Este scris că „Tora, Creatorul și Israel sunt una” (Baal HaSulam, Şamati 78); toate aceste trei componente trebuie să fie unite. Baal HaSulam explică faptul că Israel este cel care vrea să se întoarcă la rădăcina sa ca fiind unit, în similaritate, adică în iubire reciprocă cu Creatorul.

Tora reprezintă etapele prin care trece în pregătirea sa pentru nevoia de a se uni într-un grup, o dorință comună, o cerere. Apoi vine lumina, care se manifestă într-un vas sudat.

Dar în ceea ce privește un vas spart care vrea să se unească, această lumină se numește lumina înconjurătoare care se întoarce la sursă. Corectează dorințele pe cât posibil, la nivelul la care se află prietenii, adică la nivelul conexiunii noastre. Apoi acțiunea lor se numește îndeplinirea celor 613 porunci, corectarea dorințelor.

Ei efectuează aceste corectări la fiecare ocazie disponibilă, atunci când lumina îi trezește la următoarea stare. Lumina vine de la infinit la nivelul lor și îi trage puțin mai sus de fiecare dată. Dacă funcționează în acest fel, în cele din urmă ajung la starea finală, scopul creației.

Dar nu există nimic aici decât îndeplinirea legii iubirii aproapelui ca pe sine însuţi. În fiecare etapă, când cerem lumina reformatoare, lumina care se întoarce la sursă, aceasta vine (adică se trezește în noi), ne corectează și ne unește. Aceasta se numește Tora – cele 613 lumini ale sale care corectează 613 dorințe egoiste convertindu-le pe toate în dăruire.

Ulterior, revelarea Creatorului este îmbrăcată în ei; este lumina generală care este revelată în lumina Hassadim, în lumina dăruirii.

Adică, toată munca noastră constă în: pe de o parte, în anularea noastră, pe de altă parte, în creșterea noastră, pentru a putea influența pe ceilalți și în conexiunea dintre noi realizată de lumina care se întoarce la sursă.

Este deja printre noi; trebuie doar să o dezvăluim! La urma urmei, nu simțim forța corectării, ci doar pe noi înșine atunci când devenim puțin mai corectați.

A deveni mai corect înseamnă a deveni mai aproape unii de alții în interior și a ne conecta, intern, nu extern!. Datorită acestei apropieri interioare, începem să simțim ce înseamnă conexiunea, forța dăruirii.

Cunoaștend forța dăruirii, Îl atingem pe Creator și începem să înțelegem scopul creației, programul ei, rațiunea și întregul proces prin care trecem în dezvăluirea acțiunilor Creatorului. În dezvăluirea acțiunilor Creatorului creaturilor constă plăcerea pe care I-o putem oferi, astfel încât toate creaturile să-L recunoască ca dăruitor și aducător de bunătate.

Pentru cei care vor să avanseze și consideră acesta scopul principal, nimic nu va funcționa decât să-și imagineze o stare corectată și să încerce mereu să se apropie de ea.

Din Lecția zilnică de Cabala din 20.07.2011, Scrierile lui Rabaş – Art.7, 1984-Referire la ce se explică în “Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →