Trebuie să mă acordez cu simțirea Creatorului, astfel încât sentimentele mele să perceapă întreaga lume, tot ceea ce El creează în mine de la imaginea brută a acestei lumi, pe care ne-o imaginăm prin cele cinci simţuri, la stările spirituale interioare, la atitudinea Creatorului față de aceasta și atitudinea mea față de El prin vălul acestei lumi.

Trebuie să-mi imaginez toate acestea ca fiind atenția și grija imensă a Creatorului pentru mine, care vizează dezvoltarea mea spre o stare în care încep să-L simt. El nu se ascunde; conștiința mea este cea care Îl ascunde de mine.

Dacă am crezut că în starea mea anterioară am avut o licărire de perfecțiune sau de o oarecare înțelegere și conștientizare, următoarea stare, în contrast, dezvăluie că nu înțeleg nimic, mă simt pierdut și nu știu cum să mă descurc cu această percepţie încurcată a lumii.

Aici trebuie să realizez către ce mă străduiesc. În mod firesc, conform egoismului meu, vreau ca totul să fie clar pentru mintea mea și revelat simţirilor mele, astfel încât să mă pot umple de senzații și percepții ale unei imagini, și prin ea să văd Creatorul acestei imagini, Creatorul lumii.

Lumea este imaginea pe care eu o percep. Creatorul este cel care stă în spatele ei.

Din Lecția zilnică de Cabala 4/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Munca în ascundere”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →