Oamenii întreabă: dacă Creatorul este bun și milos, cum ar putea El să permită o asemenea catastrofă ca cea care a avut loc pe 7 octombrie?

Se știe că totul se întâmplă sub conducerea forței superioare, dar Creatorul nu ține cont de corpurile fizice și sunt momente când permite unui criminal să ucidă. Dar cum putem atrage milă de sus pentru ca o astfel de crimă să nu se mai întâmple niciodată?

Prin această suferință și durere, Creatorul arată unde ne lipsește corectarea cu adevărat. Iar corectarea este necesară doar în conexiunea dintre noi și nicăieri altundeva. Nu vrem să fie un război? Să ne unim și nu va fi război! Nu vrem ca oamenii să moară? Să ne unim și nu se vor mai pierde vieți!

Principalul lucru este conexiunea, apropierea dintre noi. Trebuie să simțim această lege cu toată inima, cu toată mintea, cu tot sufletul. Nu mai este nimic altceva de făcut, doar să vă apropiați unul de celălalt.

Și în această apropiere, trebuie să descoperim garanţia reciprocâ, că tot Israelul garanteazâ unul pentru celălalt. Iar dacă cineva acționează rău și duce la diviziune, atunci nu el este de vină, ci noi toți.

Și acest lucru este atât de opus egoismului nostru, care vrea să se separe de toată lumea pentru a se simți liniştit și neprihănit de parcă nu ar avea nimic de-a face cu nimic. Dar, de fapt, fiecare dintre noi trebuie să conștientizeze că el este cel care este responsabil și trebuie să fie învinovățit pentru tot ce se întâmplă în lume.

Pentru o astfel de conexiune, este necesar sprijinul reciproc, „ei toţi au ajutat pe prietenul său” să-și deschidă inimile. Toată lumea trebuie să-i facă pe toți să înțeleagă că această corexiune poate fi numai universală, reciprocă și împreună cu Creatorul. Viața va pune presiune asupra noastră până când ne va forța să ne unim pe deplin pentru a da exemplu și a arăta calea tuturor celorlalte națiuni.

Dar mai întâi trebuie să ne arătăm reciproc pe ce cale să avansăm. Și aici fiecare ar trebui să simtă că el singur este responsabil în fața Creatorului pentru întreaga lume și este obligat să atragă întreaga lume către Creator. Aceasta este condiția necesară; fiecare trebuie să aibă măcar o corectare minimă și astfel să împingă lumea înainte, spre Creator, spre unitate.

Și dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci pur și simplu vom muri ca dinozaurii, iar planeta Pământ își va sfârşi existenței. De aceea, trebuie să încercăm prin toate mijloacele să ne înmuiem inimile astfel încât să înțelegem că numai în unirea inimilor este mântuirea pentru întreaga omenire.

Acum este timpul ca națiunea noastră să-și deschidă inimile spre iubire și să nu rezolve probleme între fiecare în parte, ci dimpotrivă, să se ridice deasupra tuturor diferențelor și să se îndrepte împreună spre pacea în lume. Să ne deschidem inimile și să încercăm să simțim Creatorul între noi și să vedem cât de benefic va afecta acest lucru întreaga lume.

Aceasta este legea lumii încât nu va fi pace nicăieri până când nu va fi pace între noi.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/27/23, Scrierile lui Rabash „Omul este răsplătit cu neprihânire și pace prin Tora

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Este o persoană capabilă să lanseze mecanismul garanţiei reciproce în grupul de zece prin eforturile sale interne, prin presiunea sa?

Răspuns: Niciodată. Garanția reciprocă este atunci când fiecare prieten se asigură că există întotdeauna un sistem de conexiune (Arvut) în grup. De aceea există grupul de zece. Așa că ne ajutăm unii pe alții, așa cum se spune: „ Ei au ajutat fiecare pe prietenul său”.

Este presiunea generală care poate cauza puterea generală a garanției reciproce.

Întrebare: Când începem să lucrăm în garanție reciprocă, un prieten se uită la ceilalți și i se pare că este pregătit în timp ce alții nu. Este posibil în acest moment să facem o ascensiune mai activă pentru ca toată lumea să intre în ea? Există vreo etapă intermediară înainte de garantarea reciprocă?

Răspuns: Nu. Este nevoie să ne străduim doar pentru ajutor reciproc, pentru conexiune interioară, și atunci Creatorul va crea aceste condiții și starea finală pentru noi.

Din Lecția zilnică de Cabala 10/3/23, Scrierile lui Baal HaSulam „ Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Este posibil să-mi imaginez că egoismul meu este un Creator, dar este un Creator rău?

Răspuns: Acesta nu este Creatorul. Este o calitate special creată de Creator pentru a ne ajuta să ne concentrăm asupra Creatorului care este bun și radiază bunătate.

Întrebare: Ce acțiuni ar trebui să facem pentru a simți profunzimea unității în grupul de zece?

Răspuns: Acțiuni pentru conexiune. Ele ne conduc, de asemenea, la un sentiment de unitate, dimensiunea ei, profunzimea ei, etc. Nu avem nevoie de nimic altceva decât de conexiunea dintre noi.

Întrebare: Când dezvăluim lipsa de asemănare a calităților în cadrul rațiunii, metoda recomandă să trecem prin credință deasupra rațiunii. Cum compensează credința lipsa de echivalență de formă?

Răspuns: Credința nu compensează lipsa de echivalență a formei; ne ajută să ne apropiem de Creator, deși există încă o diferență de calități între El și om. Apoi, calitățile se aliniază într-o oarecare măsură și o persoană începe să-L simtă mai mult pe Creator, așa că merge pas cu pas.

Întrebare: În cartea Shamati, este scris că o persoană, chiar și în cea mai rea stare posibilă, nu ar trebui să părăsească guvernarea Creatorului. Cum este posibil acest lucru?

Răspuns: Dacă cineva se simte sub guvernarea Creatorului, atunci el sau ea trebuie să continue să facă eforturi pentru a nu ieși de sub această guvernare.

Din Lecţia zilnică de Cabala 11/10/23, „Întărirea noastră în Nu există altul în afară de El”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Avem toți doar natura de a primi pentru noi înșine sau avem, până la urmă, vlăstari de dăruire?

Răspuns: În fiecare dintre noi există o dorință rudimentară de a dărui.

Întrebare: De ce dăruirea are un gust amar?

Răspuns: Pentru că este împotriva dorinței noastre naturale de a primi și de a ne bucura.

Întrebare: Cum poate cineva să fie vrednic să simtă gustul amărăciunii pentru a preveni acțiunile de primire pentru sine?

Răspuns: Acest lucru poate fi simțit cel mai bine între prieteni. Prin modul în care îi tratezi, poți stabili imediat dacă ești în primire sau în dăruire.

Întrebare: Este posibil să atragi lumina Creatorului mimând dăruirea și ulterior să devii un dăruitor?

Răspuns: Desigur, așa funcționează.

Din Lecția zilnică de Cabala 18/10/23, Scrierile lui Baal HaSulam, Shamati 16 „Ce este ziua Domnului și noaptea Domnului, în muncă?”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Dacă intenţia este importantă și acțiunea nu este atât de importantă, dacă simt că inima mea este îndreptată să se unească cu grupul de zece către Creator, atunci tot ceea ce fac este corect?

Răspuns: Da. Singura întrebare este dacă îți citești corect inima și dacă inima te sfătuiește corect.

Întrebare: Cum îmi pot verifica inima?

Răspuns: Este o chestiune de practică. Trebuie să contiuii să descoperi diferențele cu ceilalți din grupul de zece și, treptat, vei înțelege despre ce au ei dreptate și despre ce ai tu dreptate.

Din Lecția zilnică de Cabala 18/10/23, Scrierile lui Baal HaSulam, Shamati 16 „Ce este ziua Domnului și noaptea Domnului, în muncă?”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Principalul lucru este rugăciunea, deoarece exprimă cererea și atitudinea noastră față de Creator. Rugăciunea arată că deja înțelegem că suntem complet dependenți de El, că nu putem face absolut nimic pe cont propriu și că totul depinde doar de modul în care vom putea să ne rugăm. Prin urmare, puterea noastră principală este puterea rugăciunii.

Dar noi dimpotrivă, de obicei ne plângem tocmai pentru că nu avem putere. Se dovedește că tocmai când nu ne mai rămâne putere, suntem pregătiți pentru o muncă adevărată, care este rugăciunea. Înseamnă că ar trebui să mă bucur când mă simt neputincios; Am ajuns la punctul în care pot să mă întorc către Creator, să strig, să cer și să mă rog.

Este nevoie de mult efort pentru a realiza că nu se poate realiza nimic pe cont propriu. Apoi mă întorc către Creator și Îi cer putere și ajutor pentru a ridica rugăciunea. Atunci,, Creatorul îndeplinește această cerere și ne permite să ne agățăm de El.

Creatorul simte dorința unei persoane de a fi în adeziune cu El, căci Creatorul este deja lipit de o persoană, deși persoana nu o simte încă.

Rugăciunea ar trebui să fie din adâncul inimii și de fiecare dată să fie din ce în ce mai profundă. A te întoarce cu rugăciune înseamnă a mă agăța de Creator cu mâinile și picioarele mele, ca și cum aș fi în Creator ca un făt în pântecele mamei. Eu beau și mă hrănesc din El și vreau să mă înec și să mă dizolv la infinit în El. Adică, aşa cum vreau să mă anulez în faţa Celui Superior.

Apelul către Creator este posibil doar prin intermediul prietenilor. Adică vreau să mă agăţ de prietenii mei și să mă anulez în faţa lor; asta va însemna că m-am încorporat în Cel Superior.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 18/10/23„Totul este obținut prin puterea rugăciunii”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Iar cea mai importantă este rugăciunea. Adică, omul trebuie să se roage Creatorului să-l ajute să treacă deasupra rațiunii, ceea ce înseamnă că munca ar trebui să fie în bucurie, ca și cum a fost deja răsplătit cu rațiunea Kedusha și ce bucurie ar simți atunci! La fel, el ar trebui să-i ceară Creatorului să-i dea această putere, astfel încât să poată trece peste rațiunea trupului.

Cu alte cuvinte, deși trupul nu este de acord cu această muncă de a dărui, el îi cere Creatorului să poată lucra cu bucurie, așa cum este potrivit pentru cel care slujește unui mare Rege. El nu cere Creatorului să-i arate măreția Creatorului și atunci va lucra cu bucurie. Mai degrabă, el vrea ca Creatorul să-i dea bucurie în munca deasupra rațiunii, că aceasta va fi la fel de importantă pentru o persoană ca și cum ar fi deja în rațiune (Rabash, Articlolul 12 (1991), „Aceste lumânări sunt sacre”).

O persoană nu are cunoștințe încă; nici nu vrea să fie în cunoaștere, ci dorește să fie deasupra ei. Cu alte cuvinte, chiar dacă vede calități contradictorii, opuse în rațiune care nu ar trebui să existe în Creator, omul totuși vrea să se înalțe să se închine Creatorului, să-L plaseze deasupra lui însuși.

Comentariu: Când reușesc să mă ridic deasupra rațiunii și să experimentez bucuria, devine și cunoaștere pe care am depășit-o; M-am conectat și mă bucur de asta. Dar totuși, la un moment dat ajungi să simți asta în tine.

Răspunsul meu: Desigur că ai bucurie pentru că ai obținut-o, deși Creatorul a făcut totul, dar El a făcut-o cu natura ta. El a creat natura ta inițială și în același timp, a făcut posibil ca tu să atingi următoarea natură, mai înaltă.

Dar ea redevine cunoaștere și te ridici din nou deasupra ei.

Întrebare: Cum poți fi fericit nu doar pentru tine?

