În „Reguli Alese” se spune că „o rugăciune este în principal în public și nu în singurătate, astfel încât omul să nu fie separat și singur, deoarece aceasta este opusul Kdușa. Mai degrabă, trebuie să unim sfânta congregație și să devenim unul.” Și această rugăciune în societate, tocmai atunci când oamenii se adună și doresc să-şi unească sufletele, este rugăciunea perfectă.

Acum suntem într-o stare în care putem realiza conexiunea dorințelor noastre și să formăm dorința comună numită rugăciune.

Nu este vorba despre rugăciunea pe care oamenii o ridică în temple sau biserici. O rugăciune este o dorință comună împărtășită în ciuda separării egoiste, atunci când ne ridicăm deasupra ei și încercăm să ne conectăm tânjirea către Creator, astfel încât împreună, tocmai împreună, între noi, în dorința comună, în care fiecare dintre noi nu mai există, să-L dezvăluim pe Creator.

De aceea ne adunăm la astfel de evenimente precum un Congres. Esența sa principală este de a crea condiții pentru a putea cere împreună. Și tot ce putem primi fără a veni la astfel de adunări.

Trebuie să folosim corect fiecare oportunitate care ne este dată: să ne ridicăm în fiecare moment deasupra tuturor perturbărilor conexiunii dintre noi, și în această conexiune, să exprimăm cererea către Creator, ca El să Se reveleze în noi ca fiind calitatea dăruirii. Simțirea mea față de ceilalți și grija pentru ei cu toate abilitățile mele naturale este ceea ce se numește „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

De aceea, Baal HaSulam scrie: „Întoarceți-vă de la toate angajamentele imaginare și îndreptați-vă inimile spre gânduri și conceperea tacticilor potrivite pentru a vă conecta cu adevărat inimile ca una singură.” Atunci vă veți găsi în iubire, care acoperă toate crimele.

Vă rog foarte mult, faceți asta. Începeți să vă uniți în iubire adevărată și veți descoperi în voi înșivă Ta’amim (gusturile), adică luminile, care intră în voi.

Din Congresul de Cabala din Moldova, 5.09.2019, Lecția 0

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →