Cabalistii pun accent pe grup, iar intreaga activitate spirituala este bazata pe aceasta notiune. Asta pentru ca grupul este metoda, instrumentul pentru atingerea Luminii. Este baza, sursa Luminii in lumea noastra.

Lumina este singurul lucru care functioneaza. Face totul, trezeste toate dorintele. Deci, daca dorim sa schimbam realitatea, avem nevoie de Lumina care straluceste in directia obisnuita, dar ii putem adauga eforturile noastre pentru a-i accelera dezvoltarea.

Daca dorim sa fim maestrii in arta spirituala, Lumina trebuie sa devina metoda, instrumentul din mainile noastre, si care face schimbarile. Putem atrage Lumina care Reformeaza doar in grup. De aceea acesta este scopul grupului, mediului, sa revelam Lumina cuprinsa in el si sa ii permitem sa actioneze asupra noastra si a intregii lumi. Iar Lumina este revelata in lumea noastra prin intermediul grupului.

Directia in care actioneaza Lumina depinde de noi. Nu ii putem schimba influenta; putem doar accelera dezvoltarea noastra, putem face ca Lumina sa straluceasca mai puternic decat o face in mod obisnuit. Cu alte cuvinte ii putem doar creste viteza.

Totusi, schimband viteza inseamna ca suntem de acord cu actiunile sale si ca ne schimbam atitudinea  in ceea ce priveste dezvoltarea. Apoi, dezvoltarea va inceta sa mai fie fortata si nedorita; nu va mai avea loc sub presiunea evolutiei. In schimb ne vom dezvolta conform dorintei si aspiratiei noastre de a avansa.

In acest fel munca de grup devine munca principala de care depinde revelarea Luminii, a Creatorului si a vitezei de evolutie. Nu conteaza ca nu intelegem in ce directie ne dezvoltam si ce trebuie sa cerem. Pentru ca, odata ce Lumina se manifesta, va explica si lumina totul pentru noi, clarificandu-ne gandurile si dorintele, intorcandu-ne in directia corecta.

Depindem in totalitate de Lumina. De aceea depindem de construirea unui mediu, a grupului. Pentru ca acesta este singurul lucru pe care il putem face.

In viata de zi cu zi, ne dezvoltam in directia obligatorie, si nimeni nu ne intreaba unde, cum si de ce ar trebui sa ne intoarca. Noi pur si simplu ne intoarcem cum trebuie, fara sa realizam asta. Lumina de asemenea se intoarce in lumea noastra intr-un mod ascuns si se arata in lumea spirituala. Singura diferenta este daca intelegem asta.

In lumea spirituala actionam pentru ca suntem de acord sa o facem, si vrem ca Lumina sa faca toata lucrarea cu noi. Sa o lasam sa faca cu noi ce vrea. Suntem gata pentru asta, si ne anulam pe noi insine in fata actiunilor sale.

In lumea noastra, fiecare persoana se anuleaza in fata actiunii Luminii, chiar daca nu inteleg sau nu realiza, ca si copilul care se joaca si crede ca i s-a dat toata libertatea din lumea asta.

Nu am libertate in lumea spirituala, dar stiu deja ca nu sunt liber si sunt de acord cu asta. Totusi ne este data libertatea de a alege la mijloc, intre lumea aceasta si lumea aceea, in asa numitul „al treilea mijloc al  Tifferet”, pentru ca sa alegem in mod constient sa fim sub influenta Luminii.

Cu alte cuvinte, aici raman intotdeauna independent, cu toate ca nu credem ca asta este conditia pentru libertatea noastra – sa luam decizia de a ne aseza sub influenta Luminii care Reformeaza. Nu intelegem care este scopul libertatii noastre – in masura in care nu intelegem ce inseamna sa fii liber. Existam intr-un intuneric absolut si suntem controlati de Sus.

In lumea spirituala existam de asemenea si in Lumina care ne controleaza, dar aici, in Klipat Noga, la mijlocul dintre fortele sanctitatii si impuritatii, ne construim calea din toate aceste stari, punctele libertatii care, unul dupa altul se adauga si formeaza o linie. O urmam in libertate absoluta si in acelasi timp cu adeziunea absoluta si asemanare cu Creatorul, ceea ce este greu de inteles acum.

Toate acestea sunt analizate si realizate in grup, in societate.

From the 1st part of the Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 10/30/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Stiri (de la Euronews) „Reactia pietelor din intreaga lume de la inceputul acestei saptamani este departe de a fi linistitoare, ne avertizeaza expertii. Dincolo de Atlantic, US si UE fiecare spun ca ceilalti ar trebui sa se grabeasca si sa se hotarasca. In jocul de-a fi chit, sunt implicate si alegerile.

Ca sa il citam pe Obama: „Deci ei trec printr-o criza financiara care ingrozeste lumea si incearca sa ia decizii responsabile, dar acele actiuni nu au fost atat de rapide pe cat ar fi trebuit.”

„Barack Obama se afla deja in campania de realegeri, si cateva state Europene se pregatesc de alegeri, de exemplu Spania, Franta, Germania si Italia. Sa fie de acord cu impartirea responsabilitatii pentru criza, nu este ideea niciunuia pentru a castiga alegerile. In toate aceste state mentionate, anchetele publice nu dau bine pentru guvernele aflate la conducere.

„Un alt lucru pe care americanii si europenii il au in comun este ca datoria lor publica este in afara liniei fara o retea de siguranta – la vedere – fiecare cu cota-parte din datoria publica detinuta de bancile straine.

„Nu-i de mirare ca fiecare parte vrea ca celalalt sa isi puna casele in ordine, si de ce tarile UE din cauza talentelor de buni gospodari pe care le au vor ca fiecare sa isi dovedeasca inflacararea.

„Laureatul premiului Nobel in economie Paul Krugman a spus: „Daca privesti situatia actuala, nu exista mari diferente intre Statele Unite si Europa: iar in termenii politicii actuale, aceasta convergenta este din pacate o convergenta a lucrurilor neplacute: austeritate fiscala, bani putini…iar rezultaul va fi dezastruos de ambele parti ale Atlanticului.”

Comentariul meu: Aceleasi probleme, aceleasi solutii. Dar fiecare incearca sa dea vina pe celalalt. Toti inteleg ca nu este solutie. Vom astepta pana cand se intorc spre Cabala.

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→

Parere: (Immanuel Wallerstein, sociolog, istoric si analist in sistemul mondial): „In Stadiul intai – primele cateva zile – miscarea a fost plina de indrazneti, majoritatea tineri, persoane care incercau sa demonstreze. Presa i-a ignorat in totalitate. Apoi niste politisti s-au gandit ca daca folosesc putina forta vor opri demonstratia. Au fost filmati, iar filmul a invadat      YouTube.

„Asta ne-a adus la Stadiul al doilea – publicitatea. Presa nu a mai putut ignora demonstratia. Asa ca presa a incercat amabilitatea. Ce stiau acesti nebuni, tineri ignoranti (si cateva femei mai in varsta) despre economie? Au avut vreun program pozitiv? Au fost „disciplinati?” Demonstrantii, ni s-a spus, vor fi linisti repede. Ceea ce presa si puterea nu au luat in calcul (niciodata nu invata) a fost ca tema protestului a avut ecou si a prins peste tot. Oras dupa oras „ocupari” asemanatoare au avut loc. Someri de 50 de ani au inceput sa se alature. La fel si celebritatile. Au facut uniuni, incluzandu-l nu mai putin decat pe presedintele de la AFL-CIO. Presa din afara Statelor Unite a inceput de acum sa urmareasca evenimentele. Intrebati ce vor, demonstratii au spus „dreptate”. Acesta a inceput sa semene a raspuns plin de insemnatate pentru din ce in ce mai multi oameni.

„Asta ne-a adus la Stadiul al treilea – caracterul legitim. Reputati academicieni au inceput sa sugereze ca atacul la „Wall Street” a fost justificat. Dintr-o data, vocea principala a respectabilului The New York Times, a scos un editorial in 8 Octombrie in care spunea ca protestatarii au avut intr-adevar un „mesaj clar si recomandari specifice pentru economie”, si ca miscarea a fost „mai mult decat o revolta a tinerilor”.

„Miscarea a devenit respectabila. Iar odata cu respectabilitatea a venit si pericolul – Stadiul al patrulea. A ajuns un protest major si a trebuit sa infrunte doua amenintari majore. Una este organizarea  unei contrademonstratii a aripii drepte…  Miscarea Occupy Wall Street trebuie sa fie pregatita pentru asta si sa se gandeasca cum se va descurca sau cum o va stapani.

„Dar cea de-a doua si cea mai mare amenintare vine chiar de la succesul miscarii. Pe masura ce atrage mai mult succes, isi creste si diversitatea de puncte de vedere printre protestatari. Problema este asa cum este de fiecare data, cum sa evite Scylla de a fi legat de un cult cu care va pierde pentru ca este prea limitat, si de Charybdis de a nu avea coerenta politica pentru ca este prea general. Nu exista o formula simpla cu care sa eviti trecerea dintr-o extrema in alta. Nu este simplu.

„In ceea ce priveste viitorul, este posibil ca miscarea sa fie din ce in ce mai puternica. Ar putea face doua lucruri: sa forteze un termen scurt pentru restructurarea a ceea ce guvernul incearca sa faca pentru a reduce durerea pe care oamenii o simt acum atat de acut; si transformarea pe termen lung a modului in care largi segmente ale populatiei americane sa gandeasca la realitatile crizei structurale ale capitalismului si transformari majore geopolitice care au loc, pentru ca acum traiesc intr-o lume multipolara.

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→

Pregătirile din sufletele noastre sunt numite „meritul strămoşilor”. Sunt oameni care îşi împlinesc alegerea lor liberă şi folosesc meritul strămoşilor, dar numai în chestiunile corporale zilnice.

Dacă un om este mai pregătit, el începe să ridice aceste merite la un nivel moral, la etică. Sunt oameni care au avansat deja la întrebări despre sensul vieţii şi scopul ei. Dar sunt oameni care au început să se întrebe despre chestiuni şi mai interioare ale vieţii lor: cine îmi dă viaţă, cine îmi conduce viaţa, cum pot să văd scopul şi să particip la el?

Un om începe să simtă că viaţa curge independent de el, că nu poate ţine viaţa, simţi rostul ei, sau cine o conduce. Viaţa curge prin el, dar el nu o poate înţelege şi asta îl deprimă.

Aşa că el începe să caute şi căutarea devine centrul vieţii lui. Astfel, el găseşte meritele strămoşilor şi pregătirile care au fost făcute în interiorul lui. El înţelege că trebuie să le dezvăluie: pentru a descoperi forţele sufletului care au acţionat în el în secret şi l-au condus fără a cere consimţămâtul său. Începe să simtă că toate pregătirile au fost făcute pentru a-i permite lui să ajungă la rădăcina lui, adică la strămoşii însăşi.

Fiecare om poate ajunge la rădăcina sufletului său şi totul a fost făcut pentru trezirea sa. Când ajunge mai aproape de rădăcină, el obţine prin ea întregul sistem, şi în sistem el descoperă Forţa Superioară, Creatorul.

Apoi, el înţelege că toată coborârea din Lumea Infinitului în jos, în această lume, toate pregătirile care au fost făcute în rădăcina sufletului, este munca strămoşilor. Acum, când omul a obţinut propria lui realizare, el ajunge la nivelul strămoşilor şi se încorporează în ei după cum e spus: „Când acţiunile mele se vor compara cu acţiunile strămoşilor mei”.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/25/2011 „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Pregătirea a fost deja făcută de Sus, de partea naturii, a Creatorului, pentru fiecare om, în funcţie de rădăcina lui sufletească, astfel încât să fie capabil să se conecteze cu celelalte suflete, să corecteze ruperea şi să ajungă la corectarea individuală. În acest fel, fiecare din noi împlineşte toate pregătirile făcute pentru el sau ea, incluse în rădăcina sufletului său.

În funcţie de aceste pregătiri preliminare, oamenii se regăsesc pe ei înşişi în diferite situaţii: unul s-a trezit pentru spiritualitate mai mult, altul mai puţin, şi sunt aceia care nu s-au trezit deloc.

Nu are nicio importanţă dacă între timp omul s-a îngrijorat numai de dorinţele corporale, sau s-a pierdut în ideile imaginare despre spiritualitate care l-au scos de pe drumul adevărului, sau este mai aproape de munca spirituală, sau este deja pe traseul corect şi a început să urce pe scara spirituală. Ne sunt date fiecăruia aceleaşi condiţii care au fost pregătite iniţial de Sus. Ele au fost create ca rezultat al coborârii lumilor, al ruperii dorinţelor şi a încorporării uneia în alta. Astfel, fiecare om, în fiecare moment dat are alegere liberă.

Sistemul lumilor superioare curg din Lumea Infinită şi prin Lumea Adam Kadmon şi prin spargerea vaselor ajung în Lumea de Aţilut creând Lumile BYA. Apoi, Adam HaRişon (Primul Om), sufletul general, partea internă a Lumilor BYA, dorinţa internă a întregii creaţii, se naşte în ele.

Apoi, Adam HaRişon este de asemenea spart şi toate părţile lui au fost interpătrunse. Dorinţele de primire şi dorinţele de dăruire, Galgalta Ve Einaim şi AHP, sunt încorporate una în alta şi cad. Toate acestea se întâmplă ca să permită cele mai bune condiţii de muncă.

Când procesul de încorporare reciprocă a sufletelor este complet (despre care ne-a spus Ari la timpul său), începe corectarea lumii. Astfel, noi vom îmţelege că toate aceste evenimente din lume sunt numai ca rezultat al lipsei noastre de corectare, al ratării exercitării alegerii libere la timp şi refuzului nostru să folosim condiţiile pregătite pentru noi înainte.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/25/2011 „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Lectia zilnica, Libera alegere, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cum poţi să explici oamenilor că e indicat să se conecteze cu ceilalţi dacă nu se vede niciun rezultat practic încă. E o nebunie să munceşti fără să vezi niciun rezultat.

Răspuns: Desigur, înţelepciunea Cabalei nu spune că trebuie să acţionăm fără niciun combustibil şi fără rezultate. Trebuie să creăm un astfel de mediu, o astfel de societate care să aprovizioneze omul combustibil pentru dăruirea lui. Mediul trebuie să mă impresioneze astfel încât eu să pot  să mă alătur lui şi să mă bucur să-i dăruiesc. Societatea este cea care trebuie să mă aprovizioneze cu puterea necesară pentru asta.

Deci, cum creez o astfel de societate? Este treaba noastră. Noi, un procent din umanitate, va trebui să creăm un mediu pentru noi şi pentru întreaga lume şi să punem astfel de valori interioare în el, încât să-l facă pe un om să vrea să îi servească pe ceilalţi şi să fie satisfăcut că face asta. Nu e greu de făcut, din contră, un om va vrea să dăruiască, îi va plăcea şi toată lumea îl va respecta pentru asta. Aceasta este o recompensă mai mare decât orice alt bonus. Până la urmă, această recompensă este transmisă spiritual, în afară de aprecierea şi respectul mediului.

Astfel, omul primeşte combustibilul care îl face fericit în fiecare moment al dăruirii mai mult decât se bucură azi de primire. Mai mult, îl încurajează să investească în societate şi mai mult. Este folositor; omul imediat simte cât de bine este. Lumina Spirituală este Lumina plăcerii care se răspândeşte în interiorul dăruitorului când dăruieşte. De aceea înţelepciunea Cabalei nu te lasă gol, ci din contră, te umple cu plăcere în timpul acţiunii.

Poţi să întrebi de intenţie, dar referitor la mase această întrebare este irelevantă în acest moment. În acelaşi timp este vorba despre o intenţie egoistă, de „Lo Lişma” (e pentru sine). Societatea poate obliga un om să dăruiască, nu prin forţă, ci prin starea de spirit generală.

Noi facem multe lucruri în viaţă pentru a câştiga respectul celorlalţi. Eu fac eforturi mari şi pierd mulţi bani pentru asta. Ia de exemplu garderoba mea: cine are nevoie de toate astea? Eu nu, dar e tributul meu pentru normele general acceptate. Nu pot să-mi cumpăr o maşină ieftină care să nu ceară ani mulţi de muncă pentru a putea fi plătită? Dar eu aleg un brend prestigios ca să-mi fac vecinii invidioşi.

Este la fel în tot ceea ce fac, fie că-mi cumpăr un apartament sau mă însor, am copii sau orice alt detaliu din viaţa noastră. Numai dacă am fi ştiut calculele reale… eu totdeauna recunosc valorile mediului. Sunt înrobit de ceilalţi. Uitaţi-vă cum ne influenţează televiziunea: mă forţează să cedez oricui vrea să facă profit pe socoteala mea.

Dăruiesc eu cumpărând aceste produse şi servicii? Ele doar mă ruinează. Mă gândesc totdeauna cum să investesc banii, dar în ce îi investesc? Dacă aş fi ştiut cum să dăruiesc societăţii şi întregului sistem general, m-aş fi bucurat de asta, aşa cum mă bucur când umplu dorinţa egoistă a jonglerilor care fac profit pe cheltuiala mea. Aş investi în mediul meu şi el m-ar răsplăti susţinându-mă când mă simt slab şi aprovizionându-mi familia cu toate cele necesare…

Ce avem noi de la magnaţii care ne storc astăzi? Nimic! Deschideţi ochii şi vedeţi ce se întâmplă în lume. Nouăzeci şi nouă la sută din eforturile noastre sunt irosite pe dorinţele egoiste ale mediului. Într-o societate de garantare reciprocă însă, tu ai putea servi mediul din jur care este construit pe ideea de egalitate. Te-ai putea simţi în securitate şi pace şi ai avea un răspuns cald şi prietenos din partea ei.

Este greu de imaginat cu mintea şi cu inima noastră cât de destructivă este situaţia prezentă. Suntem în cel mai rău tip de sclavagism. E ca şi cum am fi hipnotizaţi, programaţi să fim într-o nesfârşită competiţie: nu am cumpărat încă totul, nu toată lumea este încă în urma mea. Societatea te presează continuu. Crezi că munceşti pentru familie, copii şi pentru tine, dar nu e aşa! Este doar o mare iluzie!

Dacă te uiţi dintr-o parte la ce se petrece cu noi, vei descoperi lucruri oribile. Toate aceste sisteme sunt bazate numai pe exploatarea egoistă a altora.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 10/25/2011 „Pacea în lume”

Filed under: Criza, globalizare, Miscarea Garantie reciproca | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Ce fel de contract trebuie sa negociem, astfel incat sa putem merge inainte atunci cand dorinta dispare?

Raspuns: Un contract incheiat de dragul viitorului seamana cu un atlet care se antreneaza pentru viitoarele performante competitive. Ma antrenez acum pentru ca vreau sa obtin rezultate grozave mai tarziu.

Acestea sunt exercitii artificiale in aceeasi masura in care mai intai ridic greutati, execut sarituri ca sa devin mai puternic si abia apoi particip la competitii. Fac toate aceste exercitii care imita viitorul tocmai pentru a rezista mai bine atunci cand vine vremea.

Asa se procedeaza in armata si in toate locurile in care se urmareste scopul de a educa o persoana si de a o pregati, pe el sau pe ea, pentru actiuni speciale. Situatiile din viata reala sunt imitate cu ajutorul imaginatiei. Persoana stie ca participa la manevre de antrenament care sunt legate direct de realitate si sunt apropiate de situatiile pe care le va intalni in lupta reala.

In definirea unui contract noi lucram pentru viitor. Singura deosebire este ca, in contractul nostru, noi dorim sa ne conectam, incepand cu acest moment, cu forta superioara de care ne simtim aproape. De aceea facem exercitii care ne invata sa nu ne detasam de ea nici macar in starile de separatie care vor veni, candva, mai tarziu.

Nu exista trecut, prezent sau viitor. Nu atrag nimic din trecut; totul exista in mine acum, in prezent. Cu toate acestea, astazi, cand ma pregatesc pentru o stare de coborare, primesc sansa de a o suporta mai bine.

In fond, mi-am construit deja modelul acestei stari si am facut exercitii din timp ca sa ma pregatesc pentru ceea ce se va intampla daca Lumina care Reformeaza nu vine la mine, si pueterea care ma sustine nu va fi acolo. Altfel, cum as putea sa chem Lumina si sa actionez ca si cum ar fi cu mine.

Imi formez acest contract cu prietenii mei si cu Creatorul, forta care imi da viata si ma sustine, forta vietii spirituale. Chiar acum, aceasta forta ma ridica si imi da sansa sa ascult si sa invat, dar poate sosi o zi in care nu am sa pot veni la lectie, sa particip la ea, sa avansez sau sa pun intrebari. Atunci, am sa doresc forta, aceea care acum este aproape de mine si ma inspira sa studiez, ca ea sa stea cu mine si sa ma ajute din nou.

Ma antrenez pentru viitor exact in acelasi mod ca si oricare alt sportiv sau om care se gandeste la ziua de maine si se pregateste pentru actiunile viitoare. Acesta nu este un contract scris, dar poti repeta aceasta situatie in interiorul tau ca si cum ai merge undeva cu o alta persoana. Ca si cum ai face anumite intelegeri cu o alta persoana ca sa faci anumite lucruri. Pentru acest motiv, planuiesti dinainte cum ai sa te duci acolo, ce ai sa spui si cum ai sa te prezinti. Te plasezi intr-o situatie similara dinainte.

Oricum, un contract spiritual este special deoarece il faci atunci cand esti plin de putere si te pregatesti pentru o stare viitoare de neajutorare completa, incercand sa te obisnuiesti cu ea.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 10/26/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Daca eu stiu ca ma aflu in cautarea fericirii eterne continute in daruire, dar inca nu o simt, cum ar trebui sa fie abordarea mea artificiala?

Raspuns: Noi trebuie sa discutam mai mult despre calitatile pe care nu le posedam inca, dar cu care ne jucam, exact ca niste copii. Atata doar ca un copil percepe jocul sau ca fiind cel mai serios si mai real lucru din lume, el crescand datorita acestui fapt. In timp ce eu, atunci cand ma joc, stiu ca nu este ceva serios si nici real. Aici zace toata problema.

Daca as fi capabil sa investesc mai mult suflet si mai multa minte in acest joc, as beneficia mai mult de pe urma lui. Desi, oricum se petrece el, jocul functioneaza in orice caz. Lumina ma influenteaza si eu ma schimb.

Cel mai important lucru: trebuie sa continuam. Asa cum este scris: “Orice s-ar intampla, indiferent ce intervine, dar tu sa nu parasesti calea,” si atunci vei reusi. Lumina va continua sa te influenteze mai puternic de fiecare data. Si, chiar daca acest lucru va necesita ani intregi, in final vei incepe sa observi schimbarile interioare, sa apreciezi calitatea daruirii si sa avansezi in daruire.

From the 1st part of the Daily Kabbalah Lesson 10/26/2011, Writings of Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Trebuie sa treaca mult timp pana sa incepem sa vedem limpede si sa descoperim ca, daca poti aduna toate fortele continute in prieteni si le poti atasa de tine, acesta va fi vasul tau spiritual, organul senzatiei spirituale, cu care vei simti si intelege esenta vietii, care este mai presus de corpul fizic si exista in interiorul sufletului. O persoana va intelege principiul “iubeste-ti prietenul ca pe tine insuti,” atunci cand este  orientat exclusiv catre catre acest scop inalt. El va realiza ca, in esenta, prietenii sai, cu dorintele si aspiratiile lor pentru spiritualitate, pentru atingerea aceluiasi scop al creatiei, sunt parti ale propriului sau suflet.

Fiecare simte ca aspiratiile prietenului sau catre scopul spiritual sunt organe ale corpului sau spiritual. De aceea el intelege ca dragostea pentru prieteni este o legatura cu aspiratiile lor spirituale, din care fiecare dintre noi isi formeaza vasele sufletului sau.

Cand toti dobandesc “dragostea pentru prieteni”, strang dorinta tuturor de a atinge telul, ei isi dezvaluie propriul lor suflet; apoi ne unim toate aceste suflete impreuna. Astfel, se naste o legatura de incredere reciproca si care daruieste fiecaruia ceea ce are altul, al doilea, al treilea. In fond, fiecare este inclus in tot!