Răspuns: Atunci vei cădea imediat.

Întrebare: Și unde ar trebui să meargă omul mai departe, dincolo de asta?

Răspuns: Tot timpul mai sus, și acolo vei vedea.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 19/10/23, „Totul este obținut prin puterea rugăciunii”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Din aceasta omul poate ajunge la conștientizarea clară a faptului că nu are altă opțiune decât să-și reverse inima către Creator să-l ajute, astfel încât corpul să fie de acord să se subjuge necondiționat Creatorului, deoarece vede că nu-și poate convinge corpul să se anuleze complet pe sine. (Baal HaSulam, Shamati No.5, „Lishma este o trezire de sus și de ce avem nevoie de o trezire de jos?”)

Întrebare: Corpul (egoismul) va fi de acord să lucreze fără recompensă doar pentru că Îl vede pe Creator ca fiind măreţ. Aceasta va servi drept plată pentru faptul că el munceşte pentru Creator.

Mai există aici un calcul, de a servi de dragul cuiva mare?

Răspuns: Desigur. Este imposibil să facem acest lucru fără niciun calcul, pentru că dorința noastră de a primi ne pune pe o altă cale; în loc să lucrez pentru mine, o fac pentru Creator.

Întrebare: Atunci în ce moment facem un efort și ce fel de efort este acesta?

Răspuns: Eforturile noastre sunt îndreptate împotriva egoismului, care ne distrage constant atenția spre propriile nevoi. Încearcă să rezolvi totul, astfel încât cererile tale să fie cât mai puțin egoiste.

Din Lecția zilnică de Cabala 17/10/23, Scrierile lui Baal HaSulam, Shamati 5 „Lishma este o trezire de sus și de ce avem nevoie de o trezire de jos?”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: În articolul lui Rabash „Ce este „Ridică-te, Doamne, și lasă ca vrăjmașii tăi să fie împrăștiați”, în muncă”, se spune că Tora dă omului un medicament. Ce medicament oferă Tora în munca noastră de grup?

Răspuns: Obțineți o lumină mică, puțină lumină superioară și începeți să înțelegeți mai bine unde vă aflați. Și așa avansaţi.

Întrebare: Cum transformăm Tora în lumina vieții mai degrabă decât într-o poţiune otrăvitoare?

Răspuns: Depinde doar de intenția noastră. Dacă dorim ca întoarcerea noastră către Creator să provoace o reacție corespunzătoare din partea Lui, trebuie să ne unim și să-I cerem un singur lucru – să ne apropie de El.

Din Lecția zilnică de Cabala, 21/10/23, Scrierile lui Rabaș „Ce este „Ridică-te, Doamne, și lasă-ți dușmanii să fie împrăștiați”, în muncă?”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Este scris în articolul lui Baal HaSulam „Rugăciunea celor optsprezece” că există o poruncă de a ne ruga pentru suferință. Cum putem face acest lucru corect?

Răspuns: Prin suferință înțelegem o lipsă de conexiune cu Creatorul, cu prietenii, cu întreaga umanitate. A mă ruga pentru suferinţâ în mod corect înseamnă că nu îi cer Creatorului să o ia înapoi, nu cer să nu o provoace în mine.

Prin suferință El îmi amintește că nu sunt corectat. Prin urmare, Îi cer să mă corecteze și apoi, în măsura în care voi fi corectat, voi începe să simt lumea altfel.

Întrebare: De ce suferă un cabalist?

Răspuns: Cabalistul suferă din cauza faptului că vrea să iubească mai mult, dar nu este încă în stare. Ideea este că există o limită în măsura în care inima lui este în intenţia de a dărui. Vreau mai mult, dar încă nu am puterea.

Întrebare: Pentru ce ne rugăm atunci când Creatorul anulează deja suferința?

Răspuns: Ne rugăm să ne corectăm și să ne tratăm unii pe alții cu iubire, iar atunci suferința însăși va dispărea.

Din Lecția zilnică de Cabala 19.10.23, „Rugăciunea celor optsprezece”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→