Comentariu: Avem o listă scurtă de 30 de sfaturi de la Rabaş despre grup, pe care nu avem nicio șansă să le îndeplinim.

Răspunsul meu: Este corect că nu avem nicio șansă să le îndeplinim. Cu toate acestea, avem mijloacele pentru a face asta.

Desigur, nu am puterea să-mi subjug dorința de a primi în raport cu grupul, și prin urmare și în raport cu Creatorul. Care este diferența? Pur și simplu, în ceea ce Îl privește pe Creator, El este ascuns și pot cădea în autoamăgire, să mă înşel și să decid că sunt deja drept și că totul merge bine pentru mine.

Dar în raport cu grupul, lucrurile sunt mai clare. Și dacă întrebi despre asta acum, atunci poate că deja vezi că ești incapabil. Atunci ajungi la adevărata întrebare.

Omul nu găsește puterea sau dorința de a se uni cu grupul în interiorul său. El înțelege doar că în principiu, trebuie să o facă: asta este ceea ce scriu Cabaliștii, și aparent, dacă nu accept atunci nu progresez.

De aici vedem că ne aflăm, la fel ca poporul lui Israel la Muntele Sinai, în fața unei condiții: dacă nu faci asta ca un singur om cu o singură inimă, adică dacă nu te predai grupului, dacă nu dorești să realizezi această conexiune subjugându-te, ţi se va spune: “Aici va fi locul înmormântării tale.”

Nu este nevoie de nimic mai mult decât de acest acord reciproc. Spunând: “Vom face și vom auzi”, suntem de acord ca acest lucru să se întâmple. Și apoi se întâmplă.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Comentariu: După ce au chestionat 1,7 milioane de oameni din 164 de țări, psihologii americani au stabilit de câți bani are nevoie un om pentru a se simți fericit. Se pare că există un prag de venit, dincolo de care sentimentul de fericire începe să scadă.

Venitul ideal pentru un om este în medie, între 60.000 și 75.000 de dolari pe an. “Acum înțelegem”, spun cercetătorii, “că fericirea are o limită”.

Răspunsul meu: În realitate ei vorbesc despre limita fericirii pe care o pot cumpăra banii. Dar fericirea în sine nu are limită. Omul trebuie doar să echilibreze corect “pofta” și “mâncarea” atunci când există fericire dar lipsește doar puțin. Atunci totul se așază la locul lui.

Cât despre bani, ei sunt un instrument pentru a atinge obiective în lumea noastră materială. Pentru un obiectiv spiritual în lumea superioară, este nevoie de un alt tip de bani. Acolo, banii se transformă într-un mijloc de elevare, un mijloc de dăruire. Aceasta este adevărata simţire a vieții.

Un om bogat în spiritualitate este cel care are în mod constant oportunitatea de a-i împlini pe ceilalți, în măsura conexiunii sale cu Creatorul.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman”, 27.08.2024

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cum ai puterea și răbdarea de a răspunde acelorași întrebări care ți se pun iar și iar?

Răspuns: În primul rând, există o mare iubire pentru omul care întreabă sincer și vrea să crească. Nu înțelege, și prin urmare, întreabă din nou. Tot nu înțelege și întreabă încă o dată.

Altora li s-ar putea părea că este aceeași întrebare repetată. Dar nu este deloc așa! Fiecare dintre voi poate pune aceeași întrebare, totuși, treziți în mine dorinţe complet diferite, deficiențe diferite de împlinit.

Dacă sunt singur, nu am nimic de spus. Am nevoie absolută de un public și de o întrebare care vine de la oameni. Vin la o prelegere, simt publicul, și în acel moment știu ce să spun.

Uneori urc pe scenă în fața a mii de oameni, și până în ultimul moment este ca și cum aș fi într-o ceață și nu știu ce voi spune. Pot răsfoi cărți înainte, pot planifica subiecte pentru prelegere, dar nu pot spune niciodată dinainte despre ce voi începe să vorbesc.

Apoi dintr-o dată, are loc contactul cu publicul și asta este tot, le-am surprins nevoia, dorința și lucrez cu această dorință.

Așadar, atunci când mii de oameni îmi pun aceeași întrebare, fiecare este condus de o dorință diferită. Percep dorința unuia, a altuia și a unui al treilea, simt că vine dintr-un loc diferit și de aceea nu mă irită. Pentru că de fiecare dată este ca și cum îmi vine o întrebare nouă.

Din Lecția zilnică de Cabala din 25.03.2010, Scrierile lui Baal HaSulam “Introducere la Prefață la Înțelepciunea Cabala”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Discuții despre Treptele Scării, partea 131

How Are the States of Male and Female Felt Before the Barrier?

The myriad spiritual discernments RABASH writes about exist within us as a copy. Even before the barrier, we can imagine various spiritual states. True, they exist only in imagination, but we already experience certain subtle sensations. We do not yet have full feelings, and what we imagine is inaccurate, but there is some shadow of truth.

In other words, within the point in the heart, there is already some volume, a space for each concept, sensation, and for the relationships between them. There is a certain distance, a kind of hollow, between every definition inside the point in the heart. We can sense that something belongs to the right side, and something else to the left side. One thing feels a bit closer, another more distant. We have an inner sensation corresponding to these, though not yet a real feeling, only a slight sensitivity, as if we can “smell” the real thing. Due to the breaking of the vessels, there are sparks left within, which allow some form of sensing.

How can we feel something through the sparks? If we work with the point in the heart, we attract various surrounding lights around ourselves. The light that comes during the study is not uniform; it carries many possibilities according to the vessel. It is simple light (Ohr Pashut), not inner light (Ohr Pnimi) or surrounding light (Ohr Makif) in the full sense, but a subtle illumination that constantly surrounds us. Depending on how we work with the point in the heart, how we develop it and make discernments within it, the surrounding light acts differently on these discernments time after time.

Even though this light is not yet like the clear inner light NRNHY (Nefesh, Ruach, Neshama, Haya, Yechida), which is distinctly tied to specific degrees like Hassadim, Hochma, and so on, it nonetheless contains nuances and shades. Therefore, it not only develops sensitivity within the point in the heart, but it also causes it to swell, and prepares it for the growth of future organs, like a seed cell. We can have a certain sensitivity that within this seed cell are tiny points, minuscule seeds, from which the future body of the soul will develop. Even before the barrier, we can have such sensitivities.

Of course, it is still just a seed, a drop. We must therefore prepare ourselves toward this drop, wishing for it to develop organs and different parts and relations toward the Creator. The organs—“hand,” “foot,” “liver,” “head,” etc.—represent different relationships arising from our various desires toward the Creator. We wish for it to be so, but do not yet find those desires and discernments within us, yet we still search for them and seek how we can relate to the Creator through them.

When we complete this search, this effort (when exactly is in the hands of the Creator), only then does the Creator give His response: He revives the seed, and it begins to develop. In other words, we must do half the work through our own efforts, and after dedicating all of our effort and completing our share, which is called “filling our measure,” we then receive from above.

Cum sunt resimțite stările de Masculin și Feminin înainte de barieră?

Imensitatea numerelor de discernăminte spirituale despre care scrie Rabaş, există în noi ca o copie. Chiar și înainte de barieră, ne putem imagina diverse stări spirituale. Este adevărat, ele există doar în imaginație, dar experimentăm deja anumite simțiri subtile. Încă nu avem simţiri depline, iar ceea ce ne imaginăm este inexact, dar există o umbră de adevăr.

Cu alte cuvinte, în punctul din inimă, există deja un anumit volum, un spațiu pentru fiecare concept, simțire și pentru relațiile dintre ele. Există o anumită distanță, un fel de gol, între fiecare definiție din interiorul punctului din inimă. Putem simți că ceva aparține părții drepte, iar altceva părții stângi. Un lucru se simte puțin mai aproape, altul mai îndepărtat. Avem o simțire interioară corespunzătoare acestora, deși nu este încă un sentiment real, doar o ușoară sensibilitate, ca și cum am putea “mirosi” lucrul real. Datorită spargerii vaselor, au rămas scântei înăuntru, care permit o formă de simțire.

Cum putem simți ceva prin scântei? Dacă lucrăm cu punctul din inimă, atragem diverse lumini înconjurătoare în jurul nostru. Lumina care vine în timpul studiului nu este uniformă; ea poartă multe posibilități, în funcție de vas. Este lumină simplă (Or Paşut), nu o lumină interioară (Or Pnimi) sau lumină înconjurătoare (Or Makif) în sens larg, ci o iluminare subtilă care ne înconjoară constant. În funcție de modul în care lucrăm cu punctul din inimă, de modul în care îl dezvoltăm și facem discernăminte în interiorul lui, lumina înconjurătoare acționează diferit asupra acestor discernăminte, de fiecare dată.

Chiar dacă această lumină nu este încă precum lumina interioară clară NRNHY (Nefeş, Ruach, Neşama, Haya, Yechida), care este legată distinct de grade specifice precum Hasadim, Hochma și așa mai departe, ea conține totuși nuanțe și umbre. Prin urmare, nu numai că dezvoltă sensibilitatea în punctul din inimă, dar îl face și să se amplifice și îl pregătește pentru creșterea organelor viitoare, precum o celulă sămânţă. Putem avea o anumită sensibilitate, aceea că în interiorul acestei celule sămânţă există puncte minuscule, semințe minuscule, din care se va dezvolta viitorul corp al sufletului. Chiar și înainte de barieră, putem avea astfel de sensibilități.

Desigur, este totuși doar o sămânță, o picătură. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru această picătură, dorindu-ne ca ea să dezvolte organe și diferite părți și relații față de Creator. Organele – “mâna”, “piciorul”, “ficatul”, “capul” etc. – reprezintă diferite relații care decurg din diversele noastre dorințe față de Creator. Ne dorim să fie așa, dar încă nu găsim acele dorințe și discernăminte în noi, totuși le căutăm și cercetăm cum ne putem raporta la Creator prin intermediul lor.

Când finalizăm această căutare, acest efort (atunci când suntem exact în mâinile Creatorului), abia atunci Creatorul își dă răspunsul: El reînvie sămânța și aceasta începe să se dezvolte. Cu alte cuvinte, trebuie să facem jumătate din muncă prin propriile noastre eforturi, și după ce ne dedicăm tot efortul și ne completăm partea, ceea ce se numește “a ne împlini măsura”, primim apoi de sus.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

  Arvut  este o forță care oferă omului capacitatea de a se anula pe sine, adică de a-și supune dorința de a primi și acceptă opinia grupului.

Întrebare: Dar cum poate să ajungă omul la Arvut fără a efectua mai întâi anularea?

Răspuns: În mine și în grup nu există puterea de a accepta această forță numită Arvut. Dar prin efortul nostru, menit să îl facă să se întâmple, atragem lumina înconjurătoare de sus, asupra noastră.

De unde o atragem? Din acea stare în care suntem deja uniți unii cu alții la sfârșitul corectării, fie că ne aflăm în prima sau a treia etapă. Prin dorința noastră, lumina înconjurătoare vine tocmai de acolo. Și numai cu ajutorul ei începem să ne ridicăm.

Bineînțeles, nici în individ, nici în grup nu există o astfel de forță. De aceea vorbim despre o “pregătire” ca acest lucru să se întâmple, iar apoi lumina strălucește de acolo.

Întrebare: Arvut înseamnă că suntem garanți unii pentru alții prin Creator?

Răspuns: Desigur, Arvut este dat de Creator. Aceasta este ceea ce distinge un grup care avansează spre corectare, de un grup care poate semăna cu Sodoma sau cu alte tipuri de comunități.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Arvut (garanţia reciprocă) are loc atunci când fiecare om dorește cu pasiune să se întoarcă la starea corectată. Aceasta înseamnă să fii conectat cu ceilalți ca un singur om cu o singură inimă.

Cabaliştii ne sfătuiesc să ne implicăm în studiu, diseminare și muncă în grup cu intenția de a atrage lumina înconjurătoare, de a avansa și de a ne apropia de Creator. Toate acestea se fac exclusiv pentru a câștiga putere și corectări personale pentru a ne integra cu ceilalți și a forma un Kli (vas) unit.

Nu avem nimic altceva la care să ne gândim decât la corectarea Kliului. Corectarea acestuia înseamnă conexiunea cu celelalte părți ale sale. Lumina este în repaus absolut și doar Kli-ul trebuie corectat.

Rezultatul muncii noastre personale ar trebui să fie includerea în Kli-ul general și să devenim o parte inseparabilă a acestuia, unde fiecare este inclus în fiecare și fiecare în toţi. Când ajung la necesitatea de a realiza cu precizie acest lucru, se numește avansarea mea personală.

Iar corectarea generală se realizează prin conexiunea tuturor. Trebuie să fim de acord cu acest lucru, deoarece prin implementarea practică a Arvut, devenim un Kli în care lumina să locuiască. Lumina începe să se dezvăluie în noi. Aceasta se numește traversarea Machsomului (barierei), și în măsura în care Arvut se extinde între noi, dezvăluim grade spirituale.

Cu cât Kli-ul devine mai unit, cu cât mai multe părți i se unesc, cu atât dorința este mai mare, ego-ul din el crește, și în același timp, Arvut, includerea reciprocă și devotamentul unul față de celălalt, cresc, iar Kli-ul devine mai puternic și mai eficient în intenția sa de dăruire.

Apoi, o lumină mai mare este revelată în el, lumină care este definită ca grade spirituale în ascensiune.

Ce înseamnă ascensiunea? Nu există mișcare în sus și în jos! Când dezvăluim din ce în ce mai mult dorința de a primi între noi, și pe acest fundal, dezvăluim unitatea, Arvut, aceasta este ceea ce creează Kli-ul.

Din Lecția Zilnică de Cabala 06/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția Reciprocă)”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Din ceea ce scrie Baal HaSulam în articolul “Arvut (Garanţie reciprocă)”, se pare că spiritualitatea este transmisă genetic. Odată, datorită meritelor strămoșilor, fiii lor au primit-o, iar acum și noi o primim. Ce înseamnă “meritul strămoşilor”? Este ceva transmis prin gene?

Răspuns: Atracția către spiritualitate nu este ereditară. Se afirmă clar, că Tora nu este moștenită. Deci, care este meritul strămoșilor?

Meritul lor înseamnă că în cadrul unui mare Aviut (grosime a dorinței egoiste), există scântei prin care chiar și omul cufundat în egoism profund simte o atracție către ceea ce se află deasupra egoului.

Dacă un suflet se află într-o stare de Aviut de gradul zero (Aviut de Şoreş), se simte în mod natural atras de spiritualitate, de Creator, de adeziune, de străduința pentru garanție reciprocă, pentru conexiune. De unde vine acest lucru? Din apropierea de lumini a calităților Kelim (vaselor).

În acest caz, nu sunt necesare acțiuni prealabile sau limitări speciale, deoarece este clar că în astfel de condiții primim Tora, viața spirituală și atingem dăruirea, care este simțită ca ceva special și exaltat într-un vas pur.

Dar când Kli-ul (vasul) are un grad ridicat de Aviut, adică dorința omului de a primi este mai dezvoltată, devine dificil de înțeles cum ar putea dăruirea să umple Kli-ul și să-i aducă satisfacție. Este greu de imaginat că respectarea Arvut – ieșirea din sine pentru a-l servi pe celălalt, pentru a te uni cu celălalt, pentru a te conecta în mod specific cu vasele lor pentru a le umple în locul propriilor dorințe – ar putea fi ceva bun sau elevat. Într-un Kli grosier, acest lucru nu este simțit ca ceva real.

Totuși, dacă acest Kli grosier este rezultatul dezvoltării vaselor “purificate”, atunci conține o parte pură, care a fost cu adevărat aproape de lumină și a îndeplinit condiția Arvut la nivelul de Aviut zero.

Și chiar dacă Kli-ul are acum un Aviut de gradul întâi (Aviut Alef), acesta are totuși o bază fundamentală numită “străbunii din interiorul său”. Omul poate fi trezit prin anumite acțiuni, sau alternativ, suprimat, ca și cum s-ar întoarce la Aviut zero.

Asta înseamnă “a folosi meritul strămoșilor”.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 08/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Fara categorie | Add Comment/Ask Question→

Discuții despre Treptele Scării, partea 130

Cum putem fi preocupați de îmbunătățirea societății?

Oricât de mult depinde de noi, trebuie să ne pregătim și să acționăm. Trebuie să fim sensibili la ceea ce se întâmplă printre prietenii noștri. Poate că tot ceea ce le lipsește este deja acolo printre ei, dar ei nu văd sau nu simt, ca o pisică plimbându-se printre picioarele oamenilor, inconștientă de stările schimbătoare din jurul ei. Prin urmare, înainte de orice altceva, trebuie să ne trezim sensibilitatea faţă de tot ceea ce se întâmplă în societatea noastră, să fim impresionați de prietenii noștri și să nu-i respingem.

Trebuie să ne asigurăm că receptorii noștri senzoriali sunt foarte sensibili la lucrurile care pot trezi admirație pentru societate. Pentru a realiza acest lucru, ar trebui:

1) Să ne trezim citind texte cabaliste, ascultând muzică cabalistă și așa mai departe.

2) Să cerem societății ca în ciuda sensibilității noastre, prietenii să “performeze” pentru noi, adică să acționeze într-un mod care să ne stimuleze simțurile, astfel încât să le putem percepe acțiunile prin simțuri, să îi vedem și să îi auzim și ca prietenii să nu rămână ca niște oameni drepți ascunși. Făcându-le acțiunile vizibile, putem fi impresionați de ele.

Într-adevăr, acest exerciţiu este oarecum o minciună, dar prin această minciună atingem scopul. Prin urmare, nu contează dacă oamenii acționează unii în fața altora. În iudaism și în hasidism, este obișnuit ca fiecare să-i demonstreze prietenului său cum se roagă și cum se comportă, deoarece învață unii de la alții în mod corespunzător. Cu toate acestea, în Cabala, acest lucru se face pentru a atinge o stare interioară.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Pe lângă munca spirituală, care nu poate fi verificată, ce ar trebui să facem: să ne gândim la garanția reciprocă, să vorbim despre asta?

Răspuns: Să vorbim despre asta, să verificăm și să măsurăm în ce măsură avansează fiecare în înțelegerea faptului că, sub influența grupului și a Forței superioare, odată cu urcările și coborârile, simţirea se trezește din ce în ce mai mult în om: a nu se gândi la sine este posibil. Omul va deveni liber să se gândească la ceilalți.

Întrebare: Dacă vorbim despre asta tot timpul, nu se va devaloriza?

Răspuns: Nu se va devaloriza pentru că este în fața noastră. Mai mult, nu este vorba de un scop îndepărtat (corectare finală sau adeziunea noastră la Creator), ci de o pauză din dorința de a primi numită ieșirea din Egipt. Aceasta este prima acțiune; prin îndeplinirea ei, intrăm în spiritualitate.

Se spune că nu este nici un înger, nici un mesager, ci Însuși Creatorul care conduce poporul Israel afară din Egipt. Trebuie să ne unim, să găsim forța lui Moise în noi, care va putea vorbi cu Faraonul nostru, să ne convingă, să simțim că suntem în sclavie, în întuneric și să ne dorim ca Forța superioară să ne influențeze și ca Creatorul să ne conducă afară din Egipt. Toate acestea sunt procesul prin care obținem garanția reciprocă.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce este “vocea interioară”, “mâna călăuzitoare a Creatorului”?

Răspuns: Sursa gândurilor corecte într-un om – să o numim “reprezentantul Creatorului în interiorul omului” – este punctul din inimă. Se numește “o parte a Creatorului de sus”, o scânteie care a căzut în vas ca urmare a sfărâmării sufletului.

Înainte de sfărâmarea sufletului global, lumina, scânteile și vasele existau într-o stare corectată: dorința de a primi cu un ecran și lumina care îl umplea. Dar când s-au sfărâmat, s-au amestecat; luminile s-au ridicat în sus către sursă, acolo unde locuiește sufletul, în timp ce vasele și scânteile au căzut jos.

Prin urmare, omul are sarcina de a dezvălui scânteia care există în el. Când aceasta începe să se manifeste într-un om, trebuie să procedeze cu acea scânteie ca și cum ar lua o mică lumânare într-un spațiu întunecat, gol, vast, al dorinței de a primi și să înceapă să descopere cine și ce este, să se examineze, dar numai cu această lumânare, cu această scânteie.

Și apoi, treptat, omul găsește o modalitate de a se menține cu ajutorul acestei lumânări în mijlocul tuturor celor 620 de dorințe spulberate, care alcătuiesc spațiul întunecat al sufletului, până când este capabil să le conecteze la lumânare, așa ca uleiul la o lampă, astfel încât din lumânare să se poată răspândi o flacără prin întregul suflet.

Acest lucru se numește “întunericul va străluci ca lumina”.

Baal HaSulam dă exemplul unui fitil și al uleiului care produc lumină. Când Aviut (grosimea dorinței) se alătură acestei scântei, se aprinde un foc adevărat, deoarece se transformă într-o intenție de dragul dăruirii, dându-i aceeași natură ca lumina, transformând Aviut (grosimea) în Zakut (puritate).

[344228]
Din prima parte a Daily Kabbalah Lesson 14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam-“Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→