Sufletul comun, care era unul și conectat, a fost împărțit în mai multe părți după sfărâmare. Trebuie să adunăm și să unim aceste părți, și prin ele, să-L dezvăluim pe Creator.

Diferența dintre vasul original și cel restaurat după sfărâmare este că sfărâmarea dezvăluie noi calități care nu erau clare înainte. Tocmai din cauza acestor calități, sufletul se sfărâmă. Atunci când sunt corectate, calități suplimentare de lumină sunt dezvăluite împotriva acelor dorințe frânte.

În acest fel, clarificăm calitățile interioare ale Creatorului care a creat acest suflet și îl corectează cu lumina Sa.

Dacă nu ar exista sfărâmarea și corectarea, nu am simți mai mult decât primul om Adam înainte de păcat, ci doar mica stare de Nefeş de Ruah de Ruah. Pe când, după sfărâmare și corectare, dezvăluim întreaga lumină de NRNHY, adică ne alipim la Creatorul Însuși, atingem echivalența de formă cu El și înțelegem căile Sale și înțelepciunea încorporată în creație.

Prin urmare, este imposibil să ne descurcăm fără sfărâmare și corectare. Sfârșitul corectării este punctul plasat la început în programul creației.

Sufletul trebuie să se corecteze astfel încât să corespundă întregului sistem de creație, care include toate lumile AK (Adam Kadmon) și ABYA (Aţilut, Bria, Yeţira și Asia). Sufletul este partea cea mai interioară a întregului sistem de creație. Prin urmare, în corectarea noastră, acesta trebuie să ia aceeași formă ca toate lumile superioare și să fie alcătuit din trei părți: cap, corp și extremități; și apoi din trei linii; și din multe forme complexe.

Când se conectează între ele, diferențele nu dispar, deoarece „iubirea va acoperi toate crimele”. Sufletul corectat păstrează în sine tot marele egoism, toate dorințele și contradicțiile imense.

Tot ce a fost înainte rămâne; nimic nu este șters. Dimpotrivă, manifestările negative ne ajută în revelarea luminii, al cărei avantaj este deslușit din interiorul întunericului.

Avem o mare muncă în față, deoarece Adam nu avea cap, corp și extremități; avea doar un corp și exista la un singur nivel umplut de lumina de Hasadim. S-a născut „circumcis”, ca un înger, într-o stare mică. Un prunc nu are minte și nu poate sta în picioare, ci doar stă întins, însemnând cu capul la același nivel cu corpul său.

Dar trebuie să ridicăm acest suflet sfărâmat în picioare, la înălțimea sa maximă, așa cum se cuvine unui om. De aceea, în munca noastră selectăm părțile sufletului care aparțin capului și corpului și clarificăm funcția fiecăreia.

Toate părțile sufletului, după sfărâmare, sunt deja pregătite pentru corectare, dar trebuie să atragem lumina superioară, să clarificăm locurile sfărâmării și să le corectăm.

Cei care sunt atrași de munca spirituală vor fi numiți capul lui Adam, sufletul comun. Iar restul sunt părțile corpului său. De aceea, Israel, adică „direct către Creator”, este numit „Li-Roş, un cap pentru mine”.

Din Lecția zilnică de Cabala 5/9/18, Scrierile lui Baal HaSulam „Arvut [Garanția reciprocă]”

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment →