Întrebare: La mijlocul secolului 20, a apărut un fenomen numit „familia suedeză”. Înţelesul lui este acum oarecum uitat. O familie suedeză este în esenţă o relaţie care nu este oficial înregistrată. În Suedia, s-a format o astfel de situaţie economică, ce a făcut ca înregistrarea oficială a căsătoriei să nu fie profitabilă şi, mulţi oameni au trăit în familii fără ca să înregistreze căsătoria.

De multe ori, tu ai vorbit despre faptul că este foarte important să observăm toate condiţiile uzuale într-o societate pentru a înţelege complet condiţia în care bărbatul şi femeia sunt un întreg. De ce este atât de important să îţi înregistrezi relaţia, chiar şi pe o bază religioasă?

Răspuns: Omul este, până la urmă, un sistem psihologic şi, probabil, nu există nicio ieşire aici, deoarece chiar şi o căsătorie religioasă, chiar şi in societatea noastră, care este departe de a fi religioasă, încă te leagă de ceva. Numeşte asta frică, prejudecată, cum vrei, în toate aceste cazuri şi tinerii şi bătrânii rămân cu ea.

De aceea, eu sunt pentru ca în orice cultură, orice religie să aibă loc o căsătorie. Asta, orice s-ar spune, oferă o mare bază psihologică, nu spirituală ci psihologică, şi omul este obligat să respecte cerinţele unei căsătorii. În memoria noastră, în subconştient, este aşa un întuneric, atâtea locuri ascunse, care ne reamintesc că o căsătorie a fost încheiată în faţa rudelor noastre, în prezenţa unui mare număr de oameni, că a fost validată într-un sens religios, ceea ce dovedeşte că suntem o familie, şi tot aşa.

Eu i-aş da acestui eveniment o publicitate şi mai mare, nu strălucire, fiindcă noi nu vorbim aici de costuri materiale, ci de publicitate. Aş arăta aceste familii la postul local TV, adică eu aş face din asta un lucru fundamental, astfel ar fi posibile mai multe bariere interne şi psihologice împotriva separării.

Din „Discuţie despre educaţia integrală” din 7/8/12

Filed under: Casatorie, Educatie, Educatie integrala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Familia constituie un sistem închis? Cum este posibil să folosim corect tensiunile pe care ea le crează?

Răspuns: În zilele noastre, familiile se ridică de la nivelul animal la nivelul uman. Dacă oamenii înţeleg asta, atunci ei vor avea nevoie să creeze un tip complet nou de familie în care se vine în contact unul cu celălalt şi prin asta se crează o celulă familială corectă şi integrală. Această celulă nu este bazată pe conexiunea animală şi nu pe banii comuni, nici măcar pe copii, fiindcă pentru acest scop au fost create sisteme şi instituţii, care, în principiu, iau toate acestea asupra lor.

Astăzi, in interiorul familiilor, oamenii nu sunt capabili să stea împreună fiindcă părţile cuplului nu sunt legate reciproc în niciun fel la nivelul lor interior. Nivelul anterior rămâne mult în urmă, noi nu mai suntem dependenţi material unii de alţii, nu mai avem niciun motiv să fim împreună. Eu nu mai sunt legat de familie, de casă, nici de copii, nici de religie, nici de satul meu, nici de o anumită muncă, etc. Astăzi, omul este liber, cumpără bilet şi zboară unde vrea şi tu poţi nici să nu ştii unde. El poate să dispară într-un colţ de lume până la sfârşitul vieţii.. Cine poate şti?

În Moscova este un program popular de televiziune numit „Te caut”, unde oamenii se caută unii pe alţii. Asta este, în principiu, chemarea timpurilor. Oamenii dispar, pleacă, şi nu trimit măcar o vorbă despre ei înşişi! Omul găseşte ceva complet diferit, şi el, în acest caz, descoperă o viaţă nouă.

Noi trebuie să înţelegem că familia se ridică de la nivelul animal la nivelul uman. Dacă noi suntem la acel nivel, nu există niciun motiv pentru noi să fim împreună, să facem compromisuri, să ne conectăm. Oamenii nu văd avantajul, sau vreun profit din asta şi, nu văd ce formă de spiritualitate au nevoie să creeze între ei sau, cum să dea naştere unor copii spirituali sau fizici, să creeze aceeaşi celulă care va fi numită „familie spirituală”, şi nu doar o celulă în care conexiunea este împărţirea proprietăţii, apartamentului sau a maşinii, etc. Dacă noi nu aducem oamenii la asta, atunci nu va fi familie. Acest lucru este absolut adevărat!

Noi trebuie să învăţăm oamenii acum să creeze o familie spirituală, adică să fie conectaţi reciproc la nivelul următor, nu la nivelul corporal în care fiecare poate să meargă pe drumul lui.

Din „Discuţie despre educaţia integrală” din 7/8/12

Filed under: Casatorie, Educatie, Educatie integrala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce înseamnă să ceri Creatorului?

Răspuns: A cere Creatorului înseamnă că eşti conştient de puterea care operează în întreaga creaţie, că realizezi că depinzi de ea şi că nimeni nu acţionează în afară de această putere. Începi să simţi că această putere există cu adevărat, operează şi conduce totul; apoi, ai la cine să te întorci şi cu ce.

Pentru a face asta, trebuie să descoperi faptul că nu eşti tu cel care acţionează, ci El, pentru bine sau rău, în ce acţionează El. El face ceea ce ai nevoie că El va face. Iar El este cauza la tot răul posibil, pentru ca tu să acorzi atenţie la cine eşti şi în ce măsură nu eşti capabil de nimic. Asta se revelează lumii în criza curentă.

Iar apoi începi să avansezi în această trezire şi să înveţi de ce depinzi cu adevărat, până îl descoperi pe El, mai întâi ca rău, pentru că te simţi rău. Apoi, te muţi încet înainte, începi să creşti mai deştept şi realizezi că toate sunt pentru propriul tău bine şi, chiar dacă te simţi rău, ştii că El acţionează asupra ta pentru a te duce către bine, ca un învăţător. Şi, cu toate că în senzaţiile pământeşti nu crezi că este bine, începi să recunoşti proprietăţile Lui, să devi conştient de acţiunile Lui şi să înţelegi că sunt bune.

Te identifici cu el, în ciuda sentimentele rele. Iar asta îţi dă o nouă minte şi noi senzaţii, spirituale şi nu pământeşti. Şi cu toate că corpul suferă, vrei să aderi la planul creaţiei, pentru acest scop, mai mult decât corpul tău. Apoi îi ceri Lui să te ridice, faci asemenea acţiuni, pentru ca cel superior să îţi dea noi valori pentru a adera la mintea şi sentimentele Lui, la planul Lui, la tot ceea ce face El, în lco să rămâi în dorinţa ta de a primi plăcere. În măsura în care ceri asta, în această măsură, valoarea dăruirii şi iubirii devine mai înaltă decât primirea şi respingerea altora. Astfel, avansezi mai departe şi mai departe.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 8/1/12, Cartea Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment/Ask Question→

La început, ne atribuim toate viciile şi virtuţile nouă înşine. Când o anumită calitate rea este revelată într-o persoană, calitate care este de nesuportat, atunci ei începe să îi pară rău de acţiunea trecută, sau de cea curentă. Regretă în mod special trecutul, fie trecutul imediat, fie cel îndepărtat. Totuşi, datorită acestui lucru, nu se micşorează, nu se face umilă, cu toate că aşa i se pare.

În loc să regrete trecutul, omul trebuie să decidă deasupra sentimentului de regret, sentiment care îi este dat de către Creator, pentru că nu este nimeni în afară de Creator. De fapt, tot ceea ce s-a întâmplat în trecut a fost făcut de Creator. Iar omul nu are niciun motiv să regrete asta.

Din contra, nu trebuie să cadă în sentimentele sale egoiste, presupunând că acum este un om drept, dacă se căieşte pentru acţiunile sale rele, pentru atitudinea sa rea faţă de cineva, pentru greşelile lui, slăbiciunea sau furia. De fapt, Creatorul a aranjat totul şi El este cel care îi arată omului că nu este în stare să conecteze toate aceste evenimente cu Creatorul.

De aceea, omul trebuie să regrete nu trecutul sau ce s-a întâmplat, ci faptul că acum este incapabil să atribuie totul numai Creatorului. Şi dacă este aşa, atunci unde se află vanitatea omului? Nu în faptul că a fost odată rău, ci în faptul că nu poate determina, deasupra tuturor percepţiilor lui, că nu este nimeni în afară de Creator. În asta constă inferioritate şi slăbiciunea lui.

Din pregătire pentru Lecţia zilnice de Cabala din 8/2/12

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Atunci când ne adresăm publicului general, propunem prima dată să se unească pentru a-şi rezolva necazurile zilnice. Apoi, adevăratul înţeles al unităţii se va revela, aşa este?

Răspuns: Da. De la o intenţie egosită (Lo Lişma – nu de dragul Ei), ne mutăm la o intenţie altruistă (Lişma – de dragul Ei). Baal HaSulam scrie despre asta în Introducere la Studiul celor zece Sfere (paragrafele 138-139): „ Oameni se întorc către Tora din cea mai proastă stare.” Am putea întreba, cine îi lasă? Cine le dă permisiunea să facă aşa? Sursele descriu, în legende, cum îngerii l-au întrebat pe Creator: „Cum poţi da Tora Ta, Studiul Tău, unor creaturii aşa joase?” Dar Moise i-a lovit pe îngeri întrebându-i: „Simţiţi invidie? Este vreo înclinaţie rea în voi?” Aceasta este singura cale; trebuie să folosim forţa Luminii în situaţiile pe care Creatorul ni le trimite intenţionat, când nu este nimic în sufletul nostru.

Deci, trebuie să prezentăm metoda noastră de corecţie oamenilor şi să le explicăm că trebuie să se conecteze şi să se unească. Cu cât transmitem mai uşor şi îl facem mai accesibil acest mesaj, cu atât mai repede îl vor accepta şi nu se va ajunge la o adevărată foame şi la stari critice reale.

Astăzi, nu murim de foame, dar simţim limitările şi presiune crescută a circumstanţelor. Dacă acum, când situaţia nu este ameninţătoare, reuşim să convingem oamenii, lucrurile vor funcţiona. Dacă nu, lucrurile se vor înrăutăţii şi se vor deteriora la un nivel la care vom putea să întălnim masele şi să ajungem la ele. Apoi vom putea să le prezentăm explicaţi corecte şi ei ne vor asculta.

Dar trebuie să le aducem informaţia despre ceea ce se întâmplă acum, din iubire şi îngrijorare. Nici măcar o fracţiune a răului nu a fost revelată iar noi trebuie deja să ne gândim cum să depăşim criza. Dar astăzi „ieşim în popor” nu pentru a lua parte la demonstraţii ci pentru a explica.

Mai mult, în Israel cooperăm cu alte mişcări sociale pentru a crea o reţea de conexiuni între oameni. Sunt multe organizaţii şi cercuri care pot coopera cu noi în proces. Participarea noastră este suficientă pentru a începe sprijinul de Sus.

Din partea a patra a lecţiei zilnice de Cabala 8/5/12, “Introducere la  Cartea Zohar”

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Noi avem în interiorul nostru, constant, două simţiri: una este „punctul din inimă” şi cealaltă este externă lui. Noi toţi vedem o lume „dublă”. Această percepţie ne este dată cu scop, astfel ca noi să fim capabili să ne corectăm pe noi înşine şi lumea.

Dacă tu ai vedea lumea unidimensional, ca un om obişnuit care percepe lumea doar la nivel corporal, atunci tu nu ai fi în stare să o gestionezi. Dacă în urcarea ta pe scara spirituală ai percepe doar forma spirituală, care este revelată la nivelul următor de fiecare dată, aceasta ar fi de asemenea o problemă, fiindcă tu nu ai fi în stare să serveşti drept legătură între lumea spirituală şi această lume.

Astfel, aceia care urcă scara spirituală, sunt dotaţi şi cu percepţia acestei lumi, ca „Şimon din piaţă”, şi cu percepţia lumii spirituale. Ei percep o dublă realitate, dar asta nu-i deranjează.

Până când este obţinută răscumpărarea completă a lumii din egoism, pe care noi trebuie să o aducem, adică corectarea finală, în care toate sufletele sunt conectate, noi vom continua să trăim în această lume.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 8/2/12

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

În viaţa noastră de zi cu zi, folosim constant exemple din ceea ce vedem în jurul nostru. În orice situaţie, instantaneu, subconştient sau chiar conştient, văd imaginea dintr-un film, sau altceva, şi o re-creez. Dacă nu aş fi văzut-o nu aş putea să o joc. Aş fi la nivelul de animal, adică numai la nivelul instinctelor. Orice este mai sus de instinct este împrumutat din afară, din societatea care mă înconjoară şi, de unde eu iau exemple.

Noi ar trebui să dăm unui om exemple atât de bune, astfel încât el să ştie în fiecare moment numai şi numai cum să se comporte pentru a fi în conexiune cu ceilalţi. El trebuie să primească o mulţime de exemple ca apoi să poată să le interpreteze: primul exemplu, al doilea şi al treilea.

Într-adevăr, noi aşa ne comportăm. În fiecare clipă jucăm un rol pe care l-am văzut undeva şi care a devenit un fel de model pentru noi: felul în care dormim, mâncăm, vorbim sau stăm. Singur, pe cont propriu, indiferent în ce situaţie, eu întotdeauna mă bazez pe aceste exemple exterioare.

Din „Discuţie despre educaţia integrală” 7/8/2012

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Atunci când analizăm sistemul de dezvoltare a copilului, stagiile sunt definite de la vârsta de zero la trei ani, de la trei la șase ani, etc. În relațiile din familie există de asemenea astfel de stagii?

Răspuns: Înainte de căsătorie, eu aș recomanda, cu tărie, ca toate fetele și toți băieții să urmeze cursuri speciale în care să studieze anatomia, fiziologia, psihologia și educația integrală. Le-aș acorda timp, nici o căsătorie fără diplomă. Lăsați-i să dezbată între ei, atâta timp cât vor.  

Este păcat de risipa de timp, resurse, energie și sănătate a oamenilor, pentru tentative nereușite de a întemeia o familie. Iar această risipă lasă urme.

Indiferent de interlocutor, toți cei cu care am stat de vorbă s-au simțit răniți, în special dacă au copii. Poți divorța, dar copiii rămân. Copiii consideră plecarea tatălui ca fiind o trădare. Chiar dacă acum petrece cu ei mai mult timp decât atunci când trăiau sub același acoperiș, chiar dacă le aduce cadouri, ei tot îl vor considera un trădător. Dar, dacă tatăl trăiește în familie, deși nu le dedică mult timp și chiar îi pedepsește, atunci el este tatăl lor

Este necesar să explicăm toate acestea tinerilor, să le arătăm scene din viața reală, astfel încât ei să poată simți totul. Atunci ei vor dezvolta o atitudine complet diferită față de uniunea în care intră.

Din “Discutie asupra educatiei integrale” 7/8/12

Filed under: Educatie, Educatie integrala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: În ce constau eforturile mele, dacă tot ceea ce trebuie să fac este să-i cer Creatorului să facă totul?

Răspuns: Iată în ce constau eforturile voastre: să revelaţi că “nu există nimic altceva în afara Lui”, că El se manifestă în toate, că El este primul și că El este ultimul, că lumea este plină de El și că doar noi, din întreaga lume, nu simțim această forță deoarece suntem ascunși.  

Exiști în mijlocul a ceva care lucrează, acționează, funcționează, dirijează totul, iar tu nu observi nimic din toate astea. Nu realizezi nimic și, în jurul tău, există doar întuneric și liniște. 

Așadar, ce ți-a mai rămas de făcut? În primul rând, să realizezi în ce sistem fascinant, perfect, trăiești, cum ești conectat la el și de faptul că poți participa, de pe acum, la conducerea lui, pentru ca, mai târziu, să participi din ce în ce mai mult, într-o asemenea măsură încât să te implici în lansarea acestui sistem integral. Dar, pentru moment, ești total detașat de ceea ce se petrece în el. Acest sistem te influențează, încet, încet, doar în scopul de a-ți susține existența.

Încearcă să-ți imaginezi acest tablou. Privește cu ce începi și ceea ce vei realiza. Astăzi, ești ca o muscă somnoroasă care plutește într-un colț întunecos din uriașul castel al regelui, fără să știe nimic despre el. Apoi ești trezit, treptat, până când te scoli, crești și înțelegi. Iar atunci Lumina se aprinde dintr-o dată și vei începe să vezi ce se petrece în jurul tău, așa cum se petrece în filme sau în basme.     

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 8/1/12, The Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Dacă trebuie să construim o nouă relaţie, care este mai mare decât plăcerea, aceasta înseamnă că încetăm să ne bucurăm?

Raspuns: Totul depinde de ceea ce-mi face plăcere. Trebuie să cerem plăcere, nu ar trebui să căutăm suferinţe. Dimpotrivă, ar trebui să ne bucurăm, dar din conexiune, aderenţă, iubire frăţească, iubirea Creatorului. Nimeni nu spune că trebuie să plângem.

Vasul nostru este o dorinţă de a primi plăcere care în mod constant cere şi se verifică pentru a vedea dacă a primit o împlinire sau nu. Eu lucrez cu un „ecran şi Lumina care se reîntoarce ” când îmi limitez dorința. Dar nu pot suferi din această restricţie, deoarece nu ar fi întreagă; nu ar fi starea corectă. Dacă suferi din cauza unei anumite acţiuni pe care ai efectuat-o, aceasta nu este o acţiune completă. Nu este o acţiune spirituală.

Te poate aduce în cele din urmă la acţiuni spirituale prin recunoaşterea răului, datorită căruia vei înţelege că trebuie să te schimbi. Dar ar trebui să ştii că nu este corect. O acţiune spirituală ar trebui să fie efectuată cu bucurie. Nu este durere în nicio mişcare sau în nicio treaptă spirituală, deoarece altfel nu este întreagă. Ştiu că am efectuat o acţiune spirituală, dacă am efectuat un act de daruire și primesc plăcere din faptul că dăruiesc. Este ca o mama care dăruiește copilului ei şi se bucură chiar mai mult decât copilul însuşi. Ar trebui să fie o plăcere în fiecare acţiune, deoarece Creatorul vrea să aducă plăcere fiinţelor create.

Apoi, vom începe să descoperim că în aceste acţiuni de dăruire este de 620 de ori mai multă placere. Acesta este motivul pentru care atat de multi oameni din istorie s-au torturat doar pentru a simţi Creatorul şi n-au ajuns la nimic. Ce-ar putea să simtă dacă au adus necazuri asupra lor? Aceasta nu este calea cea dreaptă.

Dimpotrivă, este ego-ul uman, care îți promite că te poți apropia de Creator în acest fel. Acesta este motivul pentru care există posturi tradiţionale şi restricţii în religii diferite. Până la urmă, religiile au fost create datorită ego-ului, după distrugerea Templului al doilea şi dispariţia spiritualității. Oamenii au fost lăsați în întuneric şi pentru mulți ani ei au perceput spiritualitatea din punct de vedere al ego-ului, al dorinţei de a se bucura.

Ego-ul înţelege doar placerea impură corporală. Aceasta înseamnă că acţiunea care îi este opusă este suferinţă. Deci, oricine se torturează şi se limitează din ce în ce mai mult, stând în aceeaşi poziţie toată ziua, meditând şi trăind cu un bol de orez este aparent drept.

Dar, în sens spiritual, este exact opusul; scopul este de a aduce plăcere fiinţelor create. Deci, dacă dorești să urmezi acest scop în fiecare acţiune pe care o faci, trebuie să ajungi la plăcere- dar numai din dăruire. Aceasta este partea cea mai grea. Până la urmă, cum mă pot bucura de dăruire dacă îmi este opusă? Aşa Lumina reformatoare vine şi mă corectează.

Este foarte simplu; doar ar trebui să menţinem în mod constant acest principiu. Nu există niciun loc pentru necazuri şi suferinţe, dimpotrivă, dacă aspirăm la conectare de la început, noi ar trebui să simțim că prin asta ajungem la viaţă şi plăcere. Acesta este motivul pentru care garanţia reciprocă este atât de importantă, deoarece permite fiecăruia să simtă cât de important este scopul, spiritul înalt, care este ca o gura de aer proaspăt.

Rezultă că plăcerea nu este doar permisă, dar este obligatorie! Plăcerea este un semn de progres. Nu există nici o interdicţie de a te bucura; întreaga ideea este modul în care te bucuri. Acum mă bucur de faptul că primesc pe contul altora şi îi rănesc, că domin pe cineva, îl asupresc şi mă simt deasupra lui: primesc o răsplată mare, dominare, o înţelegere. Trebuie să transform această plăcere în direcţia opusă: așa cum l-aș trata pe cel pe care îl iubesc – ca pe propriul meu copil sau ca  pe cineva care este aproape de mine.

Dacă aş trata un străin în acest fel, aș deschide un domeniu de studiu pentru mine – un loc unde pot vedea dacă mă schimb cu adevărat sau nu, dacă primesc plăcere din a-i ajuta pe alţii. Alții pot fi încă străini şi îndepărtați de mine, dar mă corectez şi, astfel, dăruiesc altora şi mă bucur din această dăruire.

Dacă nu mă bucur din asta, nu este considerată o acţiune spirituală. Intensitatea acţiunii se măsoară nu în funcţie de cât de mult dăruiesc altuia, dar în functie de cât de mult mă bucur de aceasta în dorinţele mele. Acesta este exact modul în care avansăm. Este un punct foarte important, în care toate clarificările au loc.
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala, 29/07/12 Shamati # 2

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→