Exista o diferenta intre punctul meu de origine, din care am pornit, radacina sufletului meu, si restul dorintei primite de la prieteni. Dar, atat prima cat si cea de-a doua sunt forte ale sufletului meu. Aceasta regula se aplica la fel tuturor prietenilor: fiecare are aceleasi forte. Singura diferenta este ca fiecare relationeaza cu ceilalti din pozitia radacinii sale, a punctului sau de plecare.

Se dovedeste ca avem un vas comun (dorinta), o retea care ne conecteaza, cu care noi atingem telul dorit: iubirea pentru prieteni care leaga pe fiecare impreuna cu ceilalti. Prin aceasta, noi ne dezvaluim legaturile reciproce, o aspiratie numita daruire reciproca si forta generala denumita Creator. Aceasta este esenta vietii noastre si scopul creatiei.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 10/27/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: În timp ce citim Zoharul, ar trebui să ne gândim la unirea cu cei 99% din umanitate sau numai cu cei care au un punct în inimă?

Răspuns: Ar trebui să gândim la întregul lanţ: „Israel (cel care aspiră la Creator), Tora (Lumina care Reformeaza) şi Creatorul sunt una.” Care este scopul Torei, Lumina care Reformeaza? Scopul este ca cei 99% să fie corectati. Israelul este în mijloc, în scopul de a organiza aceasta Lumina, de a o aduce in vase (dorinţe) şi de a crea o conexiune între dorinţele lor şi dorinţele naţiunilor lumii, astfel incat Lumina va trece prin acest adaptor sau tranziţie şi va corecta naţiunile lumii. În esenţă, naţiunile lumii sunt obiectul de influenţă; anume ele au nevoie să fie corectate.

Israel a trecut prin spargere, a trecut toata pregătirea necesara şi acum există, deasemenea, in cea mai rea si sparta stare posibil, după amestecarea şi includerea cu toate naţiunile lumii. În plus, noi încă nu ştim ce s-a întâmplat cu cele zece triburi pierdute ale lui Israel. Toate acestea au fost necesare pentru a aduce o sursă de Lumină Superioara, în acord cu naţiunile lumii.

Ar trebui să existe un adaptor la mijloc, cum ar fi Bina între Malchut şi Hochma cu Keter. Keter este Gandul Creatiei, Hochma este Lumina daruita creaturilor dupa Gandul Creatiei, şi Bina înţelege, primeşte, simte, şi adaptează executarea acestui plan pentru creaturi cu ajutorul Sefirot-urilor sale superioare si inferioare (GAR de Bina şi Zat de Bina).

Prin urmare, Israelul ca întreg este numit „Bina„. Pe de o parte, acestia ar trebui să se facă similari cu Creatorul, deoarece ei au fost pregătiti pentru acest lucru prin „meritele patriarhilor.” Pe de altă parte, după spargerea lor, distrugerea celor două temple în spiritualitate, precum şi amestecul lor cu naţiunile lumii în exil, ei au disponibilitatea de a fi, deasemenea, inclusi în aceasta din urmă. Astfel, ei pot fi în GAR de Bina, care suntem  noi în procesul studiilor noastre, în timp ce suntem în legătură între noi şi Creator, precum şi în Zat de Bina, care suntem noi interacţionand cu naţiunile lumii, educaţia lor, diseminarea ştiinţei Cabala pentru ei, şi aşa mai departe.

Cu toate acestea, pe cont propriu naţiunile lumii sunt ZON, care necesită corecţie. Aceste ZON care necesită corecţie au, deasemenea, partea noastră, Zeir Anpin în ei, şi o parte din Malchut, care este numai ei. Prin urmare, ei, deasemenea, au fost deja inclusi în Bina.

Astfel, atunci când studiem, lucram, şi realizam orice fel de acţiuni, ar trebui să luăm, deasemenea, în considerare întregul sistem. Sfârşitul unei acţiuni este în gîndirea sa iniţială şi avem nevoie sa vedem aceasta întreaga creaţie, să înţelegem modul în care ne încadrăm în ea şi sa realizam ordinul Creatorului -misiunea noastră.

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 10/24/2011, Zohar-ul

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→