Întrebare: Pe de o parte, spunem că omul trebuie să lucreze constant la dezvoltarea unei simţiri a lipsei de lumină, chiar până la punctul „întunericului egiptean”. Pe de altă parte, se spune că până când omul nu acceptă ascunderea ca fiind cea mai bună stare posibilă pentru sine, el nu poate atinge revelația.

Cum poate el să împace construirea unei deficiențe, o sete de lumină care nu îl lasă să doarmă și acordul cu ascunderea?

Răspuns: Această contradicție provine din faptul că în noi există două „sisteme”, numite „Mocha” și „Liba”.

Liba este inima, dorința, care poate doar simți. Nu o poți înșela spunând: „Te simți bine!” când ea se simte rău și invers.

Mocha este mintea, înțelegerea omului despre ceea ce se întâmplă.

De exemplu, am o durere de dinți. Ce ar trebui să fac? Chiar și „împotriva voinței mele”, în ciuda protestelor naturii mele animalice, a inimii mele, iau o decizie rațională și merg la dentist. Îmi provoacă și mai multă durere, îmi face o injecție, îmi scoate nervul și așa mai departe, și chiar îi plătesc bani și îi mulțumesc. Și toate acestea pentru că, în cele din urmă, înțeleg, nu simt, ci tocmai pentru că înțeleg că mă voi simți bine după procedură.

Din aceasta vedem că, dacă omul nu dezvoltă ambele sisteme, Mocha și Liba, în sine va rămâne doar un animal și va acționa conform simţtirilor sale, conform naturii sale.

Datorită mecanismului lui Mocha, este capabil să aducă viitorul mai aproape, să facă ceva care nu aduce niciun beneficiu din punctul de vedere al momentului prezent. Cu cât omul este capabil să ia în considerare viitorul mai îndepărtat, cu atât acel om este mai măreț.

Vedem că există oameni care muncesc 20 sau 30 de ani pentru a realiza ceva și realizează cu adevărat multe. Și există alții care sunt incapabili să facă mai mult decât să lucreze într-un mic magazin: să dea, să primească, să ia plata „chiar pe loc”, câteva monede, dar imediat. Omul se mulțumește cu pasărea din mână; O minte mică nu este capabilă de mai mult.

Ni se cere să dezvoltăm o minte extrem de avansată, Mocha. Trebuie să fiu pregătit să trec prin întregul proces de corectare. S-ar părea că sunt pregătit pentru asta, totuși nu fără motiv, Creatorul spune: „Vino la Faraon!”

Singur sunt incapabil să fac asta și nici măcar nu aș putea să-mi doresc asta, decât în ​​cazul în care știu că este în beneficiul meu să merg împreună cu El și să mă corectez de dragul scopului, poate unul foarte îndepărtat. Poate că abia după cinci, șapte sau chiar zece ani voi atinge cu adevărat pe Cel superior. Dar merită să o încep, pentru că nu văd nicio altă împlinire în această viață pentru care ar merita să trăiesc.

Dacă omul revine constant la analiza acestui punct, el nu va părăsi câmpul de luptă.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 09/02/26, Rabaș – Art.15, 1990-Ce înseamnă că înainte ca ministrul egiptean să cadă, strigătul lor nu a primit răspuns, în muncă

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →