastră existenţă în această lume, nu găsim nicio nevoie pentru Creator.

Încercam să construim întreaga lume, toate sistemele sale, familia, societatea şi mediul, numai prin puterea egoismului nostru. Încercam să cucerim natură pentru a ne facem pe noi înşine confortabili şi să punem totul în serviciul nostru.

În acest mod ne dezvoltăm. Egoismul nostru ne împinge într-o direcţie complet opusă faţă de Creator. Dacă chiar avem nevoie de Creator, asta este numai pentru a profita de El. Oamenii au încercat întotdeauna să obțină sprijinul forțelor naturii, cum ar fi soarele și lună. Dacă există o putere superioară şi mai mare, atunci ar fi bine s-o punem în serviciul nostru, în beneficiul nostru.

Totuşi, atunci când vorbim despre a avea nevoie de ajutorul Creatorului, asta înseamnă ceva destul de diferit. Şi asta nu înseamnă că aici Creatorul vine şi ne oferă împliniri egoiste plăcute, senzaţii bune şi vieţi confortabile. Toate presupusele practici „spirituale” care oferă omului sentimentul că este separat grijă de sine, sunt îndreptate spre a-l face să se simtă mai bine şi mai confortabil, liber de împovărarea experienţelor egoiste. Acesta este doar un mod mai viclean de a folosi forţele naturii într-un mod egoist, ca şi cum ar include şi forţă superioară.

Înţelepciunea Cabala este unică prin faptul că necesita o cantitate specială de răbdare din partea omului faţă de anticiparea ajutorului de la Creator. Trebuie să fii răbdător şi să vezi lucrarea Creatorului asupra ta, să asculţi cu atenţie vocea ta interioară. În acest mod, un om va începe gradual să descopere că el se gândeşte constant doar la el însuşi: că-i lipseşte împlinirea, înţelegerea şi succesul. Unde este Creatorul promis care ar trebui să mă împlinească?

Acestea sunt cerinţe naturale care apar în noi toţi. Trebuie să trecem peste aceste etape pe calea spre adevărata corecţie. Creatorul Însuşi trezeşte aceste întrebări şi cerinţe în noi, până când obosim să ne mai gândim la noi înşine. Vom dispera din imposibilitatea de a ne realiza planurile egoiste şi vom începe să sperăm că vom primi împlinirea dacă ne direcţionam gândurile în direcţia opusă, spre singură direcţie posibilă – spre Creator.

Este încă o intenţie egoistă, dar noi deja începem să descoperim că împlinirea poate veni numai din a ne pasă de aproape, de prieteni. Aceasta este dăruirea de dragul primirii, însă totuşi este un mare progres spre spiritualitate.

Disperaţi să ne umplem pe noi înşine cu propria cunoaştere, realizări, senzaţii, gânduri, „eu, eu, eu!”, vom începe să simţim că există o oportunitate să ne împlinim pe noi înşine dacă ne gândim la prieteni ori la Creator. Dacă nu este nicio împlinire în primire, poate să fie în dăruire, prin grija faţă de aproape? Aceasta este dăruirea egoistă, însă eu totuşi ies parţial din mine şi încep să fiu inclus în ceilalţi. În orice caz, eu mă gândesc la ce au ei nevoie ca să le ofer şi să mă umplu pe mine în acest mod.

Aici se naşte o nouă atitudine şi o nouă munca: toţi au grijă de ceilalţi, văzând că asta este singura cale ca să se împlinească pe ei înşişi. Subconştient, încă ne mai gândim la noi, dar deja înţelegem că fără prieteni noi nu vom fi împliniţi. De asemenea, noi nu mai încercăm să-i folosim pe ceilalţi în mod direct pentru propriul beneficiu. În schimb îi folosim indirect, încercând să le facem bine deoarece dăruirea ne face să ne simţim încântaţi. Vedem că aceasta este singura noastră şansă de succes. Dacă în loc să primesc, dăruiesc şi am grijă tot timpul de ceilalţi, atunci voi fi împliniţi de această grijă. Asta se numeşte „dăruirea de dragul primirii”.

Salvarea mea faţă de propriile probleme este în gândurile legate de Creator: ele mă deconectează de anxietatea constantă faţă de mine, de goliciunea interioară, de neajutorare şi de dubii. În acest mod începem să simţim o oportunitate să ne ridicăm prin credinţă mai presus de raţiune şi să ajungem la dăruire. Chiar dacă încă dăruiesc de dragul meu, asta este deja o trambulină spre dăruirea pură.

Multora le lipseşte răbdarea şi nu aşteaptă până când Creatorul are grijă de ei, aducându-i spre acest tip de dăruire, adică de dragul primirii unei împliniri. Ar trebui să înţelegem că acest tip de dăruire diferă de dăruirea egoistă a lumii corporale, unde aceasta nu poate fi numită deloc dăruire, pentru că încă vine din dorinţa de a primi mai mult deşi printr-o rută alternativă.

Aici noi trecem la dăruirea de dragul primirii după o mare dezamăgire, după ce ne asigurăm că este imposibil să fim împliniţi prin orice mijloace de primire. Aşadar, vrem să scăpăm de aceste dorinţe, să încheiem această abordare faţă de viaţă. ¹

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 4/25/18, lecţie pe subiectul: „Revelam nevoia pentru ajutorul Creatorului în grupul de zece” (Pregătire pentru congresul „Toţi ca Unul” din New Jersey, 2018)

1 Minutul 0:00 – 15:00

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: De ce nou născuţii plâng atât de mult?

Răspuns: Ei au o minte foarte mică. Ei simt doar sentimentele lor şi nu le pot echilibra cu raţiunea. De aceea, ei sunt ori fericiţi, ori plâng.

Întrebare: Acest fenomen are o rădăcină spirituală?

Răspuns: Acesta este un Kli (vas) foarte mic, căruia îi lipseşte abilitatea de a judeca. De aceea, un nou născut arătă exact ceea ce simte.

Remarcă: Profesorul dvs. Rabash obişnuia să spună că atunci când plânge un copil, nimeni nu-i acordă atenţie, dar când plânge un adult, atunci noi înţelegem că este un fel de rugăciune.

Comentariul meu: printre adulţi sunt oameni cu diferite sensibilităţi. De aceea, lacrimile lor nu sunt legate de spiritualitate. Cabaliştii sunt înclinaţi spre expresii serioase ale emoţiilor, însă acestea, de regulă, sunt rareori văzute în exterior.

Din lecţia de Cabala în limba Rusă 12/31/17

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce înseamnă principiul Cabalist „Eu nu îmi schimb HaVaYaH”?

Răspuns: HaVaYaH este sistemul tuturor părţilor universului (Ha-Va-Ya-H) conectate într-o singură formulă a interacţiunii Luminii cu dorinţa.

Există doar două componente în creaţie – Lumina şi dorinţa. Când Lumina intră în dorinţă, o formează pentru ea însăşi şi când dorinţa este pregătită să fie precum Lumină, atunci un asemenea sistem de interdependență se numeşte HaVaYaH.

Acesta nu se schimbă, deoarece este definit iniţial pe baza calităţilor opuse ale Luminii şi a dorinţei, care încep să se completeze între ele devenind, în mod reciproc, îmbinate între ele.

HaVaYaH este structura dorinţei corectate care a intrat în adeziunea completă cu Lumina. Şi fiecare parte a ei este, de asemenea, o HaVaYaH mai mică.

HaVaYaH nu se schimbă, deoarece calităţile dăruirii şi primirii sunt date iniţial, constante și se complementează reciproc şi, de aceea, este imposibil să schimbi ceva aici.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 11/23/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Spui că rezolvarea conflictelor înseamnă fericire. Cum pot familiile să le rezolve pentru a evita argumentările?

Răspuns: Acesta este un sistem foarte interesant în care, împreună cu soțul/soția, revelați unele defecte, nu unul în celălalt, ci în relația dintre voi și amandoi veniți să le rezolvați împreună.

Totdeauna există „între noi” și „noi împreună”: în ambele stări, negativă și pozitivă. În primul rând, rămânem împreună și apoi începem să descoperim cum să facem conexiunea dintre noi și mai efectivă. Muncim la asta, găsind ceea ce ne lipsește pentru o conexiune și mai mare.

Astfel de acțiuni trebuie făcute constant, fiindcă, în acest fel creștem spiritual. Spiritual! Nu este vorba despre contactul corpurilor sau al inimilor.

Întrebare: Să presupunem că am un conflict în familie. Ce va trebui să fac?

Răspuns: Mai întâi îmbrățișează-ți soția ușor și obține un anumit fel de contact, de înțelegere reciprocă. Când ai obținut asta, discutați împreună despre conflict, pentru a obține o înțelegere reciprocă și mai mare.

Deci, întâi este nevoie să construiești un contact, iar apoi să discutați încet despre situația conflictuală, astfel încât să contribuiți la un contact și mai mare.

Întrebare: Când este momentul de fericire reală?

Răspuns: Când muncești pentru acest lucru. Dacă munciți la asta împreună, și la bine și la rău, veți avea un sentiment constant de fericire. Procesul în sine aduce plăcerea.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 17/12/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: În Cabala există pedeapsă?

Răspuns: În Cabala, spre deosebire de lumea noastră, toate problemele trebuie să fie rezolvate pe linia de mijloc. Tumoarea purulentă trebuie să fie deschisă şi tratată până devine un organism normal şi sănătos.

Întrebare: Dar, în lumea noastră, noi totuşi avem tribunale, închisori, etc. ?

Răspuns: Ele nu rezolvă nimic. Vedem că închisoarea nu ajută deloc. Oamenii sunt izolaţi de societate. La ce bun? Nu este o corecţie. O închisoare ar trebui să fie un sistem de corecţie a unei persoane. Nu ar trebui să lucreze în forma unei pedepse.

Remarcă: Baal HaSulam scrie că pedeapsa este un reproş din partea societăţii.

Comentariul meu: Da, dar numai dacă societate este pregătită să trateze un infractor într-un mod în care să se simtă ca un exilat. Apoi asta va deveni, cu adevărat, corecţia sa.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 12/17/2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare de pe Facebook: Studiez Cabala de mai mult de cinci ani. Înainte de fiecare lecţie şi congres eu experimentez un sentiment de frică, ca şi cum lumea s-ar prăbuşi, deşi nu există niciun motiv pentru acest sentiment.

Răspuns: Am de făcut o muncă interioară. Experimentez stări de urcare, coborâre, fericire, frici, de căutări … mă pregătesc în avans pentru a fi împreună la lecţie, pentru a fi într-o conexiune constantă, în contact cu Creatorul, conform principiului „Nu este nimeni în afară de El”. Chiar şi când mă uit la ştiri eu realizez că totul vine din managementul Creatorului și că lumea este, de fapt, reflecţia mea.

Ca rezultat, să vin la lecţie înseamnă că am fost deja „formatat” într-un mod complet, pentru a o percepe în mod corect. Nu este o frică „hipnotică” ce trăieşte în mine, ci un simţ al responsabilităţii. Trebuie să am grijă în mod constant de starea mea spirituală interioară. Şi sunt foarte recunoscător, pentru ca această nevoie să mă aranjeze în modul acesta.

Creatorul ne dă circumstanţe foarte diferite și, uneori, foarte dificile. Iar noi trebuie ca, întâi de toate, să ne raportăm la ele cu responsabilitate. Grija pentru ceilalţi, aspiraţia constantă a sinelui spre afară, anulează frică. Luaţi exemplu de la mine!

De pe KabTV „Ştiri cu Michael Laitman” 2/27/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Definițiile Înțelepciunii Cabala nu sunt chiar ca definițiile pe care le folosim în limbajul obișnuit. „Neamurile lumii” sunt dorințele de plăcere pentru sine, „evreii” sau „poporul lui Israel” sunt dorințele care tânjesc spre dăruire.

De aceea, fiecare om poate fi împărțit în neamurile lumii și Israel; în dorințe de dragul satisfacerii numai de sine și dorințe care tind spre iubirea pentru ceilalți și, din acestea, spre iubirea pentru Creator. Pe aceste baze, fiecare poate determina cărei părți a dorinței generale, adică a Creației îi aparține.

Cunoașterea (Daat) este metoda Cabalei care ajută pe fiecare om să obțină linia de mijloc (Sfirot Daat, Tiferet, Yesod) și, în consecință, dorința lui să tânjească să se alăture dăruirii. Dacă, atunci când citim sursele cabaliste, le percepem prin aceste definiții, nu vom fi confuzi și nu vom atribui totul dorinței de plăcere, Creației materiale și proprietăților ei variate. Atunci vom fi capabili să le identificăm corect și să înțelegem unde suntem: într-o stare corectă sau într-una greșită. (Minutul 0:40)

Dorințele Israel sunt direcționate direct spre Creator (Yașar El) și, în acestea, nu simt satisfacție până când nu obțin corectarea. Un astfel de om simte o mare neliniște interioară. Dacă este atras spre revelarea Creatorului, spre corectare, el nu poate fi satisfăcut de viața civilă obișnuită, ci trebuie să obțină revelarea Creatorului. Numai în asta va găsi liniște, confort și satisfacție. ( Minutul 3:05)

Dacă ni s-a dat dorința de a atinge Creatorul și noi nu o dezvoltăm, nu o încurajăm spre revelare, atragem asupra noastră necazuri mari, fiindcă noi coborâm cerurile pe pământ. Prin aceasta cauzăm căderea generațiilor chemate să-și corecteze dorința de primire. Până la urmă, în loc să fie urcate la Lumina Superioară și să fie umplute de ea, ele vor să primească abundența de jos, fără nicio corectare și, prin asta, ele vor cauza întunericul și toate dezastrele din lume.

Oamenii care nu au fost capabili să facă corecții și să se ridice, pentru a deveni un canal al Lumii Superioare pentru toți ceilalți, au eșuat să o facă și nu și-au împlinit dorința de revelare a Creatorului dată lor, vor suferi ei înșiși și îi condamnă, de asemenea, și pe ceilalți care nu pot să facă nimic prin ei înșiși, aceștia depinzând de primii. Astfel, neamurile lumii suferă din cauza faptului că Israel ratează executarea misiunii lui de a se corecta pe sine. Acesta este motivul existenței anti-semitismului. (Minutul 6:45)

În loc să urce gradele dăruirii și iubirii pentru ceilalți și să conducă Lumina către neamurile lumii, lucru posibil deja de pe timpul Primului Templu, poporul lui Israel a absorbit dorințele corporale ale neamurilor lumii și le-a adoptat obiceiurile. În fiecare generație, au rămas aleși numai câțiva cabaliști. (Minutul 12:00)

Există legi ale Naturii care acționează la nivelurile mineral, vegetal și animal. Dacă omul nu le urmează, primește pedeapse fiindcă acestea sunt legile fizice ale Naturii. Sunt, de asemenea, Legi ale Naturii Spirituale, care se referă la echivalența de formă a omului cu Creatorul. Aceste Legi acționează selectiv, în funcție de gradul omului, ca un sistem justițiar și care, pentru o ofensă nu pedepsește un copil, unui adolescent îi dă doar o pedeapsă parțială pentru aceeași ofensă, dar unui adult îi dă pedeapsa completă.

Scara Spirituală este creată pe atitudinea Luminii Superioare asupra dorinței de primire a plăcerii, materialul Creației. În funcție de asta, la fiecare nivel acționează o Lege Spirituală. Legea este o proporție între Lumina unui anumit nivel și dorința de plăcere corespunzătoare lui, când ele sunt egale și se pot conecta.

De aceea, dacă la un anumit grad nu vedem și nu știm ceva, înseamnă că îmcă acționăm pentru propriul nostru beneficiu, fiindcă scara gradelor, de Sus spre în jos, este construită în acest fel. Și nu ne putem plânge că acest lucru nu este corect. (Minutul 23:00)

Tot ceea ce simțim în această lume este influența Forțelor care ne ghidează cu iubire totală și cu grijă către direcția corectă. Oriunde nu văd acest lucru, am nevoie de auto-corectare, pentru a fi astfel de acord cu această guvernanță. (Minutul 26:10)

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala din 17/04/18, Baal HaSulam, „Exil și răscumpărare”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

La ştiri (Business Insider): “Conform cu Moran Cerf, un expert în neurologie de la Universitatea Northwestern, care a studiat luarea deciziilor vreme de un deceniu, cea mai sigură cale pentru a maximiza fericirea nu are legătură cu experienţele, bunurile materiale sau cu psihologia personală …

“În măsura în care studiem mai mult angajamentul, vedem din nou şi din nou că, dacă ne aflăm în apropierea anumitor oameni, de fapt, îţi aliniezi creierul cu al lor, pe baza manierismelor, mirosului din încăpere, nivelului zgomotului şi a multor altor factori, a spus Cerf. ‘Asta înseamnă că oamenii cu care petreci timpul au un impact asupra angajamentului tău cu realitatea, dincolo de ceea ce poţi explica. Iar unul din efecte este că tu devii similar.’ …

“Concluzia lui Cerf este aceea că dacă oamenii vor să maximizeze fericirea şi să minimalizeze stresul, ei ar trebui să construiască o viaţă care necesită mai puţine decizii, înconjurându-se de oameni care au trăsăturile pe care ei le preferă. Pe parcursul timpului ei, în mod natural, îi vor alege pe aceia care au atitudinea şi comportamentul dorit.”

Comentariul meu: Pe de-o parte, aici mai este un exemplu al impactul irezistibil al mediului asupra persoanei. Pe de altă parte, eu tot timpul am evitat societăţile unde toţi gândesc la fel. Până la urmă, este ca o masă gri care nu oferă nimic. Este imposibil să te dezvolţi în ea. Mai rău de atât, nivelarea oamenilor dă naştere fascismului.

De ce ar trebui să fiu ca toată lumea? Din contră, toţi ar trebui să depună eforturi pentru dezvoltarea lor individuală. Nu încerca să fii ca ceilalţi, exprimă-te pe cât de mult posibil. Apoi, toată lumea va fi diferită şi toată lumea poate aduce ceva special în societate, adică un lucru “proeminent”, care se găseşte numai în tine şi nu în ceilalţi.

Problema este că noi nu avem o metodologie comună, o cunoaştere generală, care să ne permită să construim o societate coezivă din unicitate. Oamenii ar trebui să se schimbe ! Ar trebuie să fie toţi foarte diferiţi şi, în acelaşi timp, să lupte pentru un singur scop.

Aceasta este o dezvoltare clară a celor opuşi, pe baza unirii lor într-o singură sursă comună.

De pe KabTV “Ştiri cu Michael Laitman” 3/13/18

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Coborârea în cascadă, de sus în jos, a lumilor a fost pregătirea pentru corecţie, iar procesul opus, de jos în sus, este implementarea ei. În timpul coborârii în cascadă, de sus în jos, toate condiţiile au fost stabilite pentru diferenţa de formă, ca să ajungem la echivalență cu Creatorul din această diferenţă. Sfârşitul corecţiei este echivalența dintre fiinţa creată şi Creator.

Toată această implementare se face în grupul de zece. Primul zece, primul HaVaYaH, a fost divizat, a fost sfărâmat în toate modurile posibile şi a decăzut, de la diferenţa de formă completă față de Creator, la o lipsă totală de conexiune. Atunci începem noi să corectăm această sfărâmare, prin conexiunea în grupuri de zece. Lucrând la conexiunea în grupul nostru de zece, fără să ştim, adunăm multe grupuri de zece diferite, până când începem să vedem cum acestea formează un grup de zece şi mai avansat. ¹

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 4/17/18, lecţie pe subiectul “Descoperim forţa Creatorului în Grupul de Zece” (Pregătire pentru Congresul “Toţi că unul” din New Jersey 2018)

¹ Minutul 37:35

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce este fericirea pentru un Cabalist?

Răspuns: Fericirea pentru un Cabalist este o oportunitate să-i împlinească pe alţii şi, prin ei, pe Creator. Totuşi, eu pe cont propriu nu pot să dăruiesc Creatorului sau să primesc de la El, ci numai printr-un tampon, care este grupul şi, chiar şi mai bine de atât, întreaga umanitate.

Întrebare: Care este cea mai mare bucurie a unui Cabalist?

Răspuns: Aceasta poate fi din acţiunea din care poate să dăruiască prin grup Creatorului şi să descopere astfel Creatorul în ea, văzând cum unul intră în celălalt, cum grupul devine un tampon între el şi Creator şi cum ei, toţi împreună, se întâlnesc în acest grup, în această masă.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 12/31/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